Economic

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Europa "cumpără" Ucraina cu 11 miliarde de euro

Ziarul de Vrancea
5 mar 2014 689 vizualizări
Comisia Europeană a prezentat ieri un plan de ajutorare în valoare de "cel puţin 11 miliarde de euro" pentru Ucraina, cu o zi înaintea unui summit extraordinar pe tema crizei din această fostă republică sovietică.

"Comisia Europeană a identificat astăzi (miercuri) un program de ajutorare a Ucrainei. Aceasta este contribuţia noastră la summitul şefilor de stat şi de guvern de mâine (joi). În total, pachetul ar putea aduce o susţinere în valoare de cel puţin 11 miliarde de euro, în următorii doi ani, sumă provenind de la bugetul UE şi instituţiilor financiare europene", a declarat preşedintele CE José Manuel Barroso. Programul, care include măsuri pe termen scurt şi mediu în domeniile comercial, economic, tehnic şi financiar va putea să fie completat de către statele membre UE, a precizat Barroso. Între altele, este vorba despre suma de 1,6 miliarde ca împrumuturi, 1,4 miliarde de euro donaţii, dintre care 600 de milioane în următorii doi ani, şi trei miliarde din partea Băncii Europene pentru Investiţii (BEI).
De asemenea, CE speră să deblocheze suma de cinci miliarde de euro prin Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Ea va mobiliza suma de 250 de milioane de euro din fonduri alocate politicii de vecinătate, în vederea unor împrumuturi în valoare de 2,5 miliarde de euro.
Pentru o coordonare a eforturilor de susţinere din partea comunităţii internaţionale, CE a propus crearea unui "mecanism special de coordonare a donatorilor", pe care UE este "pregătită să îl găzduiască".

Ucraina vrea să adere la NATO

Un proiect de lege în vederea aderării Ucrainei la NATO a fost înregistrat ieri în Rada Supremă (parlamentul de la Kiev). Textul de lege a fost elaborat de parlamentarii formaţiunii 'Batkivşcina' (a Iuliei Timoşenko şi actualului premier Arseni Iaţeniuk), care consideră că ''statutul Ucrainei de nealiniere la niciun bloc militar nu aduce ţării garanţii de securitate''. Proiectul propune aducerea unor amendamente la legile privind securitatea naţională şi politica internă şi externă a ţării, amendamente care definesc obiectivul de integrare euro-atlantică şi aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică ca strategie a politicii externe a Ucrainei.
Legea, care stabilea politica de nealiniere a Ucrainei la niciun bloc militar, a fost adoptată de parlament la 1 iulie 2010, după venirea la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, destituit în februarie de Rada Supremă în urma violenţelor din capitala ucraineană. Proiectul de lege menţionat ar putea fi aprobat fără probleme, avându-se în vedere noua coaliţie creată în Rada Supremă sub denumirea "Alegerea europeană" şi care este formată din 250 de parlamentari aparţinând formaţiunilor care au susţinut mişcarea de contestare de la Kiev, precum "Batkivşcina", "Udar" (a fostului campion la box Vitali Kliciko), "Svoboda" (condusă de naţionalistul Oleg Tiagnibok).
Anunţul despre iniţiativa legislativă survine după ce, anterior, au apărut informaţii privind faptul că Ucraina duce negocieri pentru instalarea pe teritoriul său a unor elemente din scutul antirachetă în schimbul unui ajutor financiar din partea SUA, informaţii dezminţite de Ministerul de Externe de la Kiev.

Washingtonul sporeşte susţinerea militară acordată Poloniei

Statele Unite au decis să intensifice antrenamentele aeriene comune cu Polonia şi să sporească participarea acestora la protejarea spaţiului aerian al statelor baltice, a anunţat ieri secretarul american al Apărării Chuck Hagel. Aceste măsuri vizează, în opinia Washingtonului, să ofere asigurări în domeniul securităţii aliaţilor săi est-europeni din cadrul NATO, care şi-au exprimat îngrijorarea faţă de consecinţe la adresa securităţii lor din partea acţiunilor militare ruse în Ucraina.
Pe de altă parte, cooperarea dintre Statele Unite şi Rusia în programul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) decurge normal, în pofida crizei ucrainene, a afirmat directorul NASA, Charles Bolden. "Pentru moment, relaţiile noastre cu ruşii decurg normal. Parteneriatul dintre Statele Unite şi Rusia pentru spaţiu rămâne intact", a declarat el. "Astronauţii noştri îşi continuă antrenamentul în Oraşul Stelelor (în apropiere de Moscova), iar unul dintre astronauţii americani aflaţi la bordul ISS urmează să se întoarcă la sfârşitul lunii", a continuat Bolden. În funcţie de evoluţia situaţiei din Ucraina, NASA este pregătită să ia măsuri, a precizat Bolden. "Dar, pentru moment, nu vedem niciun motiv să o facem", a subliniat el.
Începând din iulie 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz - care au trei locuri - pentru a-şi trimite astronauţii la bordul ISS şi plăteşte Rusiei suma de 50 de milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule.

Putin propus la Nobelul pentru Pace în 2014

Un număr record de 278 de persoane este propus să obţină Premiul Nobel pentru Pace în 2014, de la Vladimir Putin, care ameninţă în prezent Ucraina, şi până la fostul consultant NSA Edward Snowden, dar şi Papa Francisc. Până la anunţarea numelui laureatului, pe 10 octombrie, Comitetul Nobel va examina cele 278 de candidaturi, a anunţat secretarul general Geir Lundestad. Ca de obicei, Comitetul nu a spus o vorbă despre identitatea pretendenţilor, mulţumindu-se să anunţe că 47 dintre ei sunt organizaţii. Lista candidaţilor este ţinută secretă timp de cel puţin 50 de ani, însă cei care îi propun pot să spună în mod public pe cine susţin.
Preşedintele rus Vladimir Putin ar figura printre candidaţi. În octombrie, personalităţi ruse i-au propus candidatura pentru rolul pe care l-a jucat în criza din Siria. Fostul agent KGB a permis evitarea unor atacuri americane asupra Siriei, ca represalii la un atac cu armament chimic împotriva populaţiei siriene, sugerând plasarea sub control internaţional a arsenalului chimic deţinut de către regimul preşedintelui Bashar al-Assad.
Propunerea unei candidaturi este relativ uşoară, mii de persoane fiind abilitate să depună candidaturi, de la parlamentari şi miniştri din toate statele, anumiţi profesori universitari, foşti laureaţi, membri ai anumitor organizaţii internaţionale şi până la membri ai Comitetului Nobel.

Erată la un articol scris în urmă cu 161 de ani

Ziarul The New York Times a publicat, marţi, o erată la un articol scris cu 161 de ani în urmă, despre Solomon Northup, a cărui carte de memorii, "12 Years a Slave", apărută în 1853, a inspirat filmul omonim, distins cu Oscarul pentru cel mai bun film. Articolul "The Kidnapping Case", apărut în ediţia publicaţiei The New York Times din 20 ianuarie 1853, relatează povestea lui Solomon Northup, un bărbat de culoare eliberat în nordul Statelor Unite ale Americii, care a fost răpit în 1841, în Washington, şi vândut ca sclav în Louisiana. În articolul respectiv, numele lui Northup a fost scris greşit, autorul numindu-l "Solomon Northrop", în timp ce în titlu, numele acestuia a apărut ca "Northrup", conform eratei publicate după ceremonia premiilor Oscar de duminică. Greşelile de tipar din articolul scris cu 161 de ani în urmă au fost semnalate pe platforma Twitter de scriitoarea Rebecca Skloot, autoarea bestsellerului "The Immortal Life of Henrietta Lacks", apărut în 2010.
Deşi a publicat erata, The New York Times a menţionat că articolul despre Solomon Northup scris în 1853 a fost considerat la vremea respectivă "cea mai completă şi autentică dare de seamă apărută până acum". Publicaţia newyorkeză, supranumită în Statele Unite "ziarul de informaţii", este cunoscută pentru sistemul de corectură minuţios.

Regimul sirian practică tehnica înfometării rebelilor

Comisia de anchetă a ONU privind situaţia drepturilor omului în Siria denunţă asedierea oraşelor şi înfometarea locuitorilor ca metode de război folosite de regimul Bashar al-Assad. "Peste 250.000 de persoane sunt supuse asediului în Siria. Sunt private de asistenţă umanitară, de hrană, de îngrijiri medicale şi trebuie să aleagă între înfometare şi predare", precizează raportul ONU. "Regimul sirian practică tehnica asediului, oprind alimentarea cu apă, hrană, accesul la adăpost şi la îngrijiri medicale", subliniază experţii conduşi de brazilianul Paulo Sergio Pinheiro.
Potrivit raportului, în perioada iulie 2013 - ianuarie 2014, armata siriană a efectuat operaţiuni militare pentru asedierea unor cartiere ale oraşelor Damasc, Guta, Daraya, Moadamiyet al-Sham, şi împotriva taberei palestiniene Yarmuk, unde sunt blocate 20.000 de persoane.

Guvernul britanic, acuzat că blochează un raport favorabil migrării

Guvernul britanic, care multiplică anunţurile agresive pe tema imigraţiei, este acuzat că a blocat un raport oficial care sugerează că impactul imigranţilor este mai favorabil decât a anunţat Executivul. Potrivit BBC, acest raport a fost comandat de către Guvern pentru a respinge concluziile controversate ale unui studiu anterior. Preluat pe larg de către ministrul de Interne Theresa May, studiul releva că la fiecare 100 de noi imigranţi ar fi privaţi de locuri de muncă 23 de britanici. Noul raport este mai puţin pesimist, potrivit BBC. Astfel, documentul a fost abandonat într-un sertar, pentru a nu interfera cu mesajul Guvernului, care şi-a înăsprit în mod considerabil tonul în contextul ascensiunii partidului populist UKIP şi sub presiunea aripii de dreapta a conservatorilor. BBC afirmă că raportul este blocat de anul trecut, însă anturajul premierului conservator David Cameron dezminte acest lucru, afirmând că documentul nu este gata.

O serie de lideri liberal-democraţi, parteneri de coaliţie cu conservatorii în Guvern, dar şi lideri laburişti, în opoziţie, au îndemnat ieri Guvernul să publice raportul. "Este necesar să avem date corecte pentru a lua deciziile corecte", a rezumat Julian Huppert, un deputat liberal-democrat.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.