MOZAIC STIRI ECONOMICE: Semn bun: Investiţiile străine au urcat cu 22%!
Investiţiile străine directe au totalizat aproape 2,4 miliarde de euro în primele 11 luni ale anului trecut, în creştere cu 22,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, nivel care marchează un maxim al ultimilor patru ani, arată datele Băncii Naţionale a Romaniei (BNR). Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,347 miliarde de euro, iar creditele intragrup 1,041 miliarde de euro, potrivit datelor anunţate vineri de BNR. În luna noiembrie, Romania a atras cel mai ridicat nivel al investiţiilor din primele 11 luni ale anului trecut, respectiv 578 de milioane de euro, cu 85% mai mult decat în luna anterioară. În septembrie (379 milioane euro), octombrie (313 milioane euro) şi noiembrie au fost consemnate cele mai mari investiţii străine din 2013. Minimele s-au înregistrat în martie (48 milioane euro) şi în luna mai (92 milioane euro). Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008 - 9,496 miliarde de euro. Între 2003 şi 2006 Romania a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungand la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în Romania, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Începand cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzand abrupt pană la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010. În 2012, investiţiile străine directe nete au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro, potrivit datelor definitive publicate de BNR şi INS, în condiţiile în care estimările iniţiale indicau o scădere cu 11% comparativ cu 2011.
Firmele răpuse de criză anul trecut învarteau 2,6 miliarde euro
societăţile intrate în insolvenţă în 2013 aveau datorii cumulate de 1,3 miliarde euro
Firmele care au intrat în insolvenţă anul trecut aveau datorii cumulate de 5,7 miliarde de lei (circa 1,3 miliarde euro), la o cifră de afaceri de 11,4 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro) şi în total 61.217 de angajaţi, potrivit datelor transmise de ONRC. Perioada analizată este 1 ianuarie-30 noiembrie 2013, interval în care 26.806 firme au intrat în insolvenţă. Cifrele privind afacerile, numărul de angajaţi şi datoriile companiilor intrate în insolvenţă sunt aferente anului 2012. În ceea ce priveşte cifra de afaceri şi nivelul datoriilor, sumele ar putea fi însă mult mai mari avand în vedere că din cele 26.806 firme care au intrat în insolvenţă doar 7.966 au depus situaţiile financiare pentru anul 2012. Repartizarea pe judeţe arată că municipiul Bucureşti conduce detaşat după cifra de afaceri a celor 3.565 de firme intrate în insolvenţă în 2013 (din care 703 au publicat bilanţul pe 2012), cu 4,7 miliarde de lei. Datoriile firmelor din Bucureşti se ridică la 1,7 miliarde de lei, în condiţiile în care în total în aceste companii lucrează peste 15.700 de persoane. Pe locul doi se află judeţul Timiş, unde firme cu afaceri de 553 milioane de lei au intrat în insolvenţă, acesta fiind urmat de Buzău - 529 milioane de lei, Bihor -548 milioane lei şi Ilfov - 497 milioane de lei. Din punct de vedere al datoriilor, firmele din Ilfov sunt, după cele din Bucureşti, cele mai îndatorate, cumuland obligaţii la plată de aproape 1,3 miliarde de lei. În cele 690 de firme intrate în insolvenţă în Ilfov (141 care au depus bilanţul pe 2012) lucrează 2.491 de persoane. şi judeţul Argeş se află în topul celor mai îndatorate firme în insolvenţă, cu datorii totale de aproape 370 de milioane de lei. În acest judeţ 1.111 de firme au intrat în insolvenţă anul trecut, din care 143 au depus situaţiile financiare pe anul 2012. Ca număr de angajaţi, după Bucureşti, cei mai mulţi lucrează în firmele din Timiş -3.397 de persoane, Valcea - 3.296 şi Hunedoara - 3.277 persoane. Potrivit ONRC, numărul firmelor care au intrat în insolvenţă anul trecut a ajuns la aproape 30.000, cu 10,4% mai multe decat în 2012, peste o treime dintre acestea fiind active în domeniul comerţului. La sfarşitul anului trecut erau activi circa un milion de agenţi economici. Valorile în euro au fost calculate la cursul mediu al BNR pentru finele anului 2012, de 4,456 lei/euro.
Un secretar de stat de la Justiţie a preluat conducerea CA al CFR
Ovidiu Puţura, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, este noul preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) al companiei CFR, administratorul administratorul reţelei feroviare publice. Adunarea Generală a Acţionarilor CFR SA, companie controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, a revocat săptămana trecută administratorii CFR, invocand managementul defectuos al companiei, şi a numit o nouă componenţă a Consiliului. Noii administratori sunt Ovidiu Puţura, Ovidiu Petrişor Artopolescu (totodată membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica), Victor Cionga (managing partner la AZ Capital Advisors), Florin Luca (consultant financiar) şi George Ciobănaşu (auditor financiar). Vechiul Consiliul de Administraţie era format din Florian Raimund Kubinski (preşedinte, CFO Volksbank Romania), George Micu (membru, director general CFR SA), Enache Jiru (membru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor) şi Sebastian Tcaciuc (membru). Kubinski a comunicat la 11 ianuarie că în cele nouă luni de mandat Consiliul de Administraţie din care făcea parte a respectat angajamentele asumate în faţa instituţiilor financiare internaţionale şi a adoptat măsuri care au avut ca efect înregistrarea de profit şi eliminarea datoriilor faţă de buget. Corpul de Control al Ministerului Tranporturilor a sesizat DNA şi Secţia Regională de Poliţie de Transporturi Bucureşti după un control la CFR SA, în urma căruia au fost constatate deficienţe de natură economică, administrativă sau organizatorică, precum şi indicii privind săvarşirea de infracţiuni. Ministerul Transporturilor a dispus controale şi la companiile Tarom, CFR Marfă, CFR Călători şi Societatea de Administrare Active Feroviare SAAF, perioada analizată fiind ianuarie 2012 - septembrie 2013.
Finanţele au atras 10 milioane lei printr-o licitaţie
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras 10 milioane lei prin obligaţiuni scadente în iulie 2027, în cadrul unei licitaţii organizate pentru oferte necompetitive şi în care a fost acceptat un cost de finanţare similar celui de la licitaţia principală, de joi, de 5,41% pe an. Investitorii au plasat ordine de subscriere în valoare cumulată de 24,4 milioane lei, faţă de 10 milioane lei valoarea programată a acestei licitaţii. La licitaţiile organizate pentru oferte necompetitive, participanţii indică doar suma pe care vor să o plaseze în titlurile de stat, nu şi randamentul pe care îl ţintesc. De regulă, randamentul mediu acceptat este similar celui din licitaţia principală, derulată cu o zi înainte. La licitaţia de joi, Finanţele au acceptat să plătească un randament mediu de 5,41% pe an şi au vandut obligaţiuni de 100 milioane lei, prin redeschiderea unei emisiuni lansată în februarie 2012. Emisiunea are stabilită scadenţa în iulie 2027. "În vreme ce anticipam un rezultat mai puţin bun la licitaţia de obligaţiuni pe 14 ani de ieri (joi - n.r.), acesta a fost chiar sub aşteptările noastre, cu MF (Ministerul Finanţelor Publice - n.r.) vanzand suma planificată de 100 milioane lei la un randament maxim de 5,49%, cu circa 15pb (0,15 puncte procentuale - n.r.) peste prognoza noastră care a fost egală cu cotaţia superioară din piaţa secundară. Ilustrativă pentru rezultatul slab a fost şi cererea deosebit de mică, de 150 milioane lei, cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată la o licitaţie de titluri în lei. În urma licitaţiei, randamentele pentru titlurile pe termen mai lungă au crescut cu circa 5pb (0,05 puncte procentuale - n.r.), cauza probabilă fiind piaţa mai puţin lichidă din aceste instrumente, aşa că nu prognozam un efect de contagiune spre titlurile pe termene mai scurte", afirmă analiştii ING Bank într-o notă transmisă vineri dimineaţă. Prin cele şapte licitaţii organizate pentru vanzarea de obligaţiuni din emisiunea scadentă în iulie 2027, inclusiv prin cea de vineri, Trezoria a atras 860 milioane lei. Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitaţii pe piaţa internă prin care vrea să vandă titluri de stat în valoare de 4,03 miliarde lei şi 200 milioane euro, de aproape două ori mai mult decat titlurile care ajung la scadenţă în această lună, de 2,78 miliarde lei. Trezoreria a împrumutat deja 2,568 miliarde lei de la începutul acestui an pe piaţa internă.
Combinatul Oltchim, în topul datornicilor
Oltchim (OLT) se află în topul datornicilor către bugetul local al municipiului Ramnicu Valcea, cu debite de 4,3 milioane lei plus penalităţi de întarziere, datorii mai mari decat Oltchim avand o altă firmă de stat, Valceana, aflată în insolvenţă de circa zece ani. Combinatul chimic, care este în insolvenţă din ianuarie 2013, nu şi-a mai achitat taxele şi impozitele de la jumătatea anului 2012, devenind unul dintre cei mai mari datornici la bugetul local. Purtătorul de cuvant al Primăriei Ramnicu Valcea, Daniel Ionescu, a declarat că la 31 decembrie 2013 Oltchim înregistra datorii de 4,36 milioane lei către bugetul local, reprezentand impozite pe clădiri, terenuri şi autovehicule. La această sumă se adaugă majorări de întarziere în cuantum de 210.150 lei. Din total, circa 2,9 milioane lei sunt datoriile aferente anului 2013. Pană în prezent autorităţile locale nu au deschis proceduri de executare silită pentru aceste debite. Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 54,7% din acţiunile Oltchim, şi va încerca să vandă compania în luna februarie. Potrivit reprezentantului Primăriei Ramnicu Valcea, există o companie care înregistrează debite mai mari decat cele ale Oltchim către bugetul local. Este vorba despre Valceana, un fost producător de piele şi încălţăminte care nu şi-a mai plătit obligaţiile către bugetul local de peste cinci ani. Firma a acumulat datorii de aproximativ 5,7 milioane lei către bugetul local. Potrivit portalului instanţelor de judecată, Valceana SA se află în insolvenţă, procesul fiind înregistrat pe rolul tribunalului Valcea din anul 2004. cu un nou termen pentru luna aprilie a acestui an. Primăria Ramnicu Valcea este parte în acest proces în calitate de creditor.
O cincime dintre ruşi lucrează în economia subterană
Aproape o cincime dintre ruşi lucrează în economia subterană, cauzand prejudicii statului prin neplata taxelor şi contribuţiilor sociale, potrivit ministrului Muncii din guvernul de la Moscova, Maxim Topilin, citat de RIA Novosti. "Între 15% şi 20% din cetăţeni au locuri de muncă pentru care nu se plătesc adecvat taxe şi contribuţii sociale guvernului. Cred că este incorect faţă de cei care lucrează legal şi plătesc taxe pentru a-i susţine şi pe cei care evită responsabilitatea", a spus ministrul. El a cerut o legislaţie mai strică, precum şi stimlente economice pentru a promova o transparenţă sporită în mediul de afaceri. Rusia a înregistrat anul trecut o creştere economică de numai 1,4%, potrivit estimărilor, cel mai redus ritm după recesiunea din 2009. Ministrul Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaiev, a avertizat miercuri că rata medie de creştere economică din următorii doi ani nu va depăşi 2,5%, fiind semnificativ sub avansul de peste 3,5% anticipat pentru economia mondială.
Peugeot va analiza o investiţie de un miliard de euro
Conducerea constructorului auto francez PSA Peugeot Citroen va analiza o posibilă investiţie de 1 miliard euro din partea companiei auto chineze Dongfeng şi a guvernului de la Paris, în contextul pierderilor şi vanzărilor slabe, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Dongfeng, partenerul chinez al Peugeot, şi guvernul francez ar investi cate 500 de milioane de euro fiecare, urmand să preia în schimb participaţii de cate 10%, au spus sursele. Peugeot ar vinde ulterior acţiuni pentru a atrage alte 2 miliarde de euro. Decizia privind valoarea emisiunii de acţiuni nu a fost luată, iar întalnirea conducerii, programată pentru duminică, ar putea să nu conducă la un acord, au adăugat sursele citate. Familia Peugeot, care conduce grupul auto francez de 118 ani, este divizată în privinţa acceptării planului de strangere de fonduri. Membrii familiei controlează circa 25,5% din acţiuni, iar în cazul majorării de capital ar ajunge la o deţinere de circa 15%, a spus o sursă. Dongfeng şi Peugeot operează în comun trei fabrici în China, cea mai mare piaţă auto din lume, iar producţia este estimată să crească cu două treimi, la 750.000 de unităţi, pană în 2015.
Nintendo a înrăutăţit puternic estimările de vanzări
Nintendo a redus de peste trei ori, de la 9 milioane la 2,8 milioane, estimările privind vanzările consolei Wii U, principalul produs al companiei, şi anticipează că va înregistra pierderi în anul fiscal care se va încheia în martie, potrivit Wall Street Journal. Compania niponă spera la o revitalizare în perioada sărbătorilor de iarnă. Noile estimări arată că Nintendo a avut vanzări slabe de console şi jocuri în perioada de sfarşit de an, mai ales pentru Wii U, care a înregistrat dificultăţi chiar de la lansare din cauza concurenţei jocurilor de pe reţelele sociale, smartphone-uri şi tablete. Nintendo a evitat astfel de platforme, susţinand că menţinerea experienţei jucătorilor pe produsele companiei este esenţială pentru a supravieţui Compania a avut de înfruntat şi o competiţie mai dură din partea rivalilor Sony şi Microsoft, care au lansat recent ultimele generaţii ale propriilor console, tehnologic superioare Wii U. La sfarşitul lunii octombrie, Nintendo arăta, însă, încredere în privinţa vanzărilor. Preşedintele companiei, Satoru Iwata, declara într-o conferinţă de presă că evoluţia va fi susţinută de noile jocuri care urmau să fie publicate în sezonul sărbătorilor de iarnă.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
