Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Salariile vor creşte cu minim 5% anul acesta

Ziarul de Vrancea
14 feb 2014 811 vizualizări
Aşa se laudă Guvernul într-o analiză prezentată ieri public

Caştigul salarial mediu net creşte cu minimum 5% în 2014 şi 2015, iar pensia medie lunară va depăşi în acest an 200 euro şi va creşte şi anul viitor cu 4,5%, ,se arată în prezentarea Guvernului privind "Rezultatele economice în 2013-ţinte 2014-2015" Salariul minim este programat deja pentru o majorare cu 12,5%, urmand să ajungă în acest an la echivalentul a 200 euro. Proiecţiile Guvernului mai indică reducerea ratei somajului BIM la 6,5% în 2015, un plus de 100.000 de noi locuri de muncă în 2014 şi 2015, continuarea scăderii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie (circa 200.000 anual), reducerea deficitului cash de la 2,5% din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în 2014 şi 1,4% din PIB în 2015, cu menţinerea sub 2% din PIB a deficitului de cont curent.

Îndeplinim criterii de aderare la euro

Romania îndeplineşte în acest an toate criteriile de aderare la Zona Euro, precum inflaţia, rata dobanzii la obligaţiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB, fiind în grafic în ce priveşte creşterea convergenţei reale "Romania îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro: rata inflaţiei, rata dobanzii la obligaţiuni, stabilitate curs de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB. Suntem în grafic în ceea ce priveşte creşterea convergenţei reale. ţinta EURO - 2019", se arată în prezentarea Guvernului privind "Rezultatele economice în anul 2013 - ţintele pentru 2014-2015". La sfarşitul anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat că obiectivele simbolice ale Romaniei trebuie corelate cu date simbolice, astfel că anul 2018, cand se împlineşte centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea Romaniei la moneda euro. La finele anului 2012, cand Romania încă păstra ţinta de adoptare a monedei euro în 2015, Ponta a declarat că Romania trebuie să meargă pe drumul Poloniei, şi anume să spună foarte clar că este în favoarea unei Europe cat mai bine închegate, că doreşte să intre în Euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie. O lună mai tarziu, preşedintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către Romania a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil. Intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-II, timp în care moneda naţională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro. Polonia a renunţat de asemenea, în programul de convergenţă actualizat transmis CE în luna aprilie, la asumarea unei ţinte indicative privind aderarea la zona euro, invocand ca motive incertitudini legate de orizontul de timp necesar pentru respectarea precondiţiilor, dar şi "situaţia din zona euro".

Economia a crescut anul trecut peste estimări

creşterea înregistrată de Romania este cea mai mare din Uniunea Europeană

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut anul trecut cu 3,5%, potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS), semnificativ peste cele mai recente prognoze ale autorităţilor (2,8%) şi analiştilor, după un avans de 5,2% în ultimul trimestru, faţă de octombrie-decembrie 2012. Atat creşterea anuală, cat şi cea trimestrială se plasează la cele mai mari valori din anul 2008 pană în prezent. "Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul IV 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul III 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 5,2% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier. În anul 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu anul 2012, cu 3,5%", a anunţat vineri INS. Datele reprezintă "estimările semnal" ale Statisticii. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru anul trecut va fi anunţată la 5 martie. Creşterea anunţată de INS este mult peste cea estimată de autorităţi (2,8%) şi analişti, ale căror anticipaţii se plasau între 2% şi 3%, după o creştere semnificativă a industriei şi agriculturii. Pentru 2014, guvernul şi FMI mizează pe un avans economic de 2,2%. PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,3% în ultimele trei luni ale anului trecut faţă de trimestrul al treilea, peste aşteptări, iar economia UE a avansat cu 0,4%, Romania înregistrand cele mai solide rate de creştere atat în trimestrul patru, cat şi pe ansamblul lui 2013. Media estimărilor analiştilor indica un avans de 0,2% la nivelul zonei euro. Astfel, creşterea economică trimestrială a zonei euro a accelerat de la 0,1% în trimestrul al treilea, după 18 luni de recesiune. PIB-ul Uniunii Europene avansa cu 0,3% în perioada iulie-septembrie faţă de trimestrul al doilea. Raportat la perioada corespunzătoare a anului anterior, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,5% în ultimele trei luni din 2013, iar economia UE a crescut cu 1%. Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%. Datele au fost anunţate vineri de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.Germania şi Franţa, cele mai mari economii europene, au înregistrat creştere economică peste aşteptări în ultimul trimestru al anului trecut, propulsand economia zonei euro. PIB-ul Germaniei a crescut cu 1,4% în trimestrul al patrulea faţă de aceeaşi perioadă din 2012, în timp ce economia Franţei s-a extins cu 0,8%, potrivit datelor Eurostat. În acelaşi timp, economia Italiei s-a contractat cu 0,8%, iar cea a Spaniei cu 0,1%. În Europa Centrală şi de Est, Ungaria a înregistrat în ultimele trei luni din 2013 o creştere economică de 2,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce PIB-ul Poloniei, cea mai mare economie din regiune, a urcat cu 2,2%. Bulgaria a înregistrat o creştere de 1%, iar Cehia de 0,8%.

Inovaţia în firmele locale a înregistrat un declin îngrijorător

Inovaţia în întreprinderile din Romania a înregistrat un declin în perioada 2010-2012, comparativ cu 2008-2010, astfel că doar 4 din 10 firme mari şi 2 din 10 firme mici şi mijlocii au implementat un produs, un proces, o metodă de organizare sau de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ. Totodată, ponderea întreprinderilor fără nicio inovaţie a crescut cu 10,1 puncte procentuale, conform rezultatelor provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia în industrie şi servicii. "Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia arată că, în perioada 2010-2012, în randul întreprinderilor din mediul de afaceri ponderea întreprinderilor care au introdus sau au implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing, noi sau îmbunătăţite semnificativ a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale faţă de perioada 2008-2010. Din randul acestora, 14,4% au fost întreprinderi care au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing în timp ce, 1,9% au fost întreprinderi care au introdus sau implementat numai produse şi/sau procese noi sau îmbunătăţite semnificativ. O pondere de 4,4% din întreprinderi au introdus atat produse şi/sau procese noi cat şi metode de organizare şi/sau de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ", arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat. În perioada 2010-2012, faţă de perioada anterioară analizată, 2008-2010, ponderea inovatorilor a scăzut la toate cele trei categorii de inovatori. Astfel, dacă în perioada 2008-2010 ponderea întreprinderilor cu produse şi/sau procese inovatoare a fost de 4,3%, în perioada 2010-2012 s-a înregistrat o scădere cu 2,4 puncte procentuale. De asemenea, ponderea întreprinderilor care au implementat metode de organizare şi/sau de marketing noi sau semnificativ îmbunătăţite a scăzut cu 2,1% puncte procentuale. Ponderea acelor inovatori care au introdus atat produse şi/sau procese cat şi metode de organizare şi/sau de marketing a înregistrat o scădere cu 5,6 puncte procentuale.

Soţia fostului ministru de finanţe, audiată la DNA

Soţia fostului ministu de Finanţe Daniel Chiţoiu, Laura, este audiată vineri dimineaţă la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în dosarul "Carpatica" în care este acuzată de abuz contra intereselor publice. Soţia fostului ministru al Finanţelor, Laura Elena Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, în dosarul "Carpatica", în care omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări. Marian Mîrzac ar fi intervenit, în iulie 2013, la Laura Chiţoiu, director la ASF, să o promoveze, "cu celeritate şi cu nerespectarea condiţiilor legale", pe Ina Crudu în funcţia de director general al societăţii Carpatica Asig SA, potrivit procurorilor DNA. "În intervalul 10-16.06.2013, Marzac Marian a intervenit pe langă Chiţoiu Laura Elena, director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF, în vederea devansării interviului pentru ocuparea funcţiei de director general al SC Carpatica Asig SA de către numita Crudu Ina-Ana", conform documentelor procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Potrivit procurorilor, deşi interviul era stabilit pentru 10 iulie 2013, în urma demersurilor Laurei Chiţoiu, acesta a fost devansat pentru 19 iunie 2013.


Post călduţ pentru avocatul Remus Vulpescu

Remus Vulpescu, directorul de cabinet al ministrului demisionar al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a fost numit în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, în locul lui Dănuţ Leonard Sandu, preşedintele NexteBank. "Transelectrica informează publicul investitor că în şedinţa din 14 februarie, Consiliul de Supraveghere a luat act de renunţarea din calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica a domnului Dănuţ Leonard Sandru şi a numit în calitate de administrator provizoriu, membru al Consiliului de Supraveghere, pană la întrunirea Adunării Generale a Acţionarilor, pe domnul Remus Vulpescu", se arată într-un comunicat al companiei gestionează sistemul naţional de transport al electricităţii. Sandu a fost numit în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica la finele lunii lui mai 2013, cu un mandat de patru ani. Avocatul Remus Vulpescu, fost şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), face parte şi din Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Companiile Transelectrica şi Transgaz au fost trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor la Secretariatul General al Guvernului, argumentul fiind că transferul este necesar pentru realizarea cablului submarin cu Turcia şi conexiunilor energetice cu Republica Moldova.

Transelectrica şi Transgaz, mutate de Guvern

Companiile Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) au fost trecute de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, de la Ministerul Finanţelor la Secretariatul General al Guvernului, argumentul fiind că transferul este necesar pentru realizarea cablului submarin cu Turcia şi conexiunilor energetice cu Moldova. Tot prin ordonanţă de urgenţă a fost aprobat şi transferul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) de la Ministerul Agriculturii tot la Secretariatul General al Guvernului (SGG), au declarat surse oficiale. Transelectrica şi Transgaz sunt unele dintre cele mai valoroase companii din sectorul energetic şi s-au aflat în portofoliul Ministerului Finanţelor, condus de PNL. Secretariatul General al Guvernului este condus de Ion Moraru, fost senator PSD. Ordonanţa de urgenţă a fost aprobată în ultima şedinţă de guvern, la care Daniel Chiţoiu (Finanţe) şi Andrei Gerea (Economie), propuşi de PNL spre înlocuire, nu au participat, în locul lor fiind prezenţi secretari de stat. Transelectrica şi Transgaz sunt companiile gestionează reţelele pentru transportul electricităţii, respectiv al gazelor naturale.

Deutsche Telekom vrea o nouă revoluţie în Romania

Deutsche Telekom vrea să devină, pană în anul 2018, lider pe toate pieţele din Europa Centrală şi de Est unde are operaţiuni, prin continuarea achiziţiei de active şi investiţii în reţele telecom, potrivit Bloomberg. "Va avea loc o revoluţie în fiecare ţară", a declarat într-un interviu pentru Bloomberg Claudia Nemat, directorul operaţiunilor internaţionale europene ale grupului. Operatorul german va combina reţelele fixe şi mobile pentru a furniza servicii îmbunătăţite, omogenizate, de telefonie şi date, care să atragă clienţi, a continuat Nemat. Deutsche Telekom traversează o perioadă bogată în achiziţii în Europa Centrală şi de Est, directorul general al grupului, Timotheus Hoettges, apriind pe îmbunătăţirea situaţiei economice din ţările baltice pană în Grecia. Obiectivul de a ajunge lider în regiune va presupune inclusiv creşterea cotei de piaţă în ţări precum Romania şi Polonia, atacand rivali precum grupul francez Orange sau Polkomtel, controlată de miliardarul Zygmunt Solorz-Zak, notează Bloomberg.

Airbus şi-a cumpărat bancă

Airbus a anunţat, ieri, că va cumpăra o bancă de mici dimensiuni din Germania, parte a unui proiect de a controla propria instituţie de credit, care să ajute producătorul european de avioane să-şi asigure accesul la împrumuturi, potrivit Wall Street Journal. Grupul a ajuns la un acord cu Raiffeisenverband Salzburg Austria pentru preluarea Salzburg Muenchen Bank, instituţie de credit care lucrează cu companii mici şi mijlocii, precum şi cu persoane fizice. Airbus nu a dezvăluit detaliile financiare ale acordului. Instituţia de credit urmează să fie redenumită Airbus Group Bank, dacă achiziţia este aprobată de autorităţile germane. Producătorul de aeronave vrea să încheie preluarea "cat mai devreme posibil" pe parcursul acestui an. Airbus a prezentat în 2012 planuri de a controla o bancă, astfel încat să protejeze accesul la împrumuturi atat al grupului, cat şi al clienţilor. Producătorul de avioane lucrează într-un domeniu în care este necesar foarte mult capital, scrie Wall Street Journal. Industria aeronautică are nevoie anual de finanţare de peste 100 de miliarde de dolari pentru noile livrări de aeronave.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.