MOZAIC STIRI ECONOMICE:Trei tineri au dat lovitura vieţii
Compania uberVU, înfiinţată în 2008 de trei romani şi activă în monitorizarea informaţiilor apărute despre companii pe reţelele sociale, a fost preluată de compania canadiană HootSuite, pentru 15-20 de milioane de dolari, potrivit portalului TechCrunch. "UberVU reprezintă următoarea generaţie de soluţii de analiză şi aduce totodată o echipă de clasă mondială. Achiziţia pune la un loc cele mai bune soluţii de analiză ale uberVU cu soluţiile HootSuite de implicare socială şi ne aduce mai aproape de viziunea noastră pentru o platformă simplă, accesibilă şi sigură pentru un peisaj al reţelelor sociale care se schimbă rapid", a declarat directorul general al HootSuite, Ryan Holmes, într-un comunicat al companiei. Printre clienţii uberVU se numără peste 200 de companii precum 3M, NBC, Heinz, Fujitsu, SC Johnson, Getty Images, indiegogo şi L’Occitane. Compania nu a frunizat detalii privind termenii tranzacţiei, însă aceasta s-a situat la 15-20 de milioane de dolari potrivit informaţiilor obţinute de TechCrunch. HootSuite este unul dintre cei mai mari furnizori la nivel global de instrumente prin care companiile îşi pot administra prezenţa pe reţelele sociale precum Twitter, Facebook, Foursquare şi Instagram. Preluarea uberVU este prima achiziţie după ce HootSuite a atras anul trecut fonduri de 165 milioane de dolari, notează TechCrunch. UberVU a fost înfiinţată în 2008 la Bucureşti de trei romani, Dan Ciotu, Vladimir Oane şi Dragoş Ilinca, dar a fost mutată în scurt timp la Londra, aceasta fiind una dintre condiţiile pentru a primi finanţare. În prezent, compania are sediul la Boston, SUA, dar are angajaţi şi în Romania. Cei trei lucrează şi în prezent la firma înfiinţată în 2008. Ciotu este directorul operaţional, Oane ocupă postul de director de produs, iar Ilinca conduce operaţiunile de marketing ale companiei.
Romanii, pe locul şase în Europa la consumul de bere
Cea mai multă bere consumă cehii, austriecii, germanii şi polonezii
Romanii ocupă locul şase în Europa la consumul de bere, cu 90 de litri pe an pe locuitor, însă piaţa este în scădere, după ce în primele opt luni ale anului trecut vanzările s-au redus cu 8%, potrivit asociaţiei Berarii Romaniei. Consumul de bere în Romania a fost în 2012, potrivit unui studiu al Ernst&Young pe baza ultimelor date disponibile, de 90 de litri pe cap de locuitor, plasand Romania pe locul şase în Europa, peste media europeană de 70 de litri. Cea mai multă bere consumă cehii, austriecii, germanii şi polonezii. Piaţa romanească s-a contractat cu 8% în primele opt luni ale anului trecut, după creşterea accizelor. Peste 97% din berea consumată în Romania este produsă intern. Romania ocupă de asemenea locul şase în Europa în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă create de acest sector, respectiv 76.700. "Romania a pierdut 14,6% din locurile de muncă datorate sectorului berii în perioada 2008-2012, acestea scăzand de la 89.800 în 2008 la 76.700 în 2012", a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Constantin Bratu, directorul executiv al asociaţiei Berarii Romaniei. Sectorului berii din Romania îi corespund 4% din cele două milioane de locuri de muncă generate de sectorul berii la nivelul Europei. Numărul de fabrici de bere din UE este în continuă creştere, ridicandu-se în prezent la 4.500, în care sunt incluşi jucători globali, regionali, dar şi 1.000 de companii mici şi medii, precum şi mini-berării. Asociaţia Berarii Romaniei reuneşte cinci mari producători (Bergenbier, Heineken, Romaqua, Ursus şi United Romanian Breweries Bereprod) şi o mini-berărie (Clinica de bere), care furnizează peste 90% din cantitatea consumată în Romania.
Băsescu, către FMI: Nu susţin acciza pe carburanţi
Preşedintele Traian Băsescu a spus joi, la întalnirea cu delegaţia FMI în Romania, că nu va susţine introducerea accizei pe combustibil, precizand că nu va bloca decizia Guvern-FMI, de data aceasta, dar să nu i se ceară să semneze aceste negocieri. Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa că această misiune a Fondului Monetar Internaţional în Romania va avea succes. Şeful statului a adăugat: "Privind la ultima misiune a FMI din ţara noastră, ne-am recăpătat vechile obiceiuri. Imediat cum avem o mică creştere, începem să cheltuim mai mult şi mai mult, iar acest lucru pregăteşte Romania pentru o nouă criză". Şeful statului a criticat în discuţiile cu FMI măsurile pe care Guvernul vrea să le ia privind introducerea de noi taxe. "Mă uit, acum, la cheltuielile Guvernului, un buget relaxat din punctul de vedere al cheltuielor, şi bineînţeles că, din cauza ineficienţei colectării taxelor, noi taxe au fost introduse. Nu critic lărgirea bazei de impozitare, o susţin, dar exagerările de a pune taxe noi pe energie şi acciza pe combustibil în special, consider că este o mare greşeală care va afecta şi economia şi populaţia", a spus Traian Băsescu. Preşedintele a ţinut să menţioneze că responsabilitatea pentru introducerea acestor măsuri este a Guvernului şi a Fondului Monetar Internaţional. "Bineînţeles, responsabilitatea este a Guvernului şi a dumneavoastră, dar o asemenea taxă nu va fi susţinută, public, de către mine, pentru că nu cred că aceasta este o soluţie rezonabilă. Nu blochez decizia dintre dumneavoastră şi Guvern, de data aceasta, dar nu îmi cereţi să semnez aceste negocieri!", a anunţat Traian Băsescu. Preşedintele a amintit în cadrul discuţiei cu delegaţia FMI despre situaţia din anul 2010, cand Guvernul de la acea dată a luat măsuri dramatice pentru reducerea deficitului bugetar, prin tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, prin introducerea de taxe noi, liberalizarea pieţei muncii, reducerea numărului de posturi în sectorul bugetar.
GfK: Romanii sunt mai încrezători în situaţia lor economică
Aşteptările romanilor în ceea ce priveşte redresarea economică în acest an, dorinţa de cumpărare şi veniturile sunt în creştere, faţă de anul 2012, dar evoluţia şomajului este privită cu mai mult pesimism, potrivit indicatorilor GfK. Anul 2013 marchează un nou record pozitiv în ceea ce priveşte cota de încredere în randul romanilor de la declanşarea crizei economice pană în prezent, indicele general măsurat de Barometrul de încredere a consumatorului realizat de GfK pentru Comisia Europeană atingand o medie anuală de -35, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare. "Încrederea populaţiei va continua să crească, ca urmare a promisiunilor din campaniile electorale la care romanii vor fi intens expuşi anul aceasta, fapt observat şi în anii anteriori în care au fost alegeri. De fiecare dată în aceste perioade, nivelul de încredere a atins cote mai înalte decat media", a declarat Andi Dumitrescu, director general GfK Romania. Aproape 40% dintre romani spuneau luna trecută că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decat în urmă cu 12 luni, în vreme ce 13% dintre locuitori credeau că aceasta este mai bună. Situaţia cunoaşte o îmbunătăţire faţă de finele anului trecut, cand peste jumătate din populaţie îşi vedea finanţele personale deficitare comparativ cu 2012. În privinţa perspectivelor financiare, doar 32% au spus de-a lungul anului 2013 că acestea se vor înrăutăţi, cea mai bună medie anuală din 2009 pană în prezent. De asemenea, 58% dintre cei chestionaţi afirmă că starea generală a economiei a suferit un regres anul trecut faţă de 2012.
Comisia Europeană ridică glasul la Germania din cauza Daimler
Comisia Europeană a cerut joi Germaniei, în mod oficial, să respecte regulile comunitare referitoare la sistemele de climatizare auto, pe care grupul Daimler refuză să le aplice în totalitate, iar în caz contrar statul german va fi reclamat la Curtea Europeană de Justiţie, relatează AFP. Autorităţile germane trebuie să aplice integral aceste reguli, se arată într-un avertisment oficial adresat autorităţilor de la Berlin. Grupul Daimler, fabricantul automobilelor Mercedes-Benz, a refuzat să se conformeze reglementărilor europene care, de la 1 ianuarie 2013, obligă toţi constructorii să echipeze sistemele de climatizare ale modelelor noi cu gazul refrigerant R1234yf, singurul autorizat în UE şi mult mai puţin poluant decat predecesorul său. Daimler susţine că noul gaz, produs de grupurile americane Dupont şi Honeywell, reprezintă un risc pentru siguranţa vehiculelor, fiind inflamabil în cazul unor coliziuni. Constructorul auto german nu a furnizat însă dovezi suficiente referitoare la aceste riscuri. În iulie 2013, parteneri comerciali europeni ai Germaniei au recomandat interzicerea comercializării noilor modele Mercedes. Asociaţia federală germană pentru automobile (KBS) a acceptat să omologheze noile modele Mercedes dotate cu vechiul gaz refrigerant, provocand nemulţumirea companiilor concurente. În iulie anul trecut, Franţa a interzis, provizoriu, înmatriculările modelelor clasa A, Clasa B, CLA şi SL fabricate de Mercedes, ale căror sisteme de climatizare nu sunt prevăzute cu noul gaz refrigerant, iar decizia a dus la declanşarea unui litigiu.
Toyota şi-a păstrat coroana de lider al pieţei auto
Grupul nipon Toyota a vandut anul trecut aproape 10 milioane de autovehicule, cel mai mult la nivel global pentru al doilea an consecutiv, fiind urmat de General Motors (SUA) şi Volkswagen (Germania), iar pentru acest an estimează creşterea livrărilor, susţinută de cererea din SUA şi China. Vanzările Toyota, inclusiv subsidiarele Hino Motors şi Daihatsu Motor, au avansat cu 2,4% anul trecut, la 9,98 milioane de autovehicule, a anunţat, joi, grupul nipon. Producătorul amerian General Motors (GM) a livrat 9,71 milioane de unităţi, iar Volkswagen (VW) 9,7 milioane.Numărul de autovehicule comercializate va creşte, probabil, în acest an cu 3,2%, la 10,32 milioane, a estimat compania. Toyota şi-a păstrat coroana de lider al pieţei auto şi a reuşit în acelaşi timp să obţină profituri semnificativ mai mari faţă de GM şi VW, însă se confruntă cu o revenire puternică a constructorilor auto americani, care prezintă cele mai bune modele din ultimele decenii, în timp ce rivalul Volkswagen creşte puternic investiţiile în SUA şi China.
Lenovo plăteşte 2,3 miliarde dolari pe divizia de servere a IBM
Grupul chinez Lenovo, cel mai mare producător de PC-uri din lume, va prelua divizia de servere a companiei americane International Business Machines (IBM) pentru 2,3 miliarde de dolari, conform unui acord convenit de cele două părţi, transmite Bloomberg. Înţelegerea prevede plata a 2 miliarde de dolari şi transferul unui pachet de acţiuni Lenovo pentru a acoperi diferenţa, se arată într-un comunicat comun publicat, joi, de Lenovo şi IBM. Companiile au mai negociat şi anul trecut tranzacţia, cand afacerea era evaluată la 4,5 miliarde de dolari, fără a ajunge însă la un acord din cauza preţului. Achiziţia afacerii de servere X86 a IBM include serverele şi switch-urile System x, BladeCenter şi Flex System blade. Confruntat cu declinul livrărilor de PC-uri la nivel global, şeful Lenovo, Yang Yuanqing, a menţinut producătorul chinez pe creştere prin extinderea în Europa şi America de Sud, precum şi pe piaţa dispozitivelor mobile. Acum, Yang vizează, prin noua achiziţie, intrarea pe segmentul echipamentelor de stocare şi serverelor pentru companii.
Şomajul în randul tinerilor, o problemă explozivă
Lipsa locurilor de muncă pentru tineri reprezintă o problemă explozivă, periculoasă şi destabilizatoare pentru Europa, a declarat Angel Gurria, secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos. "Problema este joburi, joburi, joburi. Din punct de vedere politic, nu există vreo problemă mai explozivă, mai periculoasă şi mai destabilizatoare decat să ai o întreagă generaţie de tineri foarte frustraţi", a afirmat Gurria într-un interviu acordat Bloomberg la Davos. El a adăugat că problema inegalităţii sociale se numără printre printre temele majore de discuţie ale liderilor politici şi din mediul de afaceri prezenţi la reuniunea de la Davos. "Aceste diviziuni provin de pe piaţa muncii. Trebuie să analizăm cu foarte mare atenţie piaţa muncii", a afirmat Gurria. Referitor la avertismentele unor economişti privind riscul de deflaţie în zona euro, reprezentantul OCDE a afirmat că fenomenul nu reprezintă o ameninţare imediată. Zona euro a ieşit în vara anului trecut din recesiune, după un an şi jumătate, iar indicii încrederii în economie au înregistrat în ultimele luni evoluţii pozitive. Cu toate acestea, aparenta revenire a economiei europene nu a generat noi locuri de muncă, şomajul menţinandu-se la cote alarmante.
