MOZAIC STIRI ECONOMICE: Un sfert dintre romani nu au bani nici de paine
Peste un sfert dintre romani nu mai au bani după acoperirea cheltuielilor de bază, iar dintre persoanele care mai răman cu bani, 30% îi folosesc pentru plata datoriilor, 26% economisesc şi 23% îşi cumpără haine noi, potrivit unui sondaj Nielsen. Totodată, 19% aduc îmbunătăţiri locuinţei, 17% se distrează înafara casei, 16% merg în vacanţe şi concedii şi 13% achiziţionează produse tehnologice noi, potrivit sondajului global privind încrederea consumatorilor şi intenţia de a cheltui. Cei mai puţini dintre romani alocă din banii rămaşi pentru fondul de pensii - 4% sau pentru investiţii în acţiuni la bursă - doar 1%. Comparativ cu media europeană, romanii îşi prioritizează în mod diferit banii rămaşi. Astfel, cei mai mulţi europeni - 33% - spun că îi folosesc pentru a economisi, 30% îşi cumpără haine noi, 27% achiziţionează vacanţe, 25% îşi plătesc din datorii şi 23% cheltuie pe divertisment înafara casei. Media europenilor care răman fără bani după acoperirea cheltuielilor de bază este de 22%. Potrivit sursei citate, rezultatele pentru Romania sunt în linie cu media europeană în ceea ce priveşte amenajarea casei (20%) şi achiziţia de noi produse IT (15%). "Rezultatele la nivelul ţării noastre dezvăluie intenţia - raportată bineînţeles la veniturile mai mici faţă de alte ţări europene - de a cheltui mai puţin comparativ cu media europeană pentru divertisment în afara casei şi vacanţe. Prioritizarea la nivelul cheltuielilor discreţionare este foarte clară mai ales atunci cand observăm că rezultatele pentru Romania sunt în linie cu media europeană în special în ceea ce priveşte amenajarea casei şi noi produse IT, dezvăluind cei doi poli fundamentali ai societăţii noastre în acest moment, anume segmentul de consumatori mai static, mai conservator şi segmentul mai dinamic, care tinde din ce în ce mai mult spre modernitate", a declarat Cătălina Laschon, director al departamentului de Cercetare a Consumatorului al Nielsen Romania. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), veniturile medii pe gospodărie au fost în trimestrul al treilea al anului trecut de 2.528 lei pe lună, iar cheltuielile au însumat 2.267 lei, aproape 90% din venituri. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămanţat, servicii veterinare). Cheltuielile pentru investiţii, destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, cumpărării de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc. deţin o pondere foarte redusă în cheltuielile totale, de doar 0,8%. În ceea ce priveşte tendinţa la nivel global, Nielsen arată că intenţia de cumpărare a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut pentru toate categoriile de produse şi activităţi şi a revenit la nivelul atins în trimestrul al patrulea din 2012.
Hotelierii aşteaptă 60.000 de turişti la munte
Capacitatea de cazare în staţiunile montane este de 45.427 locuri clasificate, dar, deoarece se practică şi cazarea în structuri neclasificate, numărul ajunge la 100.000 de locuri la nivelul întregii ţări
Hotelierii se aşteaptă ca un număr de 60.000 de turişti să petreacă la munte acest weekend şi săptămana viitoare, care coincide şi cu vacanţa de iarnă a elevilor, gradul de ocupare urmand să ajungă pană la 70%, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). "Dacă cei mai mulţi dintre romani nu privesc cu entuziasm venirea iernii, pentru deţinătorii de structuri de cazare din zona montană situaţia este mai mult decat îmbucurătoare. Zăpada va duce la creşterea gradului de ocupare în staţiunile montane, de la 15-20% în luna ianuarie pană la 60-70% la început de februarie. Condiţiile meteo favorabile, mai ales pentru sporturile de iarnă, vor aduce turişti atat în weekend, cat şi în timpul săptămanii viitoare, care coincide cu vacanţa de iarnă a elevilor", se arată într-un comunicat al FPTR. Potrivit sursei citate, capacitatea de cazare în staţiunile montane este de 45.427 locuri clasificate, dar, deoarece se practică şi cazarea în structuri neclasificate, numărul ajunge la 100.000 de locuri la nivelul întregii ţări. Sejurul mediu în această perioada este de 1,2 nopţi, iar tarifele medii pentru structurile clasificate sunt de 30 lei de persoană/noapte la hotel, vilă şi cabană de o stea, 50 lei de persoană/noapte în structurile de cazare de două stele, 80 lei de persoană/noapte la trei stele, 120 lei de persoană/noapte la patru stele şi 160 lei de persoană/noapte la cinci stele. FPTR va lansa, în curand, programul "O săptămană la munte", cu tarife reduse cu pană la 50% faţă de cele practicate în această perioadă.
În Romania, maxim 10 bănci mai dau credite
Pe piaţa din Romania doar 8-10 bănci sunt active pe partea de creditare, restul sunt în stand-by, a declarat, Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank. "După feedback-ul colegilor din sucursale, nu sunt mai mult de 8-10 bănci cu care suntem în competiţie pe partea de creditare. Sunt cateva bănci mari, vreo 3-4, sunt şi jucători mai mici, dar ceilalţi sunt în stand-by. Noi nu simţim competiţie din partea celorlalţi", a spus Laszlo Diosi. Cu toate acestea, oficialul OTP Bank susţine că în Romania sunt prea multe bănci universale, dar care au o cotă de piaţă mică, de sub 1%. "Pe termen mediu 5-10 trebuie să închidă, să fuzioneze sau să se transforme în bănci de nişă. Este surprinzător că sunt atatea bănci. Va fi o schimbare pe piaţă, dar se va face foarte încet", a declarat Laszlo Diosi. În opinia şefului OTP Bank, soarta băncilor mici este complicată pentru că în cazul unui portofoliu mic de clienţi nu este uşor să vinzi. Cumpărătorii vor bănci cu o cotă de piaţă mare pentru că eforturile de integrare sunt similare pentru băncile mici şi cele mari. Din acest motiv reprezentantul OTP Bank nu crede în fezabilitatea fuziunilor dintre 3-4 bănci mai mici. Aprobările de la oficialităţi durează, clienţii nu vor să aştepte, iar în final rezultatul ar putea fi unul mai slab, respectiv o bancă mai mică decat suma celor care au fuzionat. În ceea ce priveşte decizia BNR de a reduce dobanda cheie, Laszlo Diosi susţine că banca centrală nu ar trebui să meargă mai departe cu reducerea dobanzilor pentru că este un joc periculos. "Randamentele la titluri de stat au început să scadă şi dacă investitorii văd că aceleaşi venituri le pot obţine şi în ţări precum Franţa, atunci nu vor mai investi, iar acest lucru se resimte deja la nivel de curs de schimb care s-a depreciat foarte repede. De asemenea, romanii se confruntă cu un fenomen nou, dobanzi la depozite de 2-3%. Nu sunt obişnuiţi. Soluţia o constituie fondurile de investiţii, chiar dacă unii cetăţeni acestea sunt asociate cu FNI, însă această percepţia se poate schimba în timp", a spus Diosi.
Liber la exportul de oi vii în Turcia
Romania va putea exporta în Turcia ovine vii şi carne de ovine provenind din cele 19 judeţe libere de scrapie, numai după ce experţii turci vor evalua şi agrea fermele de carantină, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu. În data de 31 ianuarie 2014, a avut loc la Ankara întalnirea de lucru între delegaţia Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), condusă de preşedintele Vladimir Mănăstireanu, şi Autoritatea Veterinară Centrală din Turcia, în vederea deschiderii exportului de ovine vii şi carne provenită de la acestea, precum şi reluarea tranzitului rutier prin Turcia cu ovine vii şi carne de ovine. Întalnirea a avut loc la invitaţia şefului Autorităţii Veterinare Centrale din Turcia, Erol Ifran. "Am agreat şi semnat cele trei tipuri de certificate veterinare de sănătate destinate sacrificării ovinelor, pentru exportul de ovine destinate îngrăşării şi pentru exportul de ovine destinate reproducţiei, iar Autoritatea Veterinară Centrală din Turcia urmează să publice pe site, săptămana viitoare, ridicarea restricţiilor pentru cele 19 judeţe din Romania. Dincolo de faptul că Organizaţia Internaţională pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a recunoscut statusul celor 19 judeţe din Romania, ca fiind libere de scrapie, experţii turcii vor să vină să vadă fermele de carantină, să le evalueze şi, ulterior, pot începe exporturile", a spus Mănăstireanu. Acesta a precizat că vizita experţilor turci în Romania, la fermele de carantină, este programată pentru luna martie, însă informarea oficială din partea Turciei referitoare la data reluării exporturilor se va face pe cale diplomatică.
RAR şi-a bugetat un profit de 47 milioane lei
Regia Autonomă 'Registrul Auto Roman' are prevăzut un profit brut în valoare de 47,472 milioane de lei pentru acest an, în condiţiile în care veniturile totale sunt estimate la 242,573 milioane de lei iar cheltuielile totale la 195,101 milioane de lei, potrivit proiectului Bugetului de venituri şi cheltuieli publicat de Ministerul Transporturilor. Din veniturile totale, o sumă de 238,658 o reprezintă veniturile din exploatare. La capitolul cheltuieli, compania are prevăzut un nivel de 195,083 chetuieli de exploatare din care cheltuielile cu personalul se cifrează la 113,132 milioane de lei. Numărul de personal prognozat la finele anului este de 1.669 persoane. Regia Autonomă 'Registrul Auto Roman' se află sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
Apple ar putea plăti daune de 840 milioane dolari
Apple ar putea plăti daune de pană la 840 milioane de dolari ca urmare a disputelor cu autorităţile statale şi consumatorii din SUA privind înţelegerile încheiate de companie cu publisherii din zona cărţilor în format electronic, potrivit Bloomberg. Autorităţile statale şi consumatorii care au acţionat în justiţie Apple cu privire la preţurile practicate în domeniul cărţilor electronice au solicitat iniţial daune de 280 milioane de dolari şi au cerut recent instanţei federale din Manhattan să admită triplarea sumei. Statele şi consumatorii asociaţi în procese colective împotriva Apple consideră că suma ar trebui triplată deoarece autorităţile SUA au demonstrat deja, într-un proces încheiat anul trecut, că Apple a orchestrat o conspiraţie de fixare a preţurilor în domeniul cărţilor electronice. Apple a raportat rezerve de lichidităţi de 158,8 miliarde de dolari la finalul anului trecut. Vanzările de cărţi electronice, muzică, filme, software şi servicii au adus companiei venituri de 12,9 miliarde de dolari în 2012, reprezentand 8,2% din afaceri. Apple a început să distribuie cărţi în format electronic în anul 2010, odată cu lansarea iPad.
Ungaria nu va încerca să apere forintul
Banca centrală a Ungariei nu va încerca, pentru moment, să apere forintul, în pofida deprecierii puterenice a monedei pe fondul retragerilor masive de capital de pe pieţele emergente, declanşate de decizia Rezervei Federale a SUA de a reduce programul de relaxare cantitativă. "Lumea este nebună în acest moment, nu avem de unde să ştim încotro se îndreaptă lucrurile. Ar fi o greşeală ca banca centrală a Ungariei să facă vreo mişcare, în orice direcţie. Trebuie să urmărim în ce direcţie păşesc jucătorii mari", a declarat viceguvernatorul Băncii Ungariei Ferec Gerhardt, într-un interviu pentru Wall Street Journal (WSJ). Forintul a atins în această săptămană cel mai redus nivel din ultimii doi ani, înregistrand performanţe mai slabe faţă de celelalte monede din regiune în contextul menţinerii unei tendinţe de relaxare în zona politicii monetare. Banca centrală a început să reducă dobanda de politică monetară în luna august a anului 2012, indicatorul fiind în prezent la minimul istoric de 2,85%. Guvernatorul Gyorgy Matolcsy a declarat miercuri că instituţia are spaţiu pentru noi reduceri ale dobanzii cheie, în pofida turbulenţelor de pe pieţele emergente.
Moody's trimite Ucraina la pămant
Moody's a coborat ratingul de credit al Ucrainei de la "Caa1" la "Caa2", cu perspectivă negativă, din cauza escaladării tensiunilor sociale şi politice din ţară, care generează riscul apariţiei unei crize administrative severe şi incertitudinii politice pe termen lung. Un alt factor care a influenţat decizia Moody's este creşterea puternică a cererii de valută, în special din partea populaţiei, avand în vedere impactul crizei politice asupra monedei naţionale, se arată într-un comunicat al agenţiei de rating. Hryvna ucraineană, al cărui curs este stabilit în consiliul monetar, a închis vineri în scădere cu 1,8%, la 8,6175 unităţi pe dolari, şi s-a depreciat în luna ianuarie cu 4,4%, cea mai proastă evoluţie din august 2009, potrivit Bloomberg. Randamentele obligaţiunilor ucrainene în dolari cu maturitatea în iunie au crescut vineri pe piaţa secundară cu peste un punct procentual, la 14,7%, cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii decembrie, după ce au înregistrat scăderi la jumătatea săptămanii, în urma demisiei premierului Mikola Azarov. Ratingul Ucrainei este afectat, potrivit Moody's, şi de incertitudini legate de predictibilitatea sprijinului financiar extern din partea Rusiei.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
Guaranty Trust Fund Investment, acum 3680 zile, 17 ore, 34 minute, 11 secunde
Randy Thomason, acum 3680 zile, 17 ore, 45 minute, 21 secunde 
