MOZAIC STIRI ECONOMICE: Veste proastă pentru economia: Creditul pentru firme şi populaţie merge în marşalier
Soldul creditului neguvernamental s-a redus anul trecut cu 3,3% (4,4% în termeni reali) faţă de 2012, pe fondul diminuării componentei în valută exprimată în lei cu 5,7% şi a majorării cu 0,7% a celei în lei, după ce în decembrie a scăzut cu 0,6% faţă de noiembrie, potrivit datelor BNR. "Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în luna decembrie 2013 cu 0,6% (-0,9% în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2013, pană la nivelul de 218464,9 milioane lei. Creditul în lei s-a redus cu 0,6% (-0,9% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,5%)", se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a Romaniei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,1%, la 80,07 miliarde lei în decembrie, iar la finele anului au înregistrat o creştere de 7,1% (5,4% în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2012. Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat în decembrie cu 11,1%, la 61,97 miliarde lei, iar pe ansamblul întregului an au crescut cu 22,3% (20,5% în termeni reali) comparativ cu anul anterior. Economiile în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice, exprimate în lei, s-au redus cu 0,6%, la 73,6 miliarde lei (exprimate în euro cu 1,6%, la 16,41 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele au crescut cu 2,5% (în euro 1,2%). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,7% (cu 3,4% în euro), iar ale firmelor s-au diminuat cu 1,9% (cu 3,1% în euro). Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în luna decembrie 2013 cu 3,2% faţă de luna noiembrie 2013, pană la 21,56 miliarde lei. Creditul guvernamental s-a majorat în luna decembrie 2013 cu 3,5%, pană la 80,24 miliarde lei. La 31 decembrie 2013, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 1,8% (0,2% în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2012.
S-au ales caştigătorii la intermedierea listării Hidroelectrica
Raiffeisen Capital&Investment şi Morgan Stanley au fost alese că intermedieze oferta de vanzare a 15% din acţiunile uneia dintre cele mai mari companii de energie din ţară
Consorţiul Raiffeisen Capital&Investment şi Morgan Stanley va intermedia oferta prin care Hidroelectrica vrea să vandă 15% din acţiuni şi să se listeze la bursă, fiind desemnat luni caştigătorul licitaţiei pentru selecţia intermediarului. "Toate ofertele tehnice au întrunit condiţiile de eligibilitate, fiind deschide toate cele cinci oferte financiare. Oferta sindicatului de intermediere format din Raiffeisen Capital&Investment şi Morgan Stanley a fost declarată caştigătoare, acesta fiind declarat ofertant selectat. Activitatea sindicatului de intermediere va începe după semnarea şi intrarea în vigoare a scrisorii de angajament", se arată într-un comunicat transmis de Hidroelectrica. Anterior, surse din piaţa de capital au declarat că Raiffeisen Capital&Investment şi Morgan Stanley au caştigat licitaţia pentru selectarea intermediarului. Comisia de selecţie a intermediarului listării Hidroelectrica a cerut vineri brokerilor înscrişi la licitaţie să depună oferte financiare îmbunătăţite, respectiv comision de sub 0,96%, nivelul minimul cerut de un participant, au declarat surse din piaţa de capital. Ofertele financiare depuse iniţial au fost deschise vineri, însă întrucat a fost o diferenţă de peste 15% între comisionul minim şi cel maxim cerute, brokerilor li s-a permis să îşi îmbunătăţească ofertele. Îmbunătăţirea ofertelor a însemnat că brokerii au trebuit să ceară un comision mai mic decat minimul cerut iniţial. Cel mai mic comision prezentat vineri a fost de 0,96% din valoarea ofertei pentru vanzarea a 15% din acţiuni pe care Hidroelectrica o va derula pentru listare, iar maximul a fost de circa 3%. Alături de Raiffeisen Capital&Investment şi Morgan Stanley, la licitaţie a mai participat consorţiul este format din banca americană JP Morgan, BRD și Societe Generale, iar Goldman Sachs a depus oferta împreună cu BCR și Erste. Deutsche Bank s-a aliat cu UniCredit Bank Austria, firma de brokeraj Alpha Finance Romania, Alpha Bank Romania şi casele de brokeraj Intercapital Invest şi SSIF Broker. O altă ofertă a fost depusă de Citigroup împreună cu firmele de brokeraj Wood&Company, Swiss Capital, NBG Securities (Romania şi Grecia) și BT Securities. De intermedierea ofertei a fost interesată şi UBS, însă aceasta nu a mai depus ofertă, potrivit unor surse din piaţa de capital. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat în urmă cu două săptămani pentru MEDIAFAX că Hidroelectrica şi Electrica vor fi listate în luna iunie. Raportat la valoarea acţiunilor evaluate de Fondul Proprietatea la Hidroelectrica, oferta pentru vanzarea pachetului de 15% din acţiunile Hidroelectrica ar fi de aproximativ 1,5 miliarde lei (332 milioane euro). În aceste condiţii, aceasta ar fi a doua mare ofertă ca mărime din istoria Bursei de la Bucureşti, după oferta Romgaz. Fondul Proprietatea deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica, pachetul fiind evaluat la finalul primelor nouă luni la 2 miliarde lei.
Finanţele au împrumutat încă 500 milioane lei
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat luni 500 milioane lei, exact cat şi-a propus, printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa în aprilie 2023, la un randament de 5,32% pe an. Băncile au realizat subscrieri de 668,8 milioane lei. Administratrorii datoriei publice au mai vandut obligaţiuni din această emisiune la începutul lunii noiembrie, cand au atras 800 milioane lei, la un randament de 5,27%. Următoarea licitaţie din acest an pentru titluri de stat este programată marţi, cand Finanţele vor să împrumute 50 milioane lei prin vanzarea de obligaţiuni din aceeaşi emisiune, printr-o licitaţie suplimentară, doar pentru oferte necompetitive. Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitaţii pe piaţa internă pentru vanzare de titluri de stat în valoare de 4,03 miliarde lei şi 200 milioane euro, de aproape două ori mai mult decat titlurile care ajung la scadenţă în această lună, de 2,78 miliarde lei. Ţinta a fost depăşită deja, Trezoreria împrumutand pană acum 4,83 miliarde lei şi 278,7 milioane euro. La aceste împrumuturi se adaugă 2 miliarde dolari, sumă atrasă de pe pieţele internaţionale prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani. Statul a împrumutat anul trecut de pe piaţa internă 48,53 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 3,57 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari. Fondurile atrase în lei anul trecut sunt cu 16,5% sub valoarea împrumutată în 2012, de 58,17 miliarde lei, iar finanţările în valută au fost similare, de la 4,71 miliarde de euro din 2012.
Directorul FMI contrazice tonul optimist de la Davos
Tonul optimist al reuniunii anuale de la Davos a fost temperat, la finalul acesteia, de directorul general al FMI, Christine Lagarde, care a îndemnat la prudenţă în privinţa bulelor speculative şi a avertizat că revenirea economiei este dezechilibrată, cu şomaj ridicat şi riscuri de deflaţie. Lagarde, care a asistat la dezvoltarea crizei financiare globale şi a participat la dezamorsarea ei, a subliniat, la Davos, că criza nu a luat sfarşit, opinie confirmată la sfarşitul săptămanii trecute de turbulenţele de pe pieţele emergente, în speţă Argentina şi Turcia, unde pesoul şi lira au înregistrat deprecieri masive. "În cazul în care ar apărea un şoc, ceea ce trebuie luat în calcul - nu spun că este ceva iminent - atunci avem riscul deflaţiei. Ceea ce ne-a învăţat criza este că trebuie să fim extrem de vigilenţi şi să fim atenţi la apariţia unor bule speculative în zone unde nu ne-am fi aşteptat", a declarat Lagarde la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, potrivit Bloomberg. Directorul FMI s-a arătat surprins de optimismul afişat de oamenii de afaceri şi politicienii prezenţi în acest an la Davos. Lagarde a avertizat că inflaţia scăzută din ţările cu economii dezvoltate, în special din zona euro, ar putea avea consecinţe neplăcute în ceea ce priveşte costurile de finanţare şi gradul de îndatorare, atat pentru guverne cat şi pentru companii. Totodată, Lagarde a avertizat că pieţele emergente sunt vulnerabile la efecte ale reducerii programelor de stimulare monetară a economiei de către băncile centrale din statele dezvoltate. Ea a vorbit de asemenea despre inegalitatea socială şi impactul fenomenului asupra creşterii economice. "Cu cat societatea este mai inegală, cu cat sunt diferenţe mai mari între cei care au si cei care nu au, cu atat este mai puţin sustenabilă creşterea economică", a spus oficialul. Oamenii de afaceri şi politicienii prezenţi în acest an la Davos au afişat o atitudine pozitivă, iar mesajele transmise de la reuniune au avut un ton predominant optimist. Comisarul european pentru economie şi afaceri monetare, Olli Rehn, a declarat săptămana trecută că au început să se vadă evoluţii bune în Europa.
Cea mai mare achiziţie Google în UE
Google a cumpărat compania britanică DeepMind, cu activităţi de cercetare în zona inteligenţei artificiale, pentru aproximativ 300 milioane de lire sterline (360 milioane euro), cea mai mare preluare realizată pană acum de compania americană în Europa, potrivit Financial Times (FT). DeepMind, cu sediul la Londra, a fost susţinută financiar pană acum de fondurile de capital de risc controlate de miliardarii Peter Thiel (cofondator PayPal) şi Li Ka-shing (Hutchison Whampoa). O companie "secretoasă", DeepMind a dezvoltat recent tehnologii sofisticate prin care computerele pot învăţa pe cont propriu noi funcţii, fără asistenţă din partea unui operator, potrivit FT. Informaţiile au fost confirmate de două surse apropiate situaţiei, notează Financial Times. Una dintre surse susţine că Google s-a mişcat extrem de repede pentru a prelua compania înaintea Facebook, absorbind echipa DeepMind. Contactaţi de FT, reprezentanţii Google au refuzat să comenteze informaţiile. La finalul anului trecut, Facebook a înfiinţat o echipă de cercetare în zona inteligenţei artificiale.
Bundesbank: Impozitaţi averea propriilor cetăţeni!
Statele aflate aproape de faliment ar trebui să folosească averea propriilor cetăţeni pentru a evita colapsul, aplicand o taxă excepţională pe capital, înainte de a cere ajutorul altor ţări, potrivit unui raport al băncii centrale din Germania, Bundesbank. În ultimii ani, cinci state din zona euo au fost salvate de la colaps financiar prin programe de împrumuturi de la statele zonei euro şi FMI. "O taxă pe capital corespunde principiului responsabilităţii naţionale, potrivit căruia contribuabilii sunt responsabili de obligaţiile guvernelor lor înainte de a fi necesară solidaritatea altor state", se arată într-un raport lunar al Bundesbank, citat de cotidianul New York Times. Introducerea unei astfel de taxe pentru populaţie şi companii prezintă riscuri semnificative, iar implementarea nu ar fi uşoară, a avertizat Bundesbank, adăugand că ar trebui utilizată doar în situaţii excepţionale, de exemplu pentru a evita falimentul statului. FMI a discutat această opţiune într-un raport în octombrie şi a afirmat că pentru a readuce îndatorarea a 15 state din zona euro la nivelul din 2007 ar fi necesară o taxă de circa 10% pe activele nete ale gospodăriilor.
Milioane de europeni au renunţat să îşi mai caute o slujbă
Milioane de oameni din zona euro au renunţat să-şi mai caute de muncă şi îngroaşă randurile şomerilor fără să apară în statisticile oficiale, care deşi indică un şomaj record nu reflectă în totalitate gravitatea consecinţelor sociale ale crizei datoriilor de stat, potrivit unei analize Bloomberg. Economiştii anticipează că şomajul din zona euro a stagnat în decembrie la 12,1%, un maxim istoric, cu aproximativ 19 milioane de şomeri, situaţie similară celei din noiembrie. Potrivit unei analize Bloomberg, statistica oficială a Eurostat nu include cateva milioane de oameni care, deşi nu muncesc, nu se încadrează în metodologia instituţiei. Eurostat defineşte şomerul drept o persoană care a căutat de muncă în ultimele patru săptămani şi poate începe lucrul în viitorul imediat, în termen de maximum două săptămani. Astfel, numărul total de persoane care fac parte din forţa de muncă a zonei euro dar nu lucrează ar fi de 31,2 milioane, estimează Bloomberg. În acest total se încadrează cei 19 milioane de şomeri "oficiali" şi alte peste 12 milioane de oameni care fie au renunţat să mai caute de muncă, fie nu pot merge la lucru în viitorul apropiat, din diferite motive.
