MOZAIC STIRI ECONOMICE:Isărescu vede oportunităţi de investiţii pe piaţa imobiliară
Decizii politice interne care să nu fie înţelese bine pe plan extern şi să determine mişcări bruşte şi masive de capital reprezintă principalul pericol pentru economie în acest an electoral, afirmă şeful BNR, care mizează pe reluarea creşterii creditării şi vede oportune investiţiile imobiliare. “Aş face investiţii în continuare, cum am şi făcut personal, în agricultură, în sectoare productive care au perspectivă. Chiar şi în domeniul imobiliar piaţa cred că-şi va reveni”, a spus Isărescu. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat, într-un interviu, condiţiile relaxării monetare mai accentuate de săptămana trecută, care nu putea fi demarată în perioada în care inflaţia era ridicată. Intrebat dacă creditarea îşi va reveni Isărescu a mai spus următoarele: “Cred că uşor, uşor, îşi revine, din moment ce creditul în lei creşte. Se va accentua creditarea în lei şi va ajunge să compenseze scăderea creditului în valută, astfel încat să avem pe total o creştere a soldului împrumuturilor. Se întamplă oricum, este un proces deja început”. În acelaşi timp, şeful băncii centrale vede o schimbare în arhitectura sistemului bancar european, unde lichiditatea va fi asigurată de clienţii cu depozite în nivelul garantat, de 100.000 de euro, în timp ce deponenţii cu sume mai mari vor alege să-şi diversifice plasamentele şi să-şi asume responsabilităţi, ceea ce va determina dezvoltarea pieţei de capital. Isărescu a mai detaliat şi de ce nu candidează pentru funcţia de preşedinte al Romaniei, argumentand că o carieră politică nu poate debuta peste o anumită varstă. “Am candidat o dată. Acum nu se mai pune problema. Să-mi schimb profesiunea la 65 de ani? În Romania, preşedintele, conform Constituţiei, este un om politic. La 65 de ani îmi este greu să mă debarasez de haina de bancher, care-ţi intră în piele. Nu prea ştiu cazuri ca la 65 de ani, să intre cineva în viaţa politică”, a explicat el.
Laptele şi branzeturile se vor scumpi cu peste 20%
Asta din cauză că producătorii vor fi nevoiţi să efectueze lunar analize foarte costisitoare la produsele comercializare în pieţe
Producătorii care vand lapte în pieţe au de ales între a dispărea sau a scumpi marfa cu peste 20% din luna februarie, după ce normele europene care îi obligă să facă buletine lunare de analiză a laptelui şi care costă 180 de lei au intrat în vigoare, potrivit patronatului din domeniu. "Problema producătorilor individuali, care desfac laptele pe tarabă în piaţă, este că pe langă certificatul de sănătate de care aveau nevoie pană acum vor trebui să aibă două buletine de analiză valabile pe o perioadă de o lună şi care să ateste conformitatea laptelui. Aceste certificate vor fi verificate de medicii veterinari din pieţe şi problema este că acestea costă în jur de 180 de lei", a declarat Claudiu Franc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din Romania. Producătorii trebuie să livreze lapte care îndeplineşte criteriile de calitate ale UE, din 1 ianuarie 2014, la finalul unei perioade de tranziţie acordate Romaniei. Laptele crud destinat vanzărilor către consumatorul final trebuie să îndeplinească criteriile de calitate cu privire la numărul total de germeni (max. 100.000/ml) şi de celule somatice (400.000/ml) prevăzute de legislaţie. Oficialul federaţiei a calculat că în condiţiile în care litrul de lapte se vinde în pieţe cu 2 lei, producătorul va trebui să vandă aproape 100 de litri de lapte pe lună doar ca să poată plăti buletinele de analiză. Pentru cei care vand lapte la centrele de procesare, spune Franc, nu este nicio problemă, pentru că se face o singură analiză pe tanc şi costurile se reduc foarte mult. "Aproximativ 40.000 de persoane vand lapte în pieţele din Romania. Aceştia au de ales între a creşte preţul laptelui, pentru a-şi putea acoperi cheltuielile sau a dispărea din piaţă. La nivelul la care produc ei lapte, pentru că în general au 2-3 animale, va trebui să crescă preţurile cu cel puţin 20%. Populaţia va trebui să aleagă, va plăti 20% în plus pentru a avea acces la acest lapte, ori va cumpãra din hipermarket. Eu cred că ei vor scumpi laptele şi că populaţia va merge în continuare să cumpere acest lapte pentru că s-a obişnuit cu el şi ştie că este un lapte de calitate. Scumpirile vor începe din februarie", a mai spus Claudiu Franc. Acesta estimează că în Romania se produc 2 milioane de tone de lapte pe an şi aproximativ 30% din această cantitate se desface în pieţe. Producătorii care deţin exploataţii mici (gospodării ale populaţiei), sau ferme de vaci producătoare de lapte, pot livra laptele crud către centrele de colectare lapte sau direct către unităţile de procesare a laptelui. De asemenea, ei pot comercializa laptele crud direct către consumatorul final, în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. În plus, cel care mulge trebuie să se spele pe maini, să poarte un halat curat şi, în cazul în care are răni deschise, să aibă bandaje rezistente la apă sau să poarte mănuşi de protecţie, să spele cu detergent şi să clătească bine găleţile în care ajunge laptele, dar şi să elimine primele jeturi de lapte.
Fondurile de investiţii bat record după record
Activele celor 64 de fonduri deschise de investiţii înregistrate în Romania au urcat anul trecut cu 47,4%, la un maxim istoric de aproape 13 miliarde lei (2,9 miliarde euro), susţinute inclusiv de subscrieri nete record de 804,7 milioane euro. La finalul anului 2012, fondurile deschise de investiţii înregistrate în Romania aveau active de 8,81 miliarde lei. Clienţii fondurilor deschise de investiţii au cumpărat anul trecut unităţi de fond de 8,45 miliarde lei (1,91 miliarde euro), cu 43% mai mult faţă de anul 2012 (5,9 miliarde lei), şi au retras 4,9 miliarde lei (1,1 miliarde euro). Răscumpărările de anul trecut au fost cu 11% mai mari comparativ cu nivelul înregistrat în 2012, de 4,41 miliarde lei, potrivit calculelor MEDIAFAX pe baza datelor publicate de Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF). Astfel, au rezultat intrări nete de 3,55 miliarde lei (804,7 milioane euro), sumă de peste două ori mai mare decat subscrierile nete consemnate în 2012, de aproape 1,5 miliarde lei, reiese din statisticile AAF. Numărul de investitori din fondurile locale a crescut cu 12,5%, la 271.547, faţă de 241.368 la finalul anului 2012. Fondurile cu plasamente în obligaţiuni au rămas cele mai vizate de investitorii care vor un caştig peste dobanda bancară, însă cu un risc cat mai redus. Astfel, subscrierile nete în fondurile de obligaţiuni au cumulat 1,96 miliarde lei (442,6 milioane euro), mult peste intările nete de 729 milioane lei din anul 2012. Clienţii acestor fonduri au cumpărat anul trecut unităţi de fond de 3,37 miliarde lei (764 milioane euro), cu aproape 96% mai mult decat în 2012 (1,72 miliarde lei). În acelaşi timp, din fondurile cu plasamente în obligaţiuni au fost retraşi anul trecut 2,11 miliarde lei (478 milioane euro), mai mult decat dublu faţă de anul 2012 (998 milioane lei).
ASF va plăti un milion de lei pe servicii de comunicare
Firma RST Media, controlată integral de purtătorul de cuvant al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Radu Soviani, va furniza instituţiei servicii de management în domeniul comunicării şi relaţiilor publice, valoarea contractului fiind de 992.000 lei (220.000 euro), cu TVA, pentru trei ani. Contractul, estimat prin anunţul de participare la 1,1 milioane de lei, include şi poziţia de purtător de cuvant. La licitaţie a mai depus ofertă firma LDK Consultants Engineers&Planners SRL Bucureşti, controlată de LDK-Consultants Engineers And Planners (Grecia) - 83,87% şi Marianna Kondylidou - 16,13%. "ASF este într-un proces de optimizare a cheltuielilor inclusiv în ceea ce priveşte personalul angajat. La momentul înfiinţării ASF, personalul rezultat prin suma personalului departamentelor de comunicare din CNVM, CSSPP şi CSA număra 23 de angajaţi. În procesul de evaluare şi restructurare al instituţiei este inclus şi Departamentul de comunicare. Rezultatul final ţintit este optimizarea cheltuielilor, inclusiv prin externalizarea anumitor servicii care ţin de relaţiile publice care să compenseze eficient restructurarea la nivelul departamentului. Scopul este obţinerea unui rezultat eficient atat la nivelul relaţiilor publice, cat şi la nivelul costurilor", se arăta într-un răspuns al ASF remis la solicitarea MEDIAFAX la finele lunii septembrie 2013, după publicarea anunţului de participare pe www.e-licitatie.ro. Soviani nu conduce Departamentul de Comunicare al ASF, fiind doar purtătorul de cuvant al instituţiei pentru o perioadă limitată la durata contractului, se mai spunea în răspunsul autorităţii de reglementare. Iniţial, experienţa necesară pentru purtătorul de cuvant era de 10 ani, însă ulterior a fost redusă la trei ani. "În privinţa experienţei solicitate purtătorului de cuvant, potrivit fişei de date, publicată în SEAP (www.e-licitatie.ro), care reprezintă cerinţă minimă de selecţie, experienţa minimă este de pană la 3 ani. În mod eronat, în caietul de sarcini a apărut o informaţie diferită legată de experienţa minimă, care va fi rectificată şi de aceea facem precizarea încă o dată că experienţa minimă solicitată este de pană la 3 ani în scopul îndeplinirii serviciului de purtător de cuvant al autorităţi contractante", se arăta în răspunsul ASF.
Romania vrea să atragă 2 miliarde dolari de pe pieţele externe
Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele internaţionale pentru a atrage pană la 2 miliarde de dolari dolari, prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani. Titlurile la 10 ani sunt oferite la 237,5 puncte de bază (2,375 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, a declarat directorul general al Trezoreriei statului, Ştefan Nanu. Astfel, randamentul indicativ al emisiunii ar fi de 5,25%. Obligaţiunile cu scadenţa la 30 de ani sunt scoase pe piaţă la aproximativ 270 puncte de bază (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA, la un randament indicativ de circa 6,5%. Emisiunea pe 30 de ani reprezintă o premieră din punct de vedere al maturităţii. BNP Paribas, Citigroup şi JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligaţiuni. Potrivit unui ordin publicat ieri în Monitorul Oficial, Ministerul Finanţelor vrea să atragă pană la 2 miliarde de dolari printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea de peste 10 ani, care poate fi efectuată în două serii, de 10 şi 30 de ani. Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitaţii pe piaţa internă prin care vrea să vandă titluri de stat în valoare de 4,03 miliarde lei şi 200 milioane euro, de aproape două ori mai mult decat titlurile care ajung la scadenţă în această lună, de 2,78 miliarde lei. Trezoreria a îmrumutat deja 2,4 miliarde lei de la începutul acestui an pe piaţa internă.
Google a dat 3,2 miliarde de dolari pe Nest Labs
Google a preluat pentru 3,2 miliarde de dolari în cash compania americană Nest Labs, care produce senzori şi automatizări pentru locuinţă, precum termostate şi detectoare de fum conectate la WiFi. Preluarea Nest Labs reprezintă a doua mare tranzacţie a Google din ultimii doi ani. Compania a cumpărat în 2012 producătorul de smartphone-uri Motorola Mobility, pentru 12,5 miliarde de dolari. Compania care operează cel mai popular motor de căutare online şi dezvoltă Android, cel mai răspandit sistem de operare pentru smartphone-uri şi tablete, continuă astfel extinderea dincolo de afacerea de bază, publictatea pe internet, după ce a investit în zone diverse, precum robotică sau tehnologii care permit automobilelor să conducă fără şofer, notează Wall Street Journal. Nest Labs, cu sediul în Palo Alto, California, este deţinută particular, cu puţine informaţii disponibile despre aspectele financiare ale afacerii. Compania este un exponent al curentului "Internet of Things" (internetul lucrurilor), o viziune a unui viitor interconectat, în care obiecte banale, de la automobile la electrocasnice şi corpuri de iluminat, sunt "îmbogăţite" cu senzori, cipuri şi conectivitate wireless.
Producătorul Jim Beam a fost preluat cu 13,6 miliarde dolari
Grupul japonez Suntory Holdings a preluat compania americană Beam, producătorul whisky-ului Jim Beam, pentru 13,6 miliarde dolari în cash, după o revenire puternică în ultimul deceniu a bourbon-ului american, care a ajuns în 2012 la cea mai ridicată producţie din 1973, potrivit Wall Street Journal. Beam Inc. mai deţine mărcile de bourbon Maker's Mark şi Knob Creek şi este al doilea mare producător de whisky american, după Brown-Forman Corp., care produce printre altele Jack Daniel's şi vodca Finlandia. Producătorul de bere şi băuturi răcoritoare Suntory este în prezent pe locul 15 în lume după vanzările de băuturi alcoolice. După perfectarea tranzacţiei, grupul japonez va urca pe poziţia a treia, după Diageo (Marea Britanie) şi Pernod Ricard (Franţa). Afacere de familie, Suntory a fost fondată în 1899 la Osaka, unde are sediul şi în prezent. Beam este în prezent numărul 4 la nivel global, cu vanzări anual de aproape 2,5 miliarde de dolari. Incluzand datoriile asumate de Suntory odată cu preluarea Beam, valoarea tranzacţiei se ridică la 16 miliarde de dolari.
Samsung a pierdut 28 miliarde dolari
Samsung Electronics a pierdut 28 miliarde de dolari din capitalizare în şase săptămani, iar declinul va continua în condiţiile în care Apple şi companiile chineze îşi măresc cota pe piaţa telefoanelor, consideră Adnaan Ahmad, analist la compania Berenberg în Londra, citat de Bloomberg. Acţiunile Samsung Electronics s-au depreciat cu 13% după data de 29 noiembrie, pierzand din capitalizare mai mult decat oricare altă companie la nivel mondial. Preţul titlurilor companiei sud-coreene va scădea cu încă 11%, prognozează Ahmad, ale cărui estimări din ultimele 12 luni au avut cea mai mare acurateţe, în randul analizelor urmărite de Bloomberg. Samsung, cel mai mare producător de smartphone-uri la nivel mondial, a raportat pentru ultimele trei luni din 2013 primul declin al profitului din ultimele nouă trimestre, pe fondul creşterii concurenţei din partea Apple şi a producătorilor chinezi de dispozitive mobile ieftine. Potrivit estimărilor optimiste, acţiunile Samsung vor reveni la creştere după ce valoarea acestora a coborat la cel mai redus nivel din ultimii trei ani, în raport cu titlurile companiilor concurente.
