Maruntisul, dat in urmarire generala
Desi Banca Nationala spune ca exista suficienta masa monetara, bancile se pling ca banii nu se mai intorc de la populatie u totusi, unele banci nu au interes sa cumpere moneda, din cauza comisionului de 2,5% practicat de BNR. Oficiul pentru Protectia Consumatorilor ameninta comerciantii cu amenzi pentru "practici abuzive"
De ceva vreme, vrincenii care merg sa-si faca tirguielile in magazinele de produse alimentare nu mai primesc rest in bani marunti, ci in gume de mestecat, bombonele, servetele, hirtie igienica, pliculete de zahar sau piper, ba chiar in ace de siguranta, cutii cu chibrituri sau pastile anti-tintari. Vinzatorii au pus strategic linga sertarul cu bani produsele care ii scutesc sa mai dea rest cumparatorilor. Acest mod de a face comert, practicat la scara larga dupa denominarea monedei nationale, in iulie 2005, dar mai ales dupa retragerea totala de pe piata a leilor vechi, in decembrie 2006, a stirnit nemultumirea multor cumparatori care s-au plins si la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC), care catalogheaza situatia drept o "practica comerciala abuziva". Cei mai multi comercianti motiveaza restul in produse prin criza de bani marunti despre care bancherii spun ca este una artificiala.
"Nu aveti 20 bani ca nu am sa va dau rest la 1 leu! Poftiti o gumita! De care preferati? Profesionala? Sau poate o hirtie igienica ori o bombonica? Avem si ace de siguranta daca va trebuie", spun adesea vinzatorii chiar inainte sa primeasca un raspuns. Asemenea discutii pot fi intilnite la majoritatea magazinelor. "Este groaznic, nu avem 10 si 50 de bani pentru a da rest. De 1 ban nici nu vor sa auda clientii. Si la banca ne spun ca nu au cum sa ne schimbe, ne dau tot de 1 ban citeodata. Insa mai apelam la cunostinte si chiar la biserici, pentru a face rost de maruntis. Le mai dam clientilor si cite o gumita, o caramea, insa mi-e si rusine, pentru ca multi sint pensionari si nu au bani. Cind nu au, le mai iau si carameaua inapoi, ii inteleg. Acum, de la 1 octombrie s-a scumpit si piinea, de la 1 leu la 1,2 lei, asa ca e o mare problema ... Daca reusesc sa schimb 30 de lei, intr-o zi si jumatate s-au terminat maruntii. Nu putem lucra astfel, pentru ca unii oameni mai si comenteaza", ne-a marturist Anita Iacob, care gestioneaza un mic magazin alimentar in Focsani. Vinzatorii spun ca unii clienti se revolta si refuza restul in gume de mestecat, in timp ce altii accepta trocul propus. Pentru a evita asemenea situatii in fata tejghelelor, unii comercianti au ajuns sa rotunjeasca preturile la produse la 1 leu. De criza de bani marunti nu se pling doar comerciantii de la magazinele alimentare, ci si vinzatorii de ziare si reviste, care de regula lucreaza cu sume mai mici. Acestia se pling ca-si pierd clientii, tocmai pentru ca nu au cum sa le dea rest. Pentru a evita astfel de situatii, multi prefera sa dea ziarul cu 0,5 lei, in loc de 0,55 lei. "Acum nici macar monede de 50 bani nu mai gasim. Oamenii sint revoltati, ne tot acuza ca nu ne ducem la banci sa schimbam, insa nici acolo nu prea gasim. Clientii fideli mai vin cu bani potriviti, altii dau mai mult stiind ca au ramas datori in zilele trecute. Ne descurcam foarte greu, mai ales cind sint ziare, reviste si de 1,1 sau 1,8 lei. Cel mai greu e duminica, cint toate ziarele sint 70 de bani", ne-a spus si Maria Dumitru, gestionar la un chiosc de ziare in Piata Moldovei. Fenomenul s-a extins si la farmacii, iar clientii deja s-au obisnuit sa primeasca si citeva pastilute de paracetamol sau aspirina in plus.
"O sa trecem la amenzi"
La Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC) Vrancea au ajuns pina acum mai multe plingeri care vizau refuzul vinzatorilor de a da rest, motivat de lipsa banilor marunti. "Chiar mie mi s-a intimplat recent sa primesc rest la un mare supermarket focsanean in gume si batiste de hirtie. Nu ca nu ar fi de folos si asta, dar este o practica abuziva si am refuzat. Chiar le-am spus ca daca mie imi fac asa ceva, ce sa mai zicem de restul clientelei. Mereu le atragem atentia sa se aprovizioneze cu bani marunti, dar comerciantii dau vina pe banci. Noi stim insa ca nu este adevarat, pentru ca am cerut informatii de la banca centrala si ni s-a spus ca aceasta criza de monede este artificiala si este suficienta masa monetara pe piata. In urmatoarea perioada o sa trecem si la amenzi", ne-a declarat Dumitru Dila, inspector sef la OJPC Vrancea. Acesta propune, ironic, trocul in sens invers, care ar presupune achizitionarea de produse cu restul in gumite si bombonele. "Ar trebui sa la adunam pe toate intr-o plasa si sa mergem sa cumparam cu ele, in loc de bani. Ajungem sa facem barter, ca englezii", a adaugat seful de la Protectia Consumatorilor.
Fara maruntis la microbuze
Directorul SC Transport Public Local SA Focsani, Ion Diaconu, se plinge si el de lipsa de bani marunti la biletele pe mijloacele de transport urban. Soferii si calatorii sint, deopotriva, iritati de faptul ca monedele subdivizionare leului nu se prea gasesc. Ion Diaconu a afirmat ca a fost nevoit sa apeleze la banci si diferite societati proprietare de dozatoare de cafea, pentru obtinerea banilor marunti. "Am trimis adrese la diferite banci la sediile din Bucuresti si am solicitat maruntis, dar ne-au spus sa luam legatura cu sucursalele din judet. De la acestea abia am reusit sa gasim bani marunti in valoare de 500 lei de la o banca si 300 de lei de la alta banca. Cel mai mult, 3.500 de lei am obtinut de la diferite firme care au dozatoare de cafea. Dar si asa a fost putin, pentru ca banii nu se mai intorc la noi. In plus, noi trebuie sa platim si un comision bancilor pentru aceste schimburi", a comentat Ion Diaconu lipsa banilor marunti din circulatia monetara. Tot din cauza acestei probleme, conducerea Transport Public SA a propus si un proiect de hotarire consilierilor locali pentru introducerea biletelor de transport cu doua calatorii in valoare de 2,5 lei. Pentru ca in prezent pretul unui bilet pe microbuz este de 1,2 lei, consilierii locali au perceput aceasta inititiva ca pe o majorare de pret si au refuzat aprobarea proiectului.
Moneda nu se intoarce la banci
Reprezentantii bancilor comerciale spun ca monedele de 5, 10 si 50 de bani nu sint suficient de valorizate de populatie, astfel ca nu se mai intorc la ghisee. "In ultima perioada sistemul bancar romanesc, inclusiv BCR, se confrunta cu o lipsa acuta de moneda metalica. Este vorba in special de asigurarea monedei metalice in cupiura de 0,10 si 0,05 lei. Acest lucru se explica prin faptul ca moneda metalica inregistreaza o miscare lenta in sfera circulatiei, iar incasarile prin ghiseele bancii sint destul de reduse. Specialistii BNR, care au analizat atent situatia, au constatat ca moneda metalica nu se intoarce din piata prin circuitul bancar decit intr-o mica masura, banca centrala fiind nevoita sa bata moneda noua, pentru a satisface partial cererea bancilor si a Trezoreriei Statului. Si noi am initiat o serie de masuri menite sa creasca afluxul de moneda metalica spre banca, in principal printr-un contact direct cu agentii economici si alte institutii care dispun de cantitati mai mari de moneda", ne-a precizat Cornel Cojocaru, purtatorul de cuvint al BCR. Pe de alta parte, daca unii bancheri considera ca aceasta criza este una artificiala, intretinuta chiar de vinzatori, altii recunosc, neoficial ce-i drept, ca nici institutiile bancare nu au interes sa cumpere moneda, din cauza comisionului de 2,5% practicat de BNR. Cum bancile se alimenteaza cu masa monetara la solicitarea acestora, fara a avea restrictii in acest sens, nu este greu de presupus ca unele institutii incearca sa-si limiteze costurile. Si in acest cerc vicios, populatia se afla la mijloc.
50 de monede pentru fiecare roman
Reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei spun ca piata a fost aprovizionata cu suficiente monede astfel incit sa nu existe asemenea crize. Ionel Nitu, directorul Directiei Emisiune, Tezaur si Casierie din cadrul BNR, ne-a declarat ca pe piata au fost puse cantitati apreciabile de moneda mica. "Noi am pus moneda suficienta pe piata si punem in continuare prin intermediul bancilor comerciale, pentru platile catre agentii comerciali. Practic, numarul de piese pe cap de locuitor se situeaza la nivelul celor din tarile UE, respectiv 40-50 de bucati. Moneda metalica ar trebui sa se intoarca in sistemul bancar, dar cupiurile de 5 si 10 bani nu se mai intorc, cel mai probabil pentru ca au o putere de cumparare scazuta. Mi-e greu sa spun de ce se intimpla asemenea distorsiuni, dar probabil ca romanul este mai putin dispus sa foloseasca moneda. In plus, moneda se pierde usor, se distruge la fel, se mai si tezaurizeaza. Totusi, mi-e greu sa spun de ce agentii economici dau restul in gumite. Aceasta situatie ar trebui reglementata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, care are pirghiile necesare in acest sens", ne-a declarat directorul Directiei Emisiune, Tezaur si Casierie. Ionel Nitu considera insa ca, in timp, moneda va cistiga in putere si la noi. Durata de viata a unei monede este de 13 - 14 ani, potrivit bancii centrale. La ora actuala, pe piata se afla peste 2.500 de tone de monede insa suma totala ramine confidentiala, potrivit legii.
Grupaj realizat de Camelia STANILA, Silvia VRINCEANU, Doina GANEA si Mihaela BESLEAGA