Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Semn bun:Încasările Fiscului au depăşit cu 6,5% nivelul programat

Ziarul de Vrancea
5 feb 2014 785 vizualizări
Faţă de ianuarie 2013, veniturile bugetare au urcat cu 13%

Veniturilor bugetare realizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în ianuarie au însumat 16,1 miliarde lei, cu 6,5% programul de încasări comunicat de Ministerul Finanţelor Publice (15,1 miliarde lei) şi cu 13,2% peste suma aferentă lunii ianuarie 2013. În termeni nominali, veniturile înregistrate de ANAF au depăşit cu 1,8 miliarde lei încasările bugetare totale raportate în prima lună a anului trecut, cand s-au cifrat la 14,21 miliarde lei. "Odată cu operaţionalizarea parţială a Direcţiei Antifraudă Fiscală se constată o îmbunătăţire a colectării impozitelor care reflectă diminuarea evaziunii fiscale", se arată într-un comunicat al ANAF. Cea mai importantă creştere de încasări a provenit din taxa pe valoarea adăugată, unde s-au realizat venituri de 5,02 miliarde lei, cu 758,06 milioane lei (17,7% indice nominal) mai mari decat încasările din 2013 (4,27 milliarde lei). Gradul de realizare a programului a fost de 110,29%. Încasările din TVA pentru operaţiunile interne în luna ianuarie 2014 au fost mai mari faţă de cele din ianuarie 2013 cu 10,83 % (A595,26 milioane lei) şi cu 10,76% mai mici (-58,70 milioane lei ) la importul de bunuri. În domeniul accizelor programul de încasări a fost realizat în proporţie de 124,98%. Faţă de încasările din perioada analizată a anului precedent, accizele au fost mai mari cu 12,5% (în termeni nominali), respectiv 2,36 miliarde lei faţă de 2,1 miliarde lei în luna ianuarie 2013 (A 262,69 milioane lei).  În ceea ce priveşte impozitul pe profit, s-au încasat 247,21 milioane lei, cu 53,57 milioane lei mai mult decat în 2013 (193,64 milioane lei) iar încasările la capitolul "rest venituri" au fost mai mari cu 793,55 milioane lei faţă de perioada similară a anului 2013.

Ungurii ne ieftinesc carnea de porc

din cauza reducerii TVA din ţara vecină importurile de carne de porc din Ungaria ar putea conduce la ieftiniri

Importurile de carne de porc în creştere din Ungaria, unde TVA a scăzut de la 1 ianuarie de la 27% la 5%, ar putea duce la ieftinirea cărnii de porc de pe piaţa romanească în următoarele luni, a declarat Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc. "Crescătorii de porci sunt îngrijoraţi de importurile care vin din Ungaria, după ce de la 1 ianuarie la ei a scăzut TVA la carne de porc de la 27% la 5%. Lor le convine să vandă aici, unde preţul e mai mare decat în Ungaria. Chiar dacă vand la preţul de la ei, caştigă din diferenţa de TVA, care la noi e 24%", a spus Ladoşi. El a afirmat că situaţia va genera şi importuri la negru de pe piaţa maghiară. Astfel de situaţii se întamplă frecvent cand există diferenţe mari de TVA între ţări vecine. Guvernul ungar a redus de la începutul acestui an TVA pentru porci vii şi carnea de porc de la 27%, cel mai ridicat nivel din UE, la 5%, pentru a proteja producătorii locali de importurile mai ieftine. "Va fi o presiune pe piaţa romanească. Au început deja să crească importurile, dar doar regional, deocamdată, în Bihor, Satu Mare şi Arad. Ungurii vin cu carnea şi o vand unde pot, la magazine mici, la măcelării sau la procesatori mai mici. Ne aşteptăm ca în aceste condiţii preţul cărnii de porc pe piaţa romanească să scadă", a mai spus oficialul asociaţiei. Problemele producătorilor romani ar putea fi amplificate şi de refuzul Rusiei de a mai primi importuri de carne de porc din UE, după ce s-au depistat cazuri de pestă porcină. "Va creşte astfel pe piaţa europeană cantitatea de carne de porc disponibilă, pentru că o parte s-ar fi dus în Rusia", a explicat Ladoşi. În primele zece luni ale anului trecut, Romania a importat 121.000 de tone de carne de porc, în valoare de 223 milioane de euro, şi 33.000 de tone de porci vii, care au costat 80 de milioane de euro. Comparativ cu perioada similară din 2012, cantitate de carnea de porc importată a scăzut cu 5,4%, însă a crescut cu 2,2% ca valoare. În acelaşi timp, greutatea animalelor vii importate a coborat cu 2,7%, dar s-a plătit pentru ele cu 5,3% mai mult. Cantitatea de carne de porc importată în 2012 a depăşit 156.000 de tone, faţă de 158.000 de tone în 2011, şi a costat 267 de milioane de euro (269 milioane euro în 2011). În 2012 s-au importat 40.500 de tone de porci vii, pentru care au fost plătite 90 de milioane de euro, în timp ce importurile de porci vii în anul anterior au fost de 29.500 de tone (62 de milioane de euro). De la 1 ianuarie, Romania poate exporta carne de porc în statele Uniunii Europene, după ce în ultimii zece ani acestea au fost sistate din cauza restricţiilor impuse ca urmare a descoperirii unor cazuri de pestă porcină.

Cartelul distribuitorilor de tehnică dentară a fost destructurat

Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi în valoare totală de peste 102.000 de euro cinci distribuitori de produse de tehnică dentară, pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale de stabilire a preţurilor de vanzare, a anunţat autoritatea. Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei, declanşată în aprilie 2011, pe piaţa produselor de tehnică dentară şi pe piaţa aparatelor pentru procesarea produselor pentru tehnică dentară din Romania.  În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că producătorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vanzarea produselor sale. Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBHACo.KG Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka și West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa din Romania. "Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Astfel, firma Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania a fost amendată cu 63.402 lei (14.260 euro), Dentotal Protect cu 232.433 lei (52.277 euro), Helios Medical & Dental cu 75.263 lei (16.927 euro), Tehnodent Poka SRL cu 65.726 lei (14.783 euro) şi West Dental Teh-med cu 19.413 lei (4.366 euro).

Nokia a vandut subsidiara din Romania cu 18,8 milioane euro

Nokia Corporation, asociatul unic al Nokia Romania, a vandut toate părţile sociale către Nokia Finland Oy pentru 18,84 milioane de euro, operaţiunea fiind parte a procesului de pregătire a diviziei de telefoane a grupului finalandez pentru tranziţia către Microsoft, aprobată în noiembrie 2013. "Această schimbare face parte din pregătirea diviziei noastre de business D&S (Devices & Services) pentru tranziţia către Microsoft. Ne vom continua activitatea în Romania", au declarat reprezentanţii grupului Nokia. În luna noiembrie 2013, acţionarii Nokia au aprobat vanzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft pentru 5,44 miliarde de euro. Acordul de vanzare cu Microsoft a fost semnat în luna septembrie, după ce Nokia şi-a pierdut relevanţa pe piaţa telefoanelor inteligente (smartphone), în lipsa unui răspuns credibil la iPhone, lansat în 2007 de grupul american Apple. Odată cel mai mare producător de smartphone-uri, cu o cotă de piaţă de peste 50%, Nokia a ajuns la aproximativ 3% din piaţă şi a ieşit din topul primilor cinci producători mondiali de terminale mobile. La nivelul anului 2012, Nokia Romania a consemnat afaceri de 26,5 milioane de lei, de la 4,1 miliarde de lei în urmă cu an. Reducerea drastică a cifrei de afaceri a fost determinată de oprirea producţiei de telefoane mobile la Cluj în 2011 în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor. Grupul finlandez a început producţia la Jucu, Cluj, în februarie 2008, investiţia în fabrică ridicandu-se la 60 milioane euro.

Mişcări de trupe pe piaţa zăhărului

Compania austriacă Agrana Zucker va prelua de la Lemarco SA, unul dintre cei mai mari producător de zahăr din Romania, fabricile de la Urziceni (judeţul Ialomiţa) şi Lieşti (judeţul Galaţi). Agrana a ajuns la un acord cu Lemarco pentru achiziţionarea celor două fabrici, se arată într-un comunicat publicat miercuri de grupul austriac. "Intenţia Agrana este nu numai de a creşte producţia de sfeclă de zahăr, ci şi de a extinde activităţile de rafinare de zahăr şi, astfel, de a-şi consolida prezenţa pe piaţa sud-est europeană", a declarat în comunicat Johann Marihart, CEO Agrana. Acordul aşteaptă avizul autorităţilor pentru concurenţă, precizează compania. Agrana mai deţine în Romania două fabrici de zahăr la Buzău şi Roman, fiind prezentă pe piaţă prin mărcile Mărgăritar şi Coroniţa. Agrana Zucker este cel mai mare producător de zahăr din Europa Centrală şi de Est, potrivit comunicatului. Compania mai are operaţiuni în Europa în zona produselor pe bază de dextroză, preparatelor pe bază de fructe pentru industria lactatelor şi sucurilor concentrate cu aromă de fructe. Grupul austriac are afaceri anuale de aproximativ 3 miliarde euro, cu 55 de fabrici şi 8.500 de angajaţi în 26 de ţări. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, acţionarii Lemarco sunt George Gellert, cetăţean american, cu 50% din acţiuni, Penciulescu Cristian, cu 10%, Neculai Maratas, 20%, şi Mircea Radina, 20%. Agrana Romania a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri netă de 1,22 miliarde lei (274 milioane euro), în urcare cu 31% faţă de 932 milioane lei în 2011. Veniturile companiei au crescut totodată cu 32%, la 1,42 miliarde lei (319 milioane euro). Profitul Agrana Romania a scăzut însă în 2012 de la 85,2 milioane lei la 115.130 lei (circa 25.800 euro), potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania a avut în 2012 un număr mediu de 599 de angajaţi, faţă de 630 în anul anterior.

Băsescu curtează firmele turceşti

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că Romania este interesată de participarea firmelor turceşti la construcţiile de autostrăzi care vor fi demarate din următorul buget al Uniunii Europene, sau în industria alimentară şi turism. Preşedintele Traian Băsescu a dorit să dea exemplul unei firme turceşti care a început o investiţie în Romania, producător de sticlărie, care a primit de la Guvern un ajutor de stat, de 18 miliane de euro, pentru a produce sticlă în Romania. "Romania este interesată de participarea firmelor turceşti în construcţiile care vor fi demarate din următorul buget al Uniunii Europene, construcţii de autostrăzi. Suntem interesaţi de prezenţa firmelor turceşti în industria alimentară, pentru a a valorifica producţia agricolă pe care o avem, pentru că nu avem suficientă capacitate de procesare, faţă de producţia pe care o avem", a spus şeful statului. Preşedintele a precizat că Romania este interesată de prezenţa firmelor turceşti în turism, în energie, atat de participare în procesul de privatizare a microhidrocentralelor şi microcentralelor, un proces aflat în derulare, dar şi în partea de distribuţie, sau în investiţii în proceducerea de a energie neconvenţională.

Preşedintele Google: bonus de 106 milioane dolari

Preşedintele executiv al Google, Eric Schmidt, fost CEO al companiei, a primit bonusuri în valoare totală de 106 milioane de dolari pentru activitatea de anul trecut, din care 6 milioane de dolari cash şi acţiuni de 100 milioane de dolari. Cele 6 milioane de dolari în cash vor fi plătite în luna februarie şi reprezintă "recunoaşteorea contribuţiilor sale la performanţele Google din anul fiscal 2013", potrivit documentelor transmise de companie Comisiei pentru valori mobiliare din SUA, citate de Wall Street Journal. Pachetul de acţiuni în valoare de 100 milioane de dolari va fi acordat miercuri, iar titlurile nu sunt tranzacţionabile pană în luna mai a anului 2015. În anul 2012, compensaţia totală a lui Schmidt la Google a totalizat 7,6 milioane de dolari, după ce a primit în 2011, odată cu preluarea poziţiei de preşedinte executiv al consiliului de administraţie, un bonus în acţiuni de 100 milioane de dolari. Schmidt lucrează la Google din anul 2001 şi a ocupat funcţia de CEO timp de 10 ani. Cofondatorul Google Larry Page a preluat în 2011 funcţia de CEO.

Sony discută vanzarea diviziei de PC-uri Vaio

Sony discută vanzarea diviziei japoneze de PC-uri, inclusiv brandul Vaio, către fondul de capital privat Japan Industrial Partners, într-o tranzacţie evaluată potrivit presei locale la peste 400 milioane de dolari, iar operaţiunile internaţionale ar putea fi închise sau vandute. Cele două companii vor prezenta în următoarele zile un memorandum de înţelegere privind vanzarea diviziei, a declarat pentru Bloomberg o sursă apropiată situaţiei. Totodată, grupul japonez ar putea anunţa un plan de restructurare, care ar presupune şi concedieri, şi caută soluţii în ceea ce priveşte operaţiunile internaţionale din zona PC-urilor, a adăugat sursa citată. Operaţiunile internaţionale ale Sony de pe piaţa PC-urilor ar putea fi închise sau vandute către Japan Industrial, a spus persoana citată. Brandul Vaio are o prezenţă solidă în Japonia, unde se concentrează pe vanzări către clienţii corporate. Sony şi directorul general al companiei, Kazuo Hirai, încearcă să îmbunătăţească rezultatele financiare în zona electronicelor de consum, care se confruntă cu cerere redusă pentru cele mai importante produse şi cu tranziţia pieţei către tablete.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.