Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Carpatair a intrat în insolvenţă

Ziarul de Vrancea
24 ian 2014 3025 vizualizări
Compania aeriană va urma un plan de reorganizare u Carpatair este implicată într-un litigiu cu Aeroportul Timişoara, în joc fiind 30 milioane de euro

Compania aeriană Carpatair a solicitat şi obţinut intrarea în insolvenţă cu intenţia de a urma un proces de reorganizare judiciară, motivand decizia prin daunele de 30 de milioane de euro provocate de litigiile cu Aeroportul Timişoara, avand ca obiect activităţi anticoncurenţiale. "Cauzele unei astfel de decizii sunt legate în principal de existenţa unor litigii împotriva Aeroportului Timişoara avand ca obiect activităţi anticoncurenţiale investigate în prezent de Comisia Europeană, dar şi de instanţele şi autorităţile naţionale, daunele estimate depăşind 30 de milioane de euro", potrivit reprezentanţilor Carpatair. În cursul procesului de reorganizare, compania va continua o activitate comercială normală, iar conducerea companiei va fi asigurată de actuala echipă de management condusă de Nicolae Petrov, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat. Pentru perioada rămasă din sezonul de iarnă, pană la sfarşitul lunii martie 2014, programul de operare a fost redus, menţinandu-se zborurile profitabile. Principalii acţionari ai companiei Carpatair, înfiinţată în anul 1999, sunt un grup de oameni de afaceri elveţieni. Reprezentanţii Aeroportului Internaţional "Traian Vuia" din Timişoara au anunţat pe 14 ianuarie că pană în luna martie a acestui an compania Carpatair a decis suspendarea curselor de pe acest aeroport. Directorul Aeroportului Timişoara, Dan Idolu, a declarat că în perioada de iarnă, cand traficul aerian este mai scăzut, compania Carpatair a decis suspendarea tuturor zborurilor de pe Aeroportul din Timişoara. Ultimele zboruri ale companiei Carpatair de pe Aeroportul din Timişoara au avut loc în 17 ianuarie. Compania opera de pe Aeroportul Timişoara aeronave către Cernăuţi, Bergamo, Roma şi Stuttgart. Daniel Idolu afirma în mai anul trecut că societatea Carpatair are datorii de 3,3 milioane de lei şi 1,9 milioane de euro către aeroport, în timp ce oficialii Carpatair spunea că au contestat în instanţă sumele, pe motiv că au fost facturate abuziv pentru a favoriza Wizz Air. Idolu a declarat atunci, într-o conferinţă de presă, că problemele la instituţia pe care o conduce au început în 2011, cand compania Carpatair a acuzat conducerea aeroportului că acordă ajutor de stat companiei Wizz Air, principalul competitor pe piaţa timişoreană, prin practicarea unor discounturi prea mari. Acuzaţiile s-au transformat într-o serie de procese, atat între Carpatair şi Wizz Air, cat şi între Carpatair şi Aeroportul Internaţional Timişoara (AIT). Idolu a afirmat însă că vinovat de problemele companiei Carpatair este chiar managementul acesteia. Astfel, Idolu a explicat că această companie a folosit din 2007 Aeroportul Internaţional Timişoara drept nod aerian. Acest lucru înseamnă că doar între 13% şi 20% dintre pasagerii Carpatair plecau sau veneau în Timişoara, restul aflandu-se în tranzit între destinaţiile din vest şi est ale companiei. În opinia lui Idolu, problemele Carpatair nu au fost provocate de venirea Wizz Air la Timişoara, ci de renunţarea de către companie, din motive care lui nu îi sunt cunoscute, la mai multe destinaţii.

IMM-urile au epuizat plafonul garanţiilor de stat

firmele au avut la dispoziţie două miliarde de lei

Plafonul garanţiilor de stat, de două miliarde lei din cadrul Programului de Garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii a fost subscris în totalitate în prima săptămană de la începerea înscrierilor, iar nouă bănci au aderat la program ca finanţatori, potrivit Finanţelor. Băncile interesate să participe ca finanţator în cadrul acestui program, derulat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), au avut 15 zile la dispoziţie pentru înscriere, de la 15 ianuarie. Banca Transilvania, BRD, CEC, ING, Banca Romanească, Bancpost, BCR, Banca Comercială Carpatica, Intesa Sanpaolo sunt cele nouă bănci care s-au înscris în program pană în prezent şi au transmis către FNGCIMM toate informaţiile obligatorii care stau la baza alocării plafonului de garantare pentru fiecare finanţator în parte, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Alocările către bănci urmează să fie făcute "pro rata" astfel încat să se încadreze în plafonul garanţiilor toate instituţiile de credit interesate să participe la program, înscrise pană la 30 ianuarie. Programul de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, coordonat de MFP, constă în acordarea unei linii de credit în valoare maximă de cinci milioane de lei pentru o firmă pe o perioadă de maxim doi ani şi garantarea creditului de către stat în procent de maxim 50% din valoarea finanţării, exceptand dobanzile, comisioanele şi spezele bancare. Prin acest program este facilitat accesul IMM-urilor la obţinerea de credite destinate finanţării capitalului de lucru, cu posibilitatea prelungirii pe o perioadă de maxim un an, în vederea rambursarii liniei de credit.

Construcţia cablului submarin Romania-Turcia este adusă din nou în discuţie

Proiectul construcţiei unui cablu submarin pentru transportul energiei din Romania către Turcia, prin Marea Neagră, ar putea să fie viabil avand în vedere preţul actual al energiei şi tehnologia, potrivit ministrului Energiei şi Resurselor Naturale din Turcia, Taner Yildiz. "Cablul submarin a fost unul dintre cele trei-patru subiecte pe care le-am discutat cu oficialii romani. S-a hotărat refacerea studiului de fezabilitate şi am discutat şi despre partea financiară a acestui proiect. Ne-am dat reciproc nişte termene. Pană acum cablul nu era fezabil, dar avand în vedere prețul actual al energiei şi noile tehnologii disponibile, este posibil", a declarat Yildiz, la Bucureşti, într-o întalnire cu presa. Yildiz a avut la Bucureşti, o întrevedere cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. Discuţiile dintre Romania şi Turcia privind acest cablu de transport al electricităţii au început în 2006. La acea dată, investiţia era evaluată la 400-500 milioane de euro. Yildiz a adăugat că altă variantă de concretizare a exportului de energie din Romania în Turcia ar fi cooptarea Bulgariei, astfel încat energia să fi livrată prin reţeaua electrică de transport. Yildiz se află vineri în Bulgaria pentru discuţii, inclusiv pe această temă, cu oficialii de la Sofia. Departamentul pentru Energie a arătat, într-un comunicat, că proiectului cablului submarin Romania-Turcia este de interes "pan european, cu o contribuţie importantă în dezvoltarea pieţei regionale de electricitate în perspectiva integrării acesteia în piaţa UE". "Colaborarea cu Turcia reprezintă un element important pentru sectorul energetic din Romania, din perspectiva valorificării potenţialului de export. În acest sens, am discutat cu omologul turc despre potenţialele proiecte de interconectare", a declarat Niţă, în comunicat. Potrivit Departamentului pentru Energie, opertorii sistemelor de transport al energiei din Romania şi Turcia vor întreprinde, în perioada următoare, "paşii necesari, ţinand cont de legile şi reglementările din propriile ţări, ca şi de legislaţia Uniunii Europene, pentru a stimula schimburile directe de energie electrică între cele două ţări".

Renault şi Nissan vor fuziona operaţiunile de producţie şi dezvoltare

Renault şi Nissan, parteneri de alianţă din 1999, vor fuziona operaţiunile de producţie şi cercetare/dezvoltare, pentru a realiza economii estimate la peste 400 miliarde yeni (3,8 miliarde de dolari) pe an, potrivit ziarului japonez Nikkei. Ca prim pas, alianţa Renault-Nissan va desemna un manager care se va ocupa începand din luna aprilie operaţiunile de producţie ale ambelor companii, potrivit Nikkei, preluat de Reuters. Ulterior, companiile va urma o strategie similară în privinţa diviziilor de cercetare şi dezvoltare. În final, Renault şi Nissan vor putea produce automobile cu aceleaşi piese, în aceleaşi fabrici, notează Nikkei. În prima etapă, noua structură va fi implementată începand de anul viitor la fabrica pe care cele două companii o deţin în joint venture în India. Strategia va fi extinsă în peste 10 ţări pană în 2020, notează publicaţia japoneză. Renault şi Nissan deţin aproape 50 de fabrici în întreaga lume. Grupul vrea să integreze şi producătorul rus AvtoVAZ, în prezent companie afiliată celor două concerne, potrivit Nikkei. Alianţa Renault-Nissan a anunţat anterior că a înregistrat în 2012 economii de 2,7 miliarde euro datorită parteneriatului, în urcare de la 1,75 miliarde euro în 2011. Renault deţine în Romania producătorul de automobile Dacia.

Directorul Vodafone Romania pleacă în Australia

Directorul general al Vodafone Romania, Inaki Berroeta, va prelua la 1 martie funcţia de CEO al Vodafone Hutchison Australia, divizia australiană a grupului britanic de telecomunicaţii. Inaki Berroeta este CEO al Vodafone Romania din decembrie 2010, iar compania nu a anunţat încă un succesor. Actualul director general al Vodafone Australia, Bill Morrow, al cărui mandat se va încheia la finele lunii februarie, a declarat într-un comunicat al companiei că experienţa internaţională a lui Berroeta şi "pasiunea sa pentru familia Vodafone" vor asigura tranziţia în bune condiţii şi evoluţia companiei în continuare. Divizia australiană a operatorului este aproape de finalizarea unui plan de revenire derulat pe parcursul a trei ani. Morrow este considerat un expert în revitalizarea companiilor aflate în dificultate şi a fost adus la Vodafone Australia după ce divizia a întampinat o serie de probleme cu reţeaua şi a pierdut peste un milion de clienţi, potrivit presei australiene. Începand din martie, el va prelua conducerea NBN Co, compania care construieşte reţeaua naţională de broadband din Australia, cel mai mare proiect de infrastructură derulat vreodată în ţară, afectat de întarzieri, probleme cu contractorii şi un scandal privind deşeurile de azbest, notează publicaţia The Australian. Înainte de a veni în Romania, Berroeta a fost director general al Vodafone Malta începand din 2007, ocupand anterior diverse funcţii în industria telecom la Vodafone Spania, Global Star USA, AirTouch International (SUA), Airtel Movil (Spania) şi Keon (Spania şi SUA).

Băsescu: Competitivitatea să fie obiectivul Guvernului
 
Preşedintele Traian Băsescu a declarat în cadrul unui eveniment al Camerei de Comerţ Romano-Germane, că obiectivul Guvernului trebuie să fie competitivitatea, iar cuvantul de ordine, restructurarea, menţionand că "nu putem fi competitivi pe deplin pană cand sectorul de stat nu se diminuează". "Romania trebuie să se uite foarte bine la economia ei, să vadă dacă este suficient de competitivă pentru a intra în zona euro", a mai spus Traian Băsescu, adăugand că, fără o economie competitivă, şansele de a supravieţui şi a continua evoluţia în zona euro sunt extrem de mici.  Potrivit şefului statului, competitivitatea trebuie să fie obiectivul major al acţiunii interne a Guvernului. "Aici nu ne putem plange de investitorii străini, este clar. Sectorul privat este competitiv. (..) Marea problemă este sectorul de stat, fie că vorbim de marile companii de transport feroviar, fie că vorbim de operatorii de energie sau producătorii de gaze", a spus Băsescu. El a afirmat că, în acest context, cuvantul de ordine care trebuie folosit este "restructurarea".

Moneda Ucrainei s-a prăbuşit

Hrivna ucraineană a atins minimul ultimilor patru ani faţă de dolar, cursul urcand în această săptămană la un maxim de 8,45 unităţi în pofida intervenţiilor băncii centrale, pe fondul protestelor violente de pe străzile Kievului. Hrivna s-a depreciat aproape în fiecare zi a lunii ianuarie, iar cotaţiile din piaţa derivatelor financiare indică o şansă de 48% ca moneda ucraineană să atingă în acest an un nou minim istoric, deşi banca centrală de la Kiev a utilizat începand din 2011 jumătate din rezervele valutare acumulate pană atunci pentru a răsturna trendul, potrivit unei analize Bloomberg. Costul de asigurare a datoriei de stat a Ucrainei faţă de posibilitatea unui default a înregistrat în ultima săptămană cea mai puternică creştere din Europa. Piaţa speculează că guvernatorul băncii centrale Ihor Sorkin este pregătit să limiteze intervenţiile, acceptand o depreciere a hrivnei. După ce protestele violente de la Kiev au provocat în ultimele zile primele pierderi de vieţi omeneşti, investitorii străini au reluat vanzarea de obligaţiuni de stat ucrainiene, deşi bailout-ul de 15 miliarde de dolari obţinut în luna decembrie de Ucraina de la Rusia reprezintă o garanţie că ţara nu va intra în default în acest an.

Microsoft anunţă vanzări record şi profit în creştere

Microsoft a anunţat vanzări record şi profit în creştere pentru ultimele trei luni ale anului trecut, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street datorită cererii pentru consola de jocuri Xbox şi servicii cloud, însă compania nu a făcut nicio precizare privind recrutarea unui nou CEO. Veniturile Microsoft au urcat cu 14% în ultimele trei luni din 2013, al doilea trimestru fiscal, la 24,5 miliarde de dolari, în timp ce profitul net a avansat cu aproape 3%, la 6,56 miliarde de dolari, transmite Bloomberg. Directorul general al companiei, Steve Ballmer, a anunţat în luna august a anului trecut că se va retrage în termen de 12 luni. O lună mai tarziu, Microsoft a convenit preluarea diviziei de telefoane mobile a Nokia într-o tranzacţie de 5,4 miliarde euro (7 miliarde de dolari), un pariu uriaş pe sistemul de operare Windows Phone, care încearcă să se impună ca cea de-a treia platformă majoră în zona smartphone-urilor şi tabletelor. Cel mai mare producător de software din lume traversează un plan de reorganizare şi finalizează totodată procedura de preluare a Nokia.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.