Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Aici sunt banii de autostrăzi! Ponta nu renunţă la ideea cadoului uriaş făcut firmei Rompetrol

Ziarul de Vrancea
7 ian 2014 672 vizualizări
Premierul anunţă că memorandumul cu Rompetrol va fi aprobat de Guvern u prin această manevră compania scapă de datorii de circa 400 milioane dolari

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, să pregătească, împreună cu Ministerul Justiţiei, un proiect de act normativ prin care Guvernul să aprobe memorandumul cu Rompetrol, spunand că vrea să salveze compania şi imaginea ţării faţă de investitori. "Domnul Niţă, în baza deciziei Curţii Constituţionale - care şi-a schimbat opinia, dar asta e, de aia e Curte Constituţională - vă rog ca, împreună cu Ministerul Justiţiei, să veniţi cu memorandumul privind Rompetrol. Eu vreau să salvăm locurile de muncă de la Rompetrol, să salvăm unul din principalii contributori la bugetul public şi vreau să salvăm imaginea Romaniei, că ne respectăm investitorii, nu îi gonim din motive pur politice şi populiste. Deci, veniţi, adoptăm în Guvern, cum a zis Curtea Constituţională, şi mergem mai departe în acest sens", i-a spus Ponta ministrului, în şedinţa de guvern, în faţa presei. În luna noiembrie, legea de aprobare a memorandumului de înţelegere între statul roman şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională (CC), a fost declarată neconstituţională. Băsescu a arătat că Preşedinţia nu a atacat pe fond memorandumul şi, ca atare, el a rămas în vigoare, arătand că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin hotărare de guvern, "dacă simte nevoia". El l-a acuzat pe premierul Victor Ponta de faptul că a vrut "să o rezolve cu Parlamentul", dar "nu a mers". La finele anului trecut, vicepreşedintele grupului Rompetrol, Azamat Zhangulov, a declarat că memorandumul de înţelegere dintre Guvern şi Rompetrol ar putea fi aprobat de Executiv prin ordonanţă de urgenţă în luna ianuarie, dar dacă termenul se va prelungi, KazMunaiGaz are posibilitatea de a renunţa la acest acord. Potrivit memorandumului, statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare. Rompetrol avea de dat statului roman datorii de circa 660 milioane de dolari, sumă convertită în obligaţiuni. La scadenţă debitul a fost transformat în acţiuni, dar statul roman a devenit acţionar minoritar. Practic, prin această manevră compania scapă de datorii de circa 400 milioane dolari. Părţile convin, de asemenea, să constituie un fond de investiţii kazak-roman, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul roman, care va investi în proiecte din domeniul energetic. Zhangulov a precizat că investiţiile de anul viitor ale Rompetrol în Romania vor depinde de semnarea acestui memorandum.

Guvernul a dezgropat proiectul Siret-Bărăgan

Proiectul a fost iniţiat în urmă cu 26 de ani de către Ceauşescu u Executivul a decis să înfiinţeze o regie pentru canalul Siret-Bărăgan

Guvernul a decis înfiinţarea Administraţiei Canalului Siret-Bărăgan, care să elaboreze studiile şi documentaţiile tehnico-economice pentru proiectarea şi realizarea Canalului Siret-Bărăgan, un proiect aprobat în urmă cu 26 ani, oprit în lipsa fondurilor şi despre reluarea căruia se discută din 2002. Administrația Canalului Siret-Bărăgan, care va funcţiona ca regie autonomă, va avea în atribuţii să contracteze servicii de consultanță de specialitate, să cumpere utilajele, instalațiile și echipamentele, să efectueze recepția lucrărilor și, ulterior, să asigure exploatarea și întreținerea canalului. Noua entitate a fost înfiinţată printr-un proiect de lege adoptat, marţi, de Guvern, care trebuie aprobat şi de Parlament. Guvernul consideră că astfel "sunt create condițiile" pentru redeschiderea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan şi arată că, prin realizarea canalului, este estimată obținerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 milioane euro. Proiectul pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1988, de Consiliul de Miniştri, dar a fost oprit în lipsa fondurilor după construirea a doar şase kilometri dintr-un total de 190 kilometri prevăzuţi. După 1990, au existat mai multe tentative de reluare a lucrărilor, din partea diferitelor guverne, dar fără să rezulte nimic concret. În 2002, Guvernul Năstase anunţa că lucrările la canalul Siret-Bărăgan ar putea fi reluate, după mai mulţi ani în care statul a plătit sume importante pentru conservarea celor şase kilometri realizaţi iniţial, pentru ca un an mai tarziu, în 2003, să explice că este nevoie de o contribuţie privată, întrucît investiţia necesară se situează între 500 de milioane şi 1 miliard de dolari. Autorităţile au calculat că acest canal va permite irigarea a peste 500.000 de hectare teren, din care 80% fără mecanisme de pompare. În octombrie 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că proiectul canalului Siret-Bărăgan ar putea fi lansat în 2013, cand ar urma să fie investită o sumă de pană la 50 milioane euro, dintr-un total estimat atunci de 2,6 miliarde de euro. El susţinea atunci că, pentru canalul Siret-Bărăgan, ministerul a comandat studii la Institutul de Studii pentru Îmbunătăţiri Funciare şi este "în faza finală" cu acestea, existand şi investitori din Rusia şi China interesaţi să investească în această zonă.

Garanţii de stat de 50 de milioane lei la anveloparea termică

Statul va acorda în acest an, prin intermediului Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, garanţii de 50 de milioane lei pentru creditele destinate anvelopării termice a clădirilor şi de 100 de milioane lei pentru lucrări de structură şi arhitectură. Cele două plafoane au fost aprobate marţi prin hotărari de guvern. Potrivit notei de fundamentare publicate de Ministerul Finanţelor, programul privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor nu a fost demarat pană la finele anului trecut, din lipsa legislaţiei terţiare, deşi legea a intrat în vigoare la mijlocul anului 2011. Legea 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor stabileşte că dţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei cladirilor. În acelaşi timp, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a elabora, organiza, monitoriza şi controla realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente. "În situaţia în care deţinătorii clădirilor prevazute nu iau din proprie iniţiativă măsurile de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor, autorităţile administraţiei publice locale notifică acestora obligaţiile care le revin în condiţiile prezentei legi", se mai spune în actul normativ. Pentru lucrări de structură şi arhitectură, creditele sunt garantate în procent de 100% de FNGCIMM, în numele şi în contul statului, exclusiv dobanzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit.

Chinezii se extind în SUA cu bani de la un magnat american

Producătorul auto chinez BYD, printre ai cărui acţionari se numără şi miliardarul american Warren Buffett, a anunţat că automobilele sale vor debuta anul viitor în showroom-urile din SUA, transmite Bloomberg. BYD vrea să se extindă în SUA cu patru modele la finele anului viitor, a declarat pentru Bloomberg Stella Li, vicepreşedinte responsabil de operaţiunile din SUA ale companiei chineze. Compania a mai încercat în 2010 să pătrundă pe piaţa americană, iar între timp s-a pregătit mai bine, a precizat ea. "Atunci, aveam pasiune dar nu aveam un brand, nu aveam istorie, capital şi avantaj competitiv. BYD a devenit între timp mai atractivă şi ne-am îmbunătăţit designul şi aspectele de siguranţă. Nu mai vrem să concurăm la nivel de preţ, ci în ceea ce priveşte calitatea şi inovarea", a declarat Li. Grupul Berkshire Hathaway, controlat de miliardarul Warren Buffett, deţine aproximativ 10% din acţiunile BYD, participaţie preluată în anul 2008. Producătorii chinezi de automobile vor să declanşeze o nouă revoluţie pe piaţa auto americană, aşa cum s-a întamplat în urmă cu zeci de ani odată cu extinderea mărcilor japoneze şi sud-coreene. Companii precum Geely Automobile, Great Wall Motor sau Cherry au luat de asemenea în vizor piaţa SUA, însă ambiţiile lor nu s-au materializat încă. "Intrarea pe piaţa SUA este de importanţă simbolică pentru construcţia brandului, cu un efect mai mic în ceea ce priveşte profitului. Trebuie să se asigure că vor livra maşini de calitate solidă, pentru a evita un impact negativ", comentează pentru Bloomberg un analist din Shanghai.

Decizie istorică pentru cea mai influentă bancă din lume

Senatul american a aprobat, ieri, nominalizarea lui Janet Yellen, în varstă de 67 de ani, la conducerea Rezervei Federale (FED), fiind prima femeie care prezidează banca centrală, cea mai puternică din lume, relatează AFP. Janet Yellen, prima femeie propusă pentru o astfel de funcţie, a fost aleasă la conducerea FED cu 56 de voturi pentru şi 26 împotrivă. Majoritatea republicanilor s-au opus nominalizării sale, criticand politica ultra-acomodantă a FED, susţinută de Janet Yellen. Ea a fost candidata favorită a numeroşi economişti, inclusiv a laureatului Premiului Nobel Paul Krugman, şi a aripii stangi a partidului democrat, care s-a mobilizat în această toamnă împotriva primei alegeri a lui Barack Obama, fostul său consilier economic Lawrence Summers. Potrivit criticilor săi, Summers a rămas asociat valului de dereglementare financiară din anii 2000, pe cand era secretar al Trezoreriei. Janet Yellen este vicepreşedinta FED începand din 2010. Ea îi va succeda la 1 februarie lui Ben Bernanke, numit în 2005 de republicanul George W. Bush şi reconfirmat în 2009 de Barack Obama. Mandatul durează patru ani. Ea va avea sarcina de a înăspri politica monetară americană, reducand gradual injecţiile de lichidităţi ale FED. Yellen a pledat în favoarea menţinerii sprijinului FED pentru economie în contextul în care reluarea economică rămînea fragilă, iar rata şomajului ridicată (7% în noiembrie). Rezerva Federală a anunţat în decembrie că ar putea creşte rata cheie, menţinută aproape de zero din 2008, din moment ce rata şomajului va scădea la 6,5%.

Banca Elveţiei a raportat o pierdere uriaşă

Banca centrală a Elveţiei a anunţat o pierdere de 10 miliarde de dolari pentru anul 2013, cauzată în principal de devalorizarea aurului, astfel că instituţia cu sediul la Zurich a anulat plata dividendelor, pentru prima dată în istoria sa de 107 ani, potrivit Wall Street Journal. Rezervele de aur ale Băncii Naţionale Elveţiene s-au devalorizat anul trecut cu 16,6 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al instituţiei. Datorită caştigurilor generate de rezervele de valută, pierderea contabilă pentru anul 2013 a fost limitată la 10 miliarde de dolari. Pe langă anularea dividendelor pentru anul trecut, banca a precizat că nu va putea face transferuri suplimentare către cantoane şi către guvernul central pentru prima dată din 1991, deoarece aceste plăţi sunt finanţate din profit. Preţul aurului a scăzut anul trecut cu aproape 30%, cel mai puternic declin din 1981, şi a atins în luna decembrie nivelul de 1.195 dolari pe uncie, minimul ultimilor trei ani. Aurul a provocat astfel pierderi pentru prima dată în ultimii 12 ani, afectand colecţionari de monede, bănci centrale sau investitori de renume precum miliardarul american John Paulson.

50% dintre greci au avut venituri sub pragul sărăciei

Peste 44% dintre greci au avut anul trecut venituri sub pragul sărăciei, potrivit estimărilor unui grup de analiză al Universităţii de Economie şi Afaceri de la Atena, citat de cotidianul elen Kathimerini. Pragul sărăciei este de 60% din venitul mediu din 2009, ajustat la inflaţie, sau pană la 665 de euro pe persoană, sau 1.397 de euro pentru un cuplu cu doi copii minori în întreţinere. Raportul Grupului de Analiză pentru Politici Publice sugerează că, în loc să întărească sprijinul pentru persoanele fără loc de muncă - o metodă eficientă de stimulare a cererii de consum, statul a fost nevoit să reducă acest ajutor. De asemenea, statul nu a reuşit să împiedice colapsul structurilor sociale atat din cauza măsurilor de austeritate adoptate în ultimii ani, cat şi a lipsei unor strategii adecvate şi a utilizării ineficiente a resurselor, probleme care au afectat Grecia şi înainte de declanşarea crizei. Grecia a înregistrat în 2013 al şaselea an de recesiune. Bugetul pentru acest an, aprobat de parlament la începutul lunii decembrie, ia în calcul revenirea economiei pe creştere, cu un avans al PIB de 0,6%.

Inflaţia din zona euro a scăzut pană la 0,8%

Inflaţia din zona euro a scăzut în decembrie la 0,8%, de la 0,9% în luna noiembrie, continuand să evolueze cu mult sub ţinta BCE. Dintre principalele componente, inflaţia la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări a urcat în decembrie la 1,8%, de la 1,6% în noiembrie, în timp ce preţurile din sectorul serviciilor au crescut cu 1%, după un avans de 1,4% în luna anterioară. Creşterea preţurilor la bunuri industriale s-a menţinut la 0,2%, iar tarifele la energie au stagnat, după o scădere de 1,1% în noiembrie, potrivit datelor anunţate marţi de Eurostat. Inflaţia din zona euro a atins în octombrie minimul ultimilor patru ani, de 0,7%, determinand Banca Centrală Europeană (BCE) să reducă dobanda de politică monetară la un nou minim istoric, de 0,25%. BCE ţinteşte o inflaţie apropiată de 2%, însă uşor sub acest prag.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.