Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Modificare importantă care îi vizează pe toţii patronii de firme

Condurache Rodica
19 ian 2014 3042 vizualizări
Fiscul poate considera anumite tranzacţii ca artificiale, dacă se obţine avantaj fiscal fără profit

Fiscul poate considera anumite tranzacţii ca fiind artificiale şi să nu le ia în considerare la calculul obligaţiilor bugetare, dacă acestea par să nu corespundă practicilor comerciale rezonabile şi produc avantaje fiscale fără risc comercial şi generează profit nesemnificativ. Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de lege prin care stabileşte condiţiile în care o tranzacţie sau chiar o serie de tranzacţii pot fi considerate de fisc drept artificiale, foarte multe dintre aceste criterii avand un caracter general şi neclar. Potrivit proiectului de act normativ, tranzacţiile pot fi considerat artificiale dacă se derulează într-o manieră care în mod normal nu ar fi utilizată în cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile, dacă includ elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc sau dacă sunt circulare ca natură. De asemenea, inspectorii fiscali pot declara o tranzacţie ca fiind artificială în cazul în care conduce la obţinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflectă în riscurile comerciale asumate de contribuabil sau în fluxurile sale de numerar, sau profitul preconizat înainte de impozitare este nesemnificativ în comparaţie cu valoarea avantajelor fiscale scontate. "Scopul unei tranzacţii sau al unei serii de tranzacţii constă în evitarea impozitării în cazul în care, indiferent de orice intenţii subiective ale contribuabilului, el eludează obiectul, spiritul şi scopul dispoziţiilor fiscale care s-ar aplica în mod normal", reprezintă un alt criteriu de determinare a tranzacţiilor artificiale propus de Ministerul Finanţelor. Scopul este considerat a fi esenţial în cazul în care orice alt scop care este sau ar putea fi atribuit tranzacţiei pare cel mult neglijabil, avand în vedere toate circumstanţele cazului. "Dacă o tranzacţie sau o serie de tranzacţii a condus la un avantaj fiscal, se compară valoarea impozitului datorat de un contribuabil, avand în vedere aceste tranzacţii, cu valoarea pe care acelaşi contribuabil ar datora-o în aceleaşi circumstanţe în absenţa tranzacţiei/tranzacţiilor. În acest context, se analizează dacă apare una sau mai multe dintre următoarele situaţii: (i) o sumă nu este inclusă în baza de impozitare; (ii) contribuabilul beneficiază de o deducere; (iii) s-a înregistrat o pierdere fiscală; (iv) nu este datorat niciun impozit reţinut la sursă; (v) impozitul plătit în străinătate este compensat", se mai spune în proiectul de act normativ. Prevederea privind tranzacţiile artificiale a fost introdusă în Codul Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014, dar pană în prezent nu erau definite acest tip de tranzacţii şi nu există norme de aplicare. Codul Fiscal prevede doar că la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.

Legea alambicului va fi modificată

Statul mută pe umerii ţăranilor responsabilitatea accizării producţiei de ţuică şi rachiu

Statul va interveni în gospodăriile individuale care produc ţuică şi rachiu din recolta proprie şi va transfera pe umerii ţăranilor responsabilitatea înregistrării producţiei, pentru plata accizei, renunţand la sigiliul pus pe instalaţii şi obligandu-i pe aceştia să informeze pe propria răspundere. În prezent, toate gospodăriile individuale care deţin în proprietate instalaţii de producţie de ţuică şi rachiuri trebuie să fie înregistrate la autoritatea vamală teritorială şi au obligatoriu un sigiliu aplicat pe instalaţii pe toată perioada de nefuncţionare. Atunci cand se intenţionează să fie produse ţuică şi rachiuri din recolta proprie, se solicită în scris autorităţii vamale desigilarea instalaţiei, iar în prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de funcţionare a instalaţiei, autoritatea trebuie să resigileze alambicul şi să calculeze acciza datorată, în funcţie de producţie. Aceste proceduri presupun ca un reprezentant al autorităţii vamale să se deplaseze pană la respectiva gospodărie pentru a pune/scoate sigiliul şi a-l informa pe proprietar cat anume are de plată ca acciză. Sistemul actual va fi însă modificat de Guvern, conform unui proiect, prin noi proceduri care transferă, practic, pe umerii proprietarilor de gospodării responsabilitatea de a anunţa statul cat anume au produs şi de a solicita să le fie calculat cat au de plată. Modificarea va fi introdusă în contextul în care autorităţile fiscale au fost restructurate, cu reducerea schemei de personal. Astfel, regula conform căreia instalaţiile de producţie deţinute de către gospodăriile individuale înregistrate poartă obligatoriu sigiliile aplicate de către autoritatea vamală teritorială, pe toată perioada de nefuncţionare, va fi abrogată, iar proprietarul va fi obligat să anunţe singur, pe proprie răspundere, cantităţile de produse obţinute, în termen de 3 zile de la finalizarea procesului de producţie. De asemenea, atunci cand într-o gospodărie individuală se intenţionează să fie produse ţuică şi rachiuri din recolta proprie nu va mai fi solicitat autorităţii vamale desigilarea instalaţiei, în condiţiile în care acest sistem al sigiliului va fi desfiinţat, ci proprietarul va trebui să îşi notifice în scris intenţia, menţionand cantitatea şi tipul de materie primă ce urmează să fie prelucrate, perioada în care instalaţia va funcţiona, precum şi cantitatea de produs estimată să fie obţinută. În acest caz, producătorul trebuie să deţină şi mijloacele legale necesare pentru măsurarea cantităţii şi a concentraţiei alcoolice a produselor obţinute. În acelaşi timp, în termen de trei zile lucrătoare de la expirarea perioadei declarate de funcţionare a instalaţiei de producţie de ţuică şi rachiuri, proprietarul gospodăriei individuale va fi obligat să solicite singur autorităţii vamale teritoriale calculul accizei datorate. Acciza va deveni exigibilă la momentul finalizării procesului de producţie, iar termenul de plată este pană la 25 a lunii imediat următoare celei în care acciza a devenit exigibilă. Conform legii, pentru ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al unei gospodării individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs/an cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, respectiv 500 euro/hl alcool pur.

Legumele se vor scumpi cu 50%

Creşterea preţului gigacaloriei, în Bucureşti, cu 40% la 1 ianuarie va determina o scumpire a roşiilor şi altor legume produse în Romania cu 50%, precum şi oprirea activităţii unor sere, un exemplu fiind Leoser, care trimite în şomaj 2.000 de salariaţi, potrivit federaţiei de producători Pro Agro. "Majorarea gigacaloriei cu 40% începand de la 1 ianuarie, ca urmare a unei decizii luate de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, a pus legumicultura la pămant. Fermierii care folosesc energia termică produsă de societatea RADET încep să îşi restrangă activitatea şi se pregătesc primele concedieri din cauza costurilor prea mari de producţie. Cel mai grav afectată de scumpire este cea mai mare seră de legume din Europa, LEOSER SA, membră a federaţiei PRO AGRO şi a organizaţiei de producători HORTIFRUCT, singura organizaţie de producători agricoli din Romania recunoscută de UE", arată federaţia, într-un comunicat. Pro Agro a solicitat la finele anului trecut ca producătorii de legume de seră din Romania să beneficieze de sprijinul acordat în alte state din UE, unde se aplică un preţ diferenţiat al gigacaloriei pentru fermieri, dar dialogul cu primarul general al Bucureştiului, Sorin Oprescu, a rămas fără rezultat, iar majorarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie, conform sursei citate. În aceste condiţii, unele sere îşi vor sista activitatea şi vor trimit salariaţii în şomaj. "Din primele noastre calcule, apreciem că roşiile şi celelalte legume romaneşti se vor scumpi cu 50%. Mă refer la întreaga piaţă din Romania, pentru care preţurile din Bucureşti sunt de referinţă", a declarat preşedintele Pro Agro, Alex Jurconi. Leoser, care furnizează peste 30.000 de tone de legume pe piaţa internă şi externă şi îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 90 de hectare, va opri producţia.


Capacitatea de producţie a energiei electrice va urca 20%

Capacitatea de producţie a energiei electrice din Romania va creşte în următorii şase ani cu aproximativ 19%, după ce vor fi puse în funcţiune unităţi de aproape 5.000 MW, iar concomitent vor fi scose din funcţiune centrale echivalente cu un sfert din capacitatea noilor grupuri energetice. "La punerea în funcţiune a unei investiţii care reprezintă o nouă capacitate de producţie a energiei electrice se scoate din funcţiune o capacitate existentă echivalentă cu 25% din capacitatea pusă în funcţiune, cel mai tarziu în anul următor anului punerii în funcţiune a noii capacităţi de producţie a energiei", potrivit unei hotărari a Guvernului. Printre proiectele noi se numără o centrală pe biogaz a Amonil, un grup de 500 MW pe huilă la Complexul Energetic Oltenia, o termocentrală de 800 MW pe huilă a companiei Brăila Power (joint-venture între E.ON şi Enel) şi un grup nou de 200 MW al Complexului Energetic Hunedoara. Alte proiecte vizează modernizări la grupurile existente, precum şi construcţia unor unităţi noi, de către ELCEN Bucureşti şi CET-uri din Arad, Govora şi Brăila. Proiectele noi vor fi finanţate parţial cu bani obţinuţi din vanzare de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, pe care Romania le primeşte gratuit în perioada 2013-2020, ca urmare a faptului că este semnatară a protocolului de la Kyoto. În următorii şase ani vor fi scoase din funcțiune opt grupuri de producţie, totalizand 1.235 MW. Grupurile aparţin companiilor Complexul Energetic Oltenia (330 MW), Complexul Energetic Hunedoara (210 MW), CET Braşov (100 MW), ELCEN Bucureşti (175 MW) şi Termoelectrica (420 MW). În acest an urmează să fie scoase din funcţiune cele două grupuri ale CET Braşov şi un grup al centralei Doiceşti (Damboviţa), aparţinand Termoelectrica.

Romania face lobby ca SUA să permită importul de gaz lichefiat

Romania şi alte state din Europa Centrală şi de Est, care cumpără cantităţi semnificative de gaze naturale din Rusia, lucrează la formarea unui grup de lobby care să convingă SUA să le permită importul de gaze naturale lichefiate (GNL), restricţionat în prezent de legislaţia americană. Ţările europene lucrează cu o firmă din Washington specializată în relaţii cu autorităţile pentru lansarea în februarie a unei coaliţii de lobby, în colaborare cu companii americane active în sectorul energetic, a declarat o sursă apropiată situaţiei pentru publicaţia National Journal. Austria, Cehia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Romania şi Slovacia vor fi probabil membre ale acestei coaliţii. Cele nouă ţări au trimis reprezentanţi în decembrie la o întalnire la ambasada Lituaniei la Washington. Alţi potenţiali participanţi sunt Croaţia, Ungaria, Slovenia, Suedia şi Grecia, a declarat sursa citată, responsabilă cu organizarea grupului de lobby la firma cu care lucrează statele est-europene. Coaliţia se va numi LNG Allies şi va face lobby pe langă autorităţile americane pentru a permite statelor respective un acces mai uşor la gazele naturale din SUA, unde producţia a crescut foarte puternic în ultimii ani, iar preţurile s-au prăbuşit comparativ cu restul lumii. În prezent, legea federală a SUA restricţionează semnificativ exporturile de gaze naturale către ţări care nu sunt partenere de liber schimb. "Aceste ţări, încă puternic dependente de Rusia, sunt încantate de accesul la piaţa GNL şi caută nu doar gaze americane, ci şi relaţii bune, solide, de afaceri", a spus sursa. Un oficial de la ambasada Cehiei, contactat de National Journal, a declarat că o decizie finală nu a fost luată încă.

Patru coloşi financiari se bat pe listarea Hidroelectrica

Băncile americane JP Morgan, Citigroup, Goldman Sachs şi Morgan Stanley, dar şi Deutsche Bank sunt interesate să intermedieze oferta prin care producătorul de energie Hidroelectrica vrea să vandă 15% din acţiuni şi să se listeze la bursă, au declarat surse din piaţa de capital Hidroelectrica așteaptă pană luni oferte de la brokerii interesați să intermedieze oferta prin care producătorul de energie electrică se va lista la bursă. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi, pentru verificarea documentelor, urmand ca desemnarea caștigătorului să fie anunțată după analiza condiţiilor înscrise de fiecare participant. Surse din piaţa de capital au declarat că pană în prezent sunt formate cinci consorţii interesate să participe la licitaţia de selecţie a intermediarului, după ce UBS ar fi renunţat să mai participe la licitaţie. Un consorţiu este format din banca americană JP Morgan, BRD și Societe Generale, iar Goldman Sachs ar urma să depună ofertă împreună cu BCR și Erste. Potrivit surselor citate, Raiffeisen vrea să participe la această licitație împreună cu banca americană Morgan Stanley, în timp ce Deutsche Bank s-a aliat cu UniCredit şi firma de brokeraj Alpha Finance. O altă ofertă va fi depusă de Citigroup împreună cu firmele de brokeraj Wood&Company, Swiss Capital, NBG Securities (Romania şi Grecia) și BT Securities.

Irlanda a ieşit din categoria nerecomandat

Agenţia de rating Moody's a îmbunătăţit calificativul suveran al Irlandei şi l-a readus în categoria recomandată investitorilor, la doi ani şi jumătate de la retrogradarea în junk (nerecomandat), după ce Irlanda a încheiat un program de reforme susţinut cu împrumuturi de la ţările zonei euro. Moody's a îmbunătăţit calificativul de la "Ba1" la "Baa3", cu perspectivă pozitivă, potrivit unui comunicat al agenţiei, citat de Bloomberg. Moody's a retrogradat Irlanda de cinci ori în doi ani, iar în iulie 2011 a coborat calificativul la "junk". După această revizuire, Irlanda are calificativ "investment grade" din partea tuturor celor trei mari agenţii rating la nivel global, S&P, Fitch şi Moody's. S&P şi Fitch nu au retrogradat Irlanda la "junk" în timpul crizei. Într-o oarecare măsură, investitorii, care ignoră deseori recomandările agenţiilor de evaluare financiară, şi-au schimbat deja poziţia faţă de Irlanda. Guvernul de la Dublin a vandut în această lună obligaţiuni pe 10 ani la cel mai redus cost de împrumut din ultimii 13 ani. Irlanda a încheiat programul de asistenţă financiară cu statele zonei euro şi FMI în decembrie. Nouă din 10 analişti consultaţi de Bloomberg în ianuarie anticipau că Moody's va păstra neschimbat calificativul pentru moment.


Cel mai titrat investitor din lume dă semne de oboseală

Doi manageri de investiţii angajaţi de Warren Buffet, şeful Berkshire Hathaway, în cadrul unui plan de succesiune la conducere companiei, au obţinut anul trecut randamente mai bune decat Buffet, care nu şi-a atins obiectivul pentru prima dată de la preluarea controlului Berkshire în 1965. Miliardarul de 83 de ani i-a angajat pe managerii Todd Combs şi Ted Weschler pentru a prelua eventual conducerea companiei, dar nu are planuri pentru a se retrage. Rezultatele lui Combs şi Weschler au depăşit în 2013, pentru al doilea an consecutiv, pe cele ale şefului lor, dar şi evoluţia indicelui S&P 500, care a crescut cu 32% incluzand dividendele, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Wall Street Journal. Sursele publicaţiei americane nu au dezvăluit cu cat au depăşit cei doi evoluţia S&P 500, dar în 2012 rezultatul a fost mai bun cu peste 10 puncte procentuale. Totodată, Buffet s-a situat sub propria ţintă pentru profitul conglomeratului Berkshire pentru prima dată de la preluarea controlului companiei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.