MOZAIC STIRI ECONOMICE: Ajutorul de rată, criticat dur de prim-vicepreşedintele PNL
Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, spune că înjumătăţirea ratelor pentru anumite categorii de persoane nu i se pare "o măsură bună" şi ea nu va da rezultate "decat în talk-show", iar ideea că "o economie aproape la pămant" ar putea creşte "scutind artificial" aceste persoane nu l-a convins. Klaus Iohannis a declarat, ieri, că înjumătăţirea ratelor nu i se pare "o măsură bună". "Nu mi se pare o măsură bună. Nu a fost discutată în PNL, nu ştiu dacă a fost discutată în PSD. După părerea mea, nu va da rezultate decat în talk-show. Nu cred că este o măsură bună pentru oamenii care au venituri mici, care, peste doi ani, vor trebui să plătească o rată considerabil mai mare decat cea pe care o plătesc acum", a declarat Iohannis.
Potrivit acestuia, este "extrem de discutabil faptul ca o parte din aceste rate să fie scutite prin neplata impozitului pe venit". "Impozitul pe venit este o sursă importantă de finanţare şi a statului şi a administraţiei locale, or să renunţăm aşa uşor la impozitul pe venit nu mi se pare în regulă", a spus Iohannis. În plus, el a afirmat că "motivaţia" acestei măsuri nu i se pare "bună". "Motivaţia nu mi se pare bună: să creştem economia prin stimularea consumului. Ce facem atunci? Îi învăţăm pe oameni să cheltuiască puţinii bani pe care îi au, numa' aşa. Eu îmi imaginez că stimulăm economia creand locuri de muncă unde oamenii să caştige mai bine şi atunci vor cheltui mai mult", a susţinut prim-vicepreşedintele liberal. El a adăugat că "este o situaţie ciudată" şi că problema "este apucată de capătul greşit". "Noi trebuie să creştem economia şi va creşte consumul, nu trebuie să creştem consumul dintr-o situaţie de economie slabă în speranţa că apoi aceasta va creşte. Acum, cu o economie aproape la pămant, să-ţi imaginezi că poţi să creşti economia scutind artificial o categorie de oameni fără venituri mari de la plata unor rate... Nu am fost convins în niciun fel de această argumentaţie", a spus Iohannis. Întrebat cum comentează faptul că ministrul Daniel Chiţoiu şi-a asumat această măsură, Iohannis a răspuns: "Va rămane cu ea, dacă şi-a asumat-o". Iohannis a spus că măsura nu a fost discutată în PNL "decat la modul: cum am ajuns cu asta?". Miercuri seară, prim-vicepreledintele PNL, Klaus Iohannis, declara, la TVR, că măsura Guvernului privind reeşalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată şi agreată în PNL, menţionand că în opinia sa nu este o măsură liberală şi va solicita clarificări la Delegaţia Permanentă a partidului. Iohannis a fost întrebat dacă măsura Guvernului este una liberală. "Sunt sceptic, ca să nu spun altceva. Pe de altă parte, sunt puţin surprins fiindcă este o măsură care - cel puţin aşa am înţeles eu de la televizor - a fost discutată, negociată şi acceptată de FMI. Surprinderea mea vine din faptul că ea nu a fost discutată în partid. şi atunci, sigur, se pune problema dacă Guvernul a avut o şansă enormă să introducă această măsură în registrul măsurilor discutate cu FMI şi nu a mai avut răbdare să se discute în partidele politice această măsură, sau dacă din alte motive pe care nu le cunosc s-a omis consultarea politică. Una peste alta, această măsură la noi în partid nu a fost discutată, deci cert nu a putut fi agreată, cum nu a fost discutată", susţinea prim-vicepreşedintele PNL. El preciza că, în opinia sa, "nu este o măsură liberală" cea anunţată de Guvern şi asumată de ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu.
Isărescu, de acord Puya:"Bagă bani"
“noi putem să-i dăm crezare şi dreptate lui Puya, sau cum aţi spus dumneavostră, nu ştiam că-l cheamă aşa pe cel care cantă, Puya”, a spus guvernatorul băncii centrale
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu este de acord cu versurile melodiei "Bagă bani", lansată în vară de Puya şi Don Baxter, arătand că dilema între economisire şi consum a fost dezbătută de mari economişti şi s-au luat premii Nobel pentru opinii contrare, "aşa cum se întamplă în economie". "Cand ai miloane, eşti cel mai tare, Însă asta nu e tot, Cand sufletu-ţi rade, nu-ţi trebuie multe, Banii ştii nu stau pe loc, Faci milioane, Eşti cel mai tare, Trebuie să şi traieşti, Decat să stai să-i strangi, Mai bine să îi cheltuieşti", sunt versurile din melodie citate de un jurnalist care a întrebat cum vede banca centrală dilema între consum, opţiunea actuală a Guvernului şi a aBNR, şi economisire, cea din urmă constituind baza internă de investiţii. Ziaristul a explicat că a ales această întrebare pentru a-l ajuta pe guvernatorul BNR să-şi ducă mai uşor mesajul peste zidurile BNR. "Pe această temă a raportului între economisire şi consum s-au luat şi premii Nobel, într-o manieră de multe ori conflictuală, aşa cum se întamplă în economie: unul a spus ceva şi a luat premiul Nobel şi celălalt a spus exact pe dos şi a luat premiul Nobel. Noi putem să-i dăm crezare şi dreptate lui Puya, sau cum aţi spus dumneavostră, nu ştiam că-l cheamă aşa pe cel care cantă, Puya parcă i-aţi spus, da? Cand m-am referit, dacă este să fiu precis, că nu vrem să apăsăm prea mult pe această pedală, am spus că nu vrem să descurajăm foarte tare economisirea", a explicat Isărescu. El a arătat că BNR este prudentă leagt de reducerea dobanzii şi de situaţia dobanzilor pe piaţa monetară, iar în toamna anului trecut a făcut un "joc" pentru a tuşa că dobanzile scad, întrucat în piaţă se manifesta o mare neîncredere. "De regulă, dobanzile pe piaţa monetară trebuie să se situeze în apropierea dobanzii de politică monetară, pentru că asta înseamnă îmbunătăţirea canalului de transmisie (...) considerăm că dobanzile la depozite sunt suficient de scăzute", a explicat Isărescu. Oficialul băncii centrale a arătat că dobanda la depozite este numai o bucăţică din acest sistem, întrucat economisirea nu înseamnă doar depozit bancar. "Toţi banii care se plimbă prin lume sunt economisiri. În SUA şi în Europa sunt dobanzi real negative. În SUA fondurile de pensii sunt principala economisire. La noi principala formă o constituie economisirea bancară, abia acum se formează fondurile de pensii", a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a arătat că în Romania economisirea ţine foarte mult de încredere., iar odată cu venirea primăverii speră să crească mai mult optimismul şi înclinaţia spre consum.
Croazierele pe Mediterana au atras 700 de romani
Aproape 700 de romani au cumpărat bilete pentru croazierele pe care le va face din vară în Mediterana cel mai mare vas din lume, Oasis of the Seas, aparţinand Royal Caribbean, care va trimite anul viitor în Europa o nava similară ca dimensiuni, unde se aşteaptă alţi peste 1.200 de romani. Pană în prezent, cele două vase ale Royal Carribean, Oasis of the Seas şi Allure of the Seas, cele mai mari din lume, au navigat doar în Caraibe, unde au logistica necesară pentru acostarea şi aprovizionarea unor nave de asemenea dimensiuni. "Pentru Oasis of the Seas, care va naviga în Europa în această vară, au fost vandute deja 310 cabine pentru 694 de pasageri din Romania. Aceştia au plătit în total circa 700.000 de euro", a declarat joi, într-un comunicat, Nicolae Demetriade, preşedintele World Travel, care reprezintă în Romania Royal Caribbean International. Lansat în 2009, vasul Oasis of the Seas are 16 punţi şi o greutate de 225.282 tone.
El a spus că în preţul unei cabine sunt incluse, pe langă cazare, toate mesele, spectacolele susţinute de artişti profesionişti, printre care dansuri, musical, acrobaţii, spectacole de înot sincron, folosirea sălilor de fitness şi a terenurilor de sport, participarea la cluburile pentru copii şi la spectacole de patinaj. Cea mai scumpă cabină (un apartament) cumpărată de pasageri romani a costat 8.400 de euro. Celălalt mare vas al Royal Carribean, Allure of the Seas, va naviga în Europa în vara anului viitor, iar biletele vor fi scoase la vanzare din zilele următoare.
"După experienţa cu Oasis of the Seas, suntem optimişti şi sperăm ca rezervările pentru Allure of the Seas să depăşească 600 cabine, ceea ce ar însemna peste 1.200 de pasageri romani", estimează Demetriade. Acesta a adăugat că pe vasul Allure lucrează 70 de romani, pe diverse poziţii. Allure of the Seas începe croazierele în Europa din vara anului viitor, cu plecări din Barcelona, pe un itinerariu de şapte nopţi, care include Palma de Mallorca, Marsilia, Florenţa, Roma şi Napoli. Turiştii vor putea alege ca punct de îmbarcare şi Roma.
Carburanţii se vor scumpi cu 0,4 lei pe litru
Accizarea suplimentară, cu 7 eurocenţi, a litrului de carburant va duce la creşterea cu 0,4 lei a preţului benzinei şi motorinei, iar în primele trei luni de la aplicarea acestei modificări este posibilă o scădere a consumului total cu 1-2%, potrivit vicepreşedintelui Rompetrol Cătălin Dumitru.
"Impactul va fi de 0,4 lei pe litru, în linii mari. În primele trei luni consumul va scădea, poate cu 1-2%. Va fi o reaşezare a comportamentului consumatorului, dar după două-trei luni îşi va reveni", a afirmat vicepreşedinte Rompetrol pe retail şi trading, într-o conferinţă de presă. Iniţial, Guvernul intenţionează să aplice acciza de 7 eurocenţi la începutul anului, modificarea fiind însă amanată pentru 1 aprilie. Grupul Rompetrol este controlat de compania kazahă de stat KazMunaiGaz
Taxa clawback le-a tăiat producătorilor farma pofta de investiţii
Producătorii farmaceutici din Romania spun că vor fi nevoiţi să oprească investiţiile pentru acest an şi să renunţe la produsele care se dovedesc nerentabile, ca urmare a creşterii cu 30% a taxei clawback calculată pentru trimestrul patru al anului trecut, faţă de trimestrul anterior. "Subfinanţarea din sistemul de sănătate a ajuns la un nivel nesustenabil, producătorii de medicamente nu mai pot susţine din singuri, prin plata taxei clawback, deficitul de finanţare. Nivelul taxei clawback în trimestrul patru a ajuns la un nivel de 20% din vanzările producătorilor de medicamente, asta înseamnă că plătim, pe langă cota unică de 16%, încă de 20% din cifra de afaceri. Discutăm despre o supraimpozitare, undeva la 40%. Vom fi nevoiţi să oprim toate investiţiile în anul 2014 pană ce se va găsi o soluţie pentru această taxă clawback", a declarat joi preşedintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), Dragoş Damian. El a arătat că în ultimul trimestru al anului trecut taxa clawback a crescut cu 30% faţă de trimestrul anterior, sumă pe care producătorii nu şi-au bugetat-o. "Această contribuţie creşte în fiecare an pentru că bugetul nu a mai fost actualizat din 2012, fiind la nivelul consumului de medicamente din 2011. În fiecare an, producătorii de medicamente acoperă integral diferenţa dintre bugetul alocat de stat şi consumul în funcţie de nevoia de tratament. Spre exemplu, noi (Terapia Ranbaxy - n.r.) avem 3 milioane de lei în plus la taxa clawback, pe care nu i-am alocat", a arătat Damian. În acest caz, fabriciile îşi vor opri investiţiile, iar unele chiar şi-ar putea închide porţile.
Salariul mediu net a urcat la 1.760 lei
Caştigul salarial mediu net a crescut în decembrie, faţă de luna anterioară, cu 110 lei (6,7%), la 1.760 lei, ca urmare a acordării de prime, cele mai mari caştiguri, de 4.515 lei, fiind înregistrate în intermedieri financiare, iar cele mai mici, 940 lei, în hoteluri şi restaurante, potrivit INS. "În luna decembrie 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul caştigului salarial mediu net a înregistrat creşteri faţă de luna noiembrie 2013 ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfarşitul de an şi pentru performanţe), sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterile caştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu caştiguri salariale mici", arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.
Masa ne mănancă cate o oră în fiecare zi
Femeile alocă zilnic 4:24 de ore pe zi pentru activităţile casnice şi bărbaţii doar 2:05 ore, iar în centrul acestor activităţi, cu o durată zilnică de 1:13 ore, se află pregătirea hranei, aşezarea mesei şi spălatul vaselor, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică. Cel mai puţin timp pentru îngrijirea gospodăriei şi familiei îl alocă elevii şi studenţii (1:03 ore), dar şi patronii (1:40 ore). Persoanele cu un nivel de instruire superior se îngrijesc de gospodărie, în medie, 2:48 ore zilnic, cu 31 de minute mai puţin faţă de cele cu studii medii. Cei care au absolvit cel mult gimnaziul petrec cu activităţi casnice 3:22 ore zilnic. Persoanele necăsătorite consumă cel mai puţin timp pentru activităţile casnice, 1:41 ore în medie pe zi, comparativ cu cei cu alte stări civile şi în special cu văduvele (4:17 ore). Locuitorii de la sate petrec zilnic cu 40 de minute mai mult în activităţile casnice decat cei de la oraş. Timpul alocat activităţilor casnice reprezintă mai mult de jumătate din timpul dedicat muncii, educării, îngrijirii gospodăriei şi familiei, şi călătoriilor (de 3:17 ore faţă de totalul de 6:43 ore).
Isărescu critică limitarea plăţilor în numerar
Limitarea plăţilor în numerar, mai ales la tranzacţii cu terenuri, aminteşte de dictonul "drumul spre iad e pavat cu bune intenţii", spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care apreciază că iniţiatorii nu cunosc birocraţia mare a unei astfel de tranzacţii şi se miră că multe terenuri sunt nelucrate. "Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune. Nu cunosc ţări în lume unde să nu se mai facă plăţi cash, deşi problema economiei gri şi a spălării banilor apare în multe state (...) Am văzut că se penalizează cumpărarea de teren cu numerar. Să-mi spună cum reuşim să aducem un biet bătran cu 2.000 de metri pătraţi să-l aducem la bancă, să-i facem cont, să parcurgă toate procedurile de cunoaştere a clientului", a spus Isărescu. El a arătat că, oricum, procedura de vanzare a terenului presupune o birocraţie ridicată, cu drumuri la primărie, la notar şi este în sine un efort, mai ales pentru deţinătorii de pămant în varstă. "Nici nu ştiţi cate formalităţi sunt pentru cumpărarea unui teren, sau cei care au elaborat legea nu ştiu. şi apoi ne minunăm că avem zone în paragină", a completat Isărescu.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
