Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Romanii merg la mall mai mult pentru promenadă

Ziarul de Vrancea
22 ian 2014 3402 vizualizări
Numărul vizitatorilor centrelor comerciale este în creştere, dar coşul mediu de cumpărături a scăzut

Numărul vizitatorilor centrelor comerciale a revenit pe creştere începand cu anul 2012, tinerii născuţi în 1981-1987 contribuind în special la această evoluţie, însă efectul benefic al creşterii frecvenţei de vizitare a mall-urilor este anulat de scăderea coşului mediu de cumpărături, potrivit DTZ. "Odată cu maturizarea şi absorbţia în clasa populaţiei active a «generaţiei Y», generaţia născută între anii 81 şi 87, practic prima generaţie care a crescut cu precursorul retailului modern, consignaţia, o generaţie care a beneficiat din plin de progresul tehnologiei şi care s-a orientat în principal pe profesii din industria IT şi domeniul bancar, comportamentul general faţă de retail s-a schimbat", se arată într-un comunicat al DTZ Echinox. Acest fenomen are un impact semnificativ asupra retailului modern în general şi implicit asupra dinamicii centrelor comerciale şi cel mai bine se reflectă în creşterea frecvenţei medii de vizitare a centrelor comerciale pe cap de locuitor. "Practic este efectul comportamentului consumatorului din generaţia Y, care devine un jucător important pentru retail şi nu neapărat datorită unei creşteri a disponibilului financiar. Aceşti consumatori au tendinţa să integreze mall-ul în toate aspectele activităţii sociale şi familiale. Drept urmare, începand cu 2012 am constatat revenirea pe creştere a frecvenţei generale de vizitare, o tendinţă inversă faţă de perioada 2009-2011, cand aceasta scăzuse considerabil faţă de nivelurile din perioada 2007-2008", se menţionează în comunicat. Consultanţii DTZ apreciază că per ansamblu, la nivel macro, piaţa de retail s-a stabilizat, în contextul în care numărul de noi centre comerciale inaugurate a scăzut în ultimii ani (5 deschideri în 2013, 3 prefigurate pentru 2014). "Deşi frecvenţa de vizitare este în creştere, efectul benefic al acestui factor este anulat de scăderea coşului mediu de cumpărături, iar piaţa se menţine constantă, diferenţele fiind generate de specificul zonelor de acoperire", afirmă sursa citată. Pentru centrele comerciale administrate de DTZ Echinox, luna Decembrie a confirmat această tendinţă. Astfel, Shopping City Suceava a avut o creştere a traficului de 18,3% comparativ cu aceeaşi lună din 2012 şi a continuat evoluţia înregistrată pe tot parcursul anului. În Iaşi, centrul comercial Felicia a înregistrat o creştere de 6,7%, iar Shopping City Sibiu un nivel de 7,3%. În Sibiu, creşterea traficului a fost determinată şi de deschiderea magazinului Decathlon, în timp ce Felicia Iaşi şi-a consolidat poziţia de centru comercial de convenienţă. De asemenea, nivelul traficului în Uvertura Mall Botoşani în decembrie a depăşit cu peste 80% media anuală de trafic. "Creşterea traficului a fost mereu responsabilitatea numărul 1 a oricărui property manager, convertirea acestuia în vanzări fiind deja o responsabilitate împărţită cu retailerii parteneri. Din acest motiv creşterile de trafic înregistrate ne dau încredere că există potenţial de îmbunătăţire a rezultatelor, atat pentru proprietarii de centre comerciale, cat şi pentru retaileri”, a declarat Sebastian Mahu, head of property management department, DTZ Echinox.

Premierul scapă Rompetrol de datorii de 400 milioane dolari

Guvernul a aprobat ieri un memorandum cu firma petrolieră prin care aceasta a fost iertată de o datorie istorică

Hotărarea care aprobă memorandumul convenit cu Rompetrol a fost adoptată în şedinţa de ieri a Guvernului, au declarat surse oficiale. Premierul Victor Ponta a anunţat anterior că hotărarea care aprobă memorandumul convenit cu Rompetrol este finalizată, pe baza observaţiilor primite de la ministerele Finanţelor şi Justiţiei, şi va fi aprobată, miercuri, de Guvern. "Vreau să dăm un semnal foarte clar că vrem să salvăm investiţiile în Romania, chiar şi cand acestea sunt victime ale bătăliilor politice, să salvăm locurile de muncă şi că, pentru Guvernul acesta, cei care investesc bani în Romania, care plătesc taxe şi creează locuri de muncă sunt parteneri. Nu cred că e nimic rău să spun asta, toţi cei care investesc bani, care plătesc taxe corect şi fac locuri de muncă trebuie sprijiniţi de către acest Guvern, indiferent că e vorba de cea mai mare companie din Romania sau de cea mai mică. Acesta este mesajul pe care vreau să-l dăm prin decizia de astăzi", a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei. Săptămana trecută, surse guvernamentale au declarat că hotărarea care aprobă memorandumul convenit cu Rompetrol a fost inclusă pe agenda şedinţei de atunci a Guvernului, dar Executivul a amanat aprobarea hotărarii pentru o şedinţă viitoare. Consilierul premierului pe probleme de strategii guvernamentale, Mirel Palada, a susţinut că acest subiect nu a fost discutat atunci de Guvern, dar premierul Victor Ponta a declarat ulterior că hotărarea care aprobă memorandumul convenit cu Rompetrol a fost discutată, de fapt, atunci, de Guvern, în primă lectură, şi urmează să fie adoptată în această săptămană. Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare. Firma însă scapă de datorii de 400 milioane de dolari. De asemenea, KazMunaiGaz, acționarul majoritar al Rompetrol, promite să înființeze un fond care va investi în proiecte din domeniul energetic.

Majoritatea şefilor de companii mizează pe creşterea veniturilor

Directorii generali din Romania sunt optimişti privind perspectivele de apreciere ale veniturilor companiilor pe care le conduc, 96% dintre aceştia previzionand aprecierea caştigurilor în următorii trei ani, dar sunt preocupaţi totodată de supra-reglementare, povara fiscală şi deficitele bugetare. Directorii generali din Romania sunt optimişti cu privire la perspectivele de creştere ale veniturilor companiilor pe care le conduc, 86% dintre aceştia declarandu-se încrezători în creşterea acestora în următoarele 12 luni, iar dintre aceştia 39% sunt foarte încrezători. Pe termen mai lung, 96% dintre directorii generali participanţi la sondaj cred în majorarea veniturilor companiilor lor în următorii 3 ani, iar 49% sunt foarte încrezători. Aceste tendinţe sunt similare celor înregistrate la nivel global. În funcţie de industrie, directorii generali din sectorul turismului s-au declarat cei mai încrezători în perspectivele de creştere din următoarele 12 luni (46%), urmaţi de cei din sectorul bancar şi al pieţelor de capital (45%), retail (44%), servicii financiare (44%), asset management (44%), comunicaţii (44%), inginerie şi construcţii (41%). Directorii generali din industria metalurgică sunt cei mai pesimişti la nivel global, doar 19% dintre aceştia cred în creşterea veniturilor companiilor lor în următoarele 12 luni, potrivit raportului PwC Global CEO Survey, realizat la nivel global. "Sondajele care măsoară aşteptările jucătorilor din piaţă sunt foarte bune semnale ale tendinţelor economice. Creşterea semnificativă a numărului directorilor generali încrezători în perspectivele de creştere pe termen scurt ale companiilor lor ar putea indica intrarea într-un nou ciclu de creştere a economiei globale, care probabil că va dura mai mult timp (de obicei ciclurile de expansiune sunt mai lungi decat cele de recesiune), însă ritmul acestei creşteri ar putea fi unul lent", a declarat într-un comunicat Vasile Iuga, country managing partner al PwC Romania.

Un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile

Aproximativ un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile sau aveau o lichiditate teoretică pozitivă, astfel că nu subperformanţa financiară a dus la incapacitate de plată, ci mai degrabă deciziile defectuoase de management, potrivit Coface. Aproximativ un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile sau aveau o lichiditate teoretică pozitivă, astfel că nu subperformanţa financiară a dus la incapacitate de plată, ci mai degrabă deciziile defectuoase de management, potrivit Coface. "Un element esenţial este că nu subperformanţa financiară a pus capăt activităţii acestor firme (cu siguranţă aceasta a contat, dar nu a jucat un rol crucial în determinarea insolvenţei), ci mai degrabă deciziile defectuoase de management al riscului de credit, gestiunea trezoreriei nete şi finanţarea oportună a ciclului de exploatare, lipsa de capitalizare şi procesul continuu al dezinvestirii în companiile respective. Din analiza noastră, aproximativ un sfert din companiile insolvente în anul 2013 erau profitabile sau înregistrau o lichiditate teoretică pozitivă (capital de lucru pozitiv)", arată Coface. Reprezentanţii Coface estimează că nu este de ajuns ca firmele să fie protejate de intrarea în insolvenţă, deoarece atat capitalul de lucru cat şi profitul pozitiv reprezintă o potenţare a unor lichidităţi viitoare care, dacă nu se materializează (stocurile nu sunt vandute conform aşteptărilor, creanţele nu se încasează conform scadenţelor) atunci firma are probleme în onorarea obligaţiilor de plată exigibile (ajunse la maturitate). Conform datelor preliminare publicate de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă şi în baza metodologiei Coface, anul trecut s-au deschis 26.372 de proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu aproximativ 2% faţă de anul anterior, cand s-au deschis 25.842 de insolvenţe. Datele sunt preliminare, urmand ca cifrele finale să fie confirmate pană la sfarşitul primului trimestru al anului curent.

Romania, trasă în jos de corupţie în topul atractivităţii pentru afaceri

Romania ocupă locul 8 în Europa de Est şi Asia Centrală într-un top Bloomberg al celor mai atractive ţări pentru afaceri, devansată de Ungaria, Cipru, Turcia, Bulgaria sau Rusia, şi trasă în jos în principal de percepţia investitorilor privind corupţia. Deşi înregistrează cel mai bun scor din regiune în ceea ce priveşte gradul de integrare în economia globală, Romania este trasă în jos în top de ceilalţi factori luaţi în calcul în studiul Bloomberg, de la percepţia privind corupţia, fiscalitatea, protejarea dreptirilor de proprietate şi sistemul de contabilitate la infrastructură sau costurile şi procedurile necesare pentru înfiinţarea unei afaceri. Romania devansează Slovenia şi Slovacia, ţări care fac parte din zona euro, în privinţa atractivităţii mediului de afaceri, în principal datorită costului mai scăzut al muncii, potrivit raportului Bloomberg. Cea mai atractivă ţară pentru afaceri din Europa de Est şi Asia Centrală este Polonia, datorită expansiunii în ritm accelerat a consumului intern şi îmbunătăţirii infrastructurii. Polonia a înregistrat cea mai bună rată de creştere economică din UE în ultimii 5 ani, după declanşarea crizei, şi singurul stat membru care nu a traversat vreo recesiune în această perioadă. În pofida progreselor semnificative, Polonia are unul dintre cele mai slabe punctaje în ceea ce priveşte costul, în bani şi timp, al înfiinţării unei afaceri, principalele probleme în acest sens fiind birocraţia şi procedurile juridice complicate.

Poşta a revenit pe profit

Poşta Romană a obţinut în ultimul trimestru al anului 2013 un profit operaţional de 15,1 milioane de lei, după ce şi-a reorganizat şi eficientizat activitatea, incluisiv prin reducerea personalului cu 5.436 angajaţi. la 27.451. "Poşta Romană anunţă îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare, înregistrand profit în fiecare lună a ultimului trimestru al anului 2013. Astfel, profitul operaţional al trimestrului patru al anului trecut este estimat la 15,1 milioane de lei, efect al implementării măsurilor de reorganizare, eficientizare şi restructurare. Proiectele de creştere a veniturilor şi de păstrare a cotei de piaţă, în principal pe sectorul trimiterilor poştale, au înregistrat primele efecte în privinţa situaţiei financiare a companiei", se arată într-un comunicat al Poştei. Datele companiei arată că în 2013 Poşta şi-a păstrat cota de piaţă, în condiţiile liberalizării complete a pieţei serviciilor poştale în Romania la începutul anului trecut. "Rezultatele financiare aferente întregului an vor fi consolidate după evaluarea şi compensarea de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a costului net, rezultat din obligaţia Poştei Romane privind prestarea serviciului poştal universal. La nivel european cota de compensare estimată variază între 2,2% şi 6,5% din cifra de afaceri anuală a operatorilor poştali desemnaţi ca furnizori de serviciu poştal universal", se menţionează în comunicat.

Director Facebook, miliardar peste noapte

Averea directorului operaţional al Facebook, Sheryl Sandberg, a depăşit un miliard de dolari, după ce acţiunile reţelei de socializare au închis şedinţa de tranzacţionare pe bursa din SUA la un nou nivel record, potrivit Bloomberg. Sandberg deţine circa 12,3 milioane de acţiuni Facebook, cu o valoare de aproximativ 750 de milioane de dolari, calculată la preţul de 58,51 dolari pentru un titlu valabil la închiderea şedinţei de marţi. Directorul operaţional a strans peste 300 de milioane de dolari din vanzarea unor pachete de acţiuni de la listarea companiei în 2012 şi are opţiuni pentru achiziţia a 4,7 milioane de titluri. Sandberg, 44 de ani, este printre cele mai tinere femei din lume cu avere de peste un miliard de dolari, potrivit datelor Bloomberg. "A fost adusă ca să găsească modalităţi de a face bani (pentru companie, n.r.). Se dovedeşte a fi una dintre poveştile de succes din business", a declarat David Kirkpatrick, autorul cărţii "Efectul Facebook/The Facebook Effect". Sandberg a lucrat pentru Google pană în 2008, cand a trecut la Facebook. Un purtător de cuvant al Facebook a refuzat să comenteze. Sandberg participă săptămana aceasta la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia.

Liber la exploatarea gazelor de şist

Comisia Europeană a adoptat ieri o recomandare care permite exploatarea gazelor de şist în Europa cu condiţia respectării "principiilor comune" minime, în special a normelor sanitare şi a celor pentru protecţia mediului, relatează AFP. În pofida recomandărilor organizaţiilor pentru protecţia mediului şi ale Parlamentului European, Comisia Europeană a refuzat să impună norme juridice constrangătoare privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist. "Gazele de şist suscită speranţe în unele regiuni ale Europei, dar şi preocupări. Comisia răspunde solicitărilor formuland principii minime pe care statele membre sunt invitate să le urmeze în scopul de a ţine cont de aspectele ecologice şi sanitare şi pentru a oferi companiilor de exploatare şi investitorilor previzibilitatea necesară", a explicat comisarul UE pentru Mediu, Janez Potocnik. Recomandările Bruxellesului sunt "total insuficiente pentru protejarea locuitorilor şi mediului de riscurile asociate extracţiei acestor hidrocarburi", a reacţionat organizaţia Prientenii Pămantului, denunţand "lipsa de curaj" a Uniunii Europene, care "nu a luat măsuri concrete în acest domeniu".



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.