MOZAIC STIRI ECONOMICE:20% din angajaţii din ţară nu caştigă suficient să-şi acopere traiul
Aproape 20% dintre angajaţii din Romania nu caştigă un salariu suficient pentru a-şi asigura traiul, cel mai ridicat procentaj din Uniunea Europeană, cauzat în principal de deficienţe structurale care persistă dinainte de criză, potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE). Romania (19%), Grecia (15%), Italia şi Spania (cate 12%) înregistrează cele mai ridicate procentaje de adulţi care au un loc de muncă, dar trăiesc la limita sărăciei, faţă de 9% la nivelul UE, potrivit raportului pregătit de Directoratul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune din cadrul CE. În timp ce în Italia şi Spania situaţia s-a agravat în special în urma crizei financiare globale din 2008 şi a crizei datoriilor de stat, în Romania şi Grecia fenomenul are natură structurală, numărul angajaţilor care caştigă insuficient fiind relativ ridicat şi înaintea turbulenţelor economice care au măturat Europa. Astfel, în Romania, ponderea celor cu venituri insuficiente în numărul total de angajaţi a crescut cu două puncte procentuale în perioada 2008-2012, în timp ce Italia a înregistrat o creştere de trei puncte procentuale. Printre factorii care generează această situaţie se numără oferta scăzută de locuri de muncă, care determină multe persoane să accepte contracte part-time, salariile scăzute sau structura familială. Ponderea angajaţilor cu jumătate de normă (part-time) este mai mare în randul celor cu venituri insuficiente decat în restul bazei de angajaţi. Persoanele care caştigă sub necesităţi lucrează de asemenea, în medie, mai puţine ore. Productivitatea şi costul forţei de muncă pentru angajator influenţează şi ele angajaările şi nivelul salariilor. Astfel, multe dintre statele membre UE care au aderat după 2004, spre exemplu Romania, Ungaria şi Estonia, au înregistrat creşteri rapide, probabil nesustenabile, ale costului forţei de muncă, notează CE. În aceste ţări, creşterea costului muncii a fost determinată în principal de majorarea salariilor, însoţită de o evoluţie foarte slabă a productivităţii, chiar negativă în Romania şi Ungaria, se arată în raport. Totodată, consolidarea fiscală - măsurile de austeritate - a afectat negativ angajările, în special în economiile mai puţin dezvoltate din sudul Europei. Angajaţii cu salarii insuficiente reprezintă mai mult de jumătate din populaţia săracă a Romaniei. Romania înregistrează totodată, la nivelul UE, cel mai scăzut număr de persoane care trăiesc în gospodării sub pragul sărăciei unde niciun membru nu are loc de muncă. Veniturile din muncă acoperă aproximativ 80% din necesităţile angajaţilor cu salarii insuficiente, diferenţa fiind completată din trasferuri sociale şi pensiile părinţilor. Salariile reduse şi povara fiscală ridicată încurajează munca la negru, care reprezintă cea mai mare parte din economia subterană. Romania are cea mai extinsă economie subterană din UE raportat la mărimea economiei, reprezentand 28,4% din PIB, potrivit datelor CE. Şomajul din UE a ajuns anul trecut la aproape 11%, depăşind 12% în zona euro, cu rate îngrijorătoare de peste 25% în Grecia şi Spania. Numărul şomerilor depăşeşte 26,5 milioane la nivelul Uniunii Europene.
Guvernul limitează comisioanele la plăţile cu carduri
Este vorba despre comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare
Guvernul va limita comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit. "Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice. De asemenea, Guvernul vrea să introducă clauze minime în contractele dintre băncile care instalează terminale electronice de plată sau operează plăţi electronice şi comercianţii care le utilizează, pentru ca firmele să cunoască în detaliu costurile pe care le vor suporta. "Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăților vor conţine informații detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca și categoria respectivelor carduri de plată", se mai spune în proiectul de act normativ. Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acrodurile bancă-comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei. Potrivit notei de fundamentare ataşată proiectului, comisioanele interbancare acționează ca un preţ minim, determinand într-o mare măsură (70-80%) prețul plătit de comercianți pentru acceptarea cardului care, la randul lor, îl transferă către consumatori. "În Romania comisioanele interbancare stabilite în sistemele Visa şi MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa", se arată în nota de fundamentare. Ministerul Finanţelor aminteşte că la nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmand ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit. "În cazul Romaniei, în concordanţă cu regulile celor două sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% din piaţa internă a cardurilor, şi prezintă următoarele valori: 0,5% A 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), şi 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente)", se arată în nota de fundamentare.
Piaţa auto a scăzut pentru al 6-lea an consecutiv
Vanzările de autovehicule noi au înregistrat în 2013 al şaselea an consecutiv de scădere, ajungand la nivelul din urmă cu 13 ani, respectiv circa 82.000 de unităţi, după un regres de 6,3%, în ciuda unui semestru doi în care livrările au fost pe plus, potrivit APIA. "Semestrul doi din 2013 a înregistrat o creştere destul de importantă a vanzărilor raportate, ceea ce a dus la creşteri chiar importante în anumite luni faţă de lunile similare din 2012. Ca urmare, pentru această perioadă consemnăm o creştere medie a pieţei de 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, din care la autoturisme de 9,7%. Cu toate acestea, la sfarşit de an s-a înregistrat o scădere generală a pieţei de 6,3%, din care la autoturisme de 4,8%", se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Vanzările de autovehicule au totalizat anul trecut 82.011 unităţi, din care 68.702 au fost autoturisme. Livrările sunt susţinute în continuare de achiziţiile realizate de companii (74% în 2013 versus 70% în 2012). Pe de altă parte, volumul autovehiculelor rulate din import a crescut la peste 266.000 de unităţi, din care 221.800 de autoturisme, din aceste date rezultand că la fiecare autovehicul nou vandut nou vandut în Romania au fost aduse alte 3,8 rulate, conform APIA. În decembrie, vanzările de autovehicule au scăzut cu 1,6% faţă de luna anterioară, pană la 8.070 de unităţi. "Pentru prima dată în ultimii trei ani remarcăm o creştere a trei trimestre succesive ale aceluiaşi an. Toate cele şase luni ale semestrului doi din 2013 au înregistrat volume mai mari comparativ cu cele similare din 2012. În mod cert, acest dezechilibru între cele două semestre vine din lansarea tarzie a programului Rabla", potrivit sursei citate. La autoturisme, topul pe mărci este condus de Dacia (22.727 unităţi vandute, respectiv 33,1% din total), urmată de Volkswagen (7.447 unităţi/ 10,8%), Skoda (5.516 unităţi/ 8%), Renault (4.088 unităţi/ 6%), Ford (3.727 unităţi/ 5,4%) şi Opel (2.786 unităţi/ 4,1%). Pe modele, Dacia Logan rămane pe primul loc, urmat de Sandero, Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf.
Ponta: Nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi la carburant
Guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă, afirmă premierul Victor Ponta, care susţine că acest punct de vedere i-a fost transmis şi preşedintelui Traian Băsescu de FMI şi CE. Întrebat, marţi, de jurnalişti dacă se va renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi, premierul a răspuns că acest lucru nu este posibil. "Păi nu se poate. Asta i-au spus şi cei de la FMI preşedintelui, că nu se poate renunţa pentru că, atunci, nu se mai închide bugetul (...) şi Comisia Europeană, şi Fondul Monetar au spus foarte clar că nu se poate redeschide bugetul - şi, de altfel, nici nu intenţionăm să redeschidem bugetul", a spus Ponta. El a adăugat că este dreptul preşedintelui să decidă dacă, în aceste condiţii, nu va semna din nou memorandumul cu FMI. Guvernul vrea ca board-ul Fondului Monetar Internaţional să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al Romaniei, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultimul memorandum, opunandu-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi, document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI. După ce preşedintele a refuzat să semneze şi proiectul de buget pe 2014, Guvernul a amanat introducerea accizei cu trei luni, pană la finele lunii martie. Joi, preşedintele Traian Băsescu a spus, la întalnirea cu delegaţia FMI în Romania, că nu va susţine introducerea accizei pe combustibil, precizand că nu va bloca decizia Guvern-FMI, de data aceasta, dar să nu i se ceară să semneze aceste negocieri. Preşedintele declara, pe 18 decembrie 2013, că îşi asumă explicarea, în ianuarie, în discuţiile cu FMI, a erorilor legate creşterea accizei la carburant.
Consiliul Concurenţei a început o anchetă pe piaţa asigurărilor auto
Consiliul Concurenţei a declanşat o anchetă sectorială privind piaţa asigurărilor auto, pentru a analiza mecanismele de funcţionare din acest domeniu şi a identifica şi corecta posibilele disfuncţionalităţi de natură concurenţială. În cadrul studiului vor fi analizate asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) şi cele facultative (CASCO), interacţiunile dintre ele şi se va evalua relaţia de colaborare dintre asigurători şi service-urile auto. "Ne-am propus să analizăm mai atent piaţa asigurărilor, avand în vedere că acest sector reprezintă unul dintre domeniile cheie ale economiei naţionale, avand un rol esenţial în managementul riscului. În acelaşi timp, o mai bună cunoaştere a domeniului ne va permite să ne fundamentăm punctul de vedere cu privire la propunerile de modificări legislative şi să fim mai rapizi atunci cand trebuie să ne pronunţăm asupra eventualelor tranzacţii de pe această piaţă", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Pe parcursul anchetei sectoriale privind sectorul asigurărilor auto, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii, documente sau declaraţii tuturor agenţilor economici implicaţi. "Ca urmare, Consiliul Concurenţei îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice sau asociaţii profesionale, fie întreprinderi şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante în cadrul procedurii de investigaţie", se mai spune în comunicat.
Livrările de smartphone-uri au depăşit un miliard de unităţi
Livrările de smartphone-uri la nivel global au depăşit anul trecut pentru prima dată 1 miliard de unităţi, susţinute de cererea pentru dispozitive mai ieftine, în contextul indiciilor privind încetinirea creşterii pe segmentul preţurilor ridicate, potrivit datelor firmei de cercetare IDC. Vanzările globale au urcat anul trecut cu 38%, la uşor peste 1 miliard, arată datele IDC, citate de cotidianul britanic Financial Times. Creşterea vanzărilor nu va linişti însă investitorii îngrjoraţi că marjele celor mai mari doi producători, Samsung şi Apple, ar putea fi afectate de ascensiunea smartphone-urilor low-cost. "Smartphone-urile ieftine sunt cele care alimentează creaşterea vanzărilor. Pieţele din India şi China se îndreaptă rapid către un punct în care smartphone-urile cu preţuri mai mici de 150 de dolari reprezintă majoritatea livrărilor", a declarat Ryan Reith, director de cercetare la IDC. Apple a lansat anul trecut iPhone 5c, un model mai ieftin faţă de modelul varf de gamă iPhone 5s, dar semnificativ mai scump decat produsele multor companii din China. Apple a anunţat, luni, că a vandut circa 51 de milioane de iPhone-uri în ultimele trei luni ale anului trecut.
Rezervele reginei Marii Britanii au ajuns la minim
Rezervele financiare ale domeniului reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii au ajuns la un minim istoric de 1 milion lire sterline, comparativ cu 35 de milioane de lire sterline în 2001, din cauza administrării inadecvate de către consilierii regali, potrivit unui raport al Parlamentului britanic. Consilierii nu au reuşit să controleze finanţele, în timp ce palatele regale "se prăbuşesc", se arată în raportul întocmit de o comisie a Camerei Comunelor din parlamentul de la Londra. Cheltuielile au depăşit în asemenea măsură veniturile încat rezervele au scăzut de la 35 de milioane de lire în 2001 la doar 1 milion de lire în prezent, au afirmat membrii comisiei, citaţi de cotidianul The Telegraph. Trezoreria britanică trebuie să preia controlul şi să ajute la protejarea palatelor "de noi distrugeri şi deteriorări", notează parlamentarii. "Considerăm că Trezoreria are datoria de a fi implicată activ în supravegherea planurilor şi managementului financiar al Casei Regale, dar nu făcut acest lucru", a declarat Margaret Hodge, preşedinte al comisiei.
Managerii se aşteaptă la stagnarea activităţii
Managerii companiilor se aşteaptă pentru perioada ianuarie-martie la stagnarea activităţii în industria prelucrătoare, comerţ şi servicii şi la scădere în construcţii, în raport cu cele trei luni anterioare, conform indicatorului sold conjunctural, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Concluziile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă. Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -1%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru activitatea din industria metalurgică se va înregistra tendinţă de scădere (sold conjunctural -30%), iar pentru fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor tendinţa este de creştere moderată (sold conjunctural A7%). Preţurile produselor industriale vor urca moderat (sold conjunctural A6%), iar numărul de salariaţi va fi stabil (sold conjunctural 0%), potrivit unui comunicat al INS.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
