Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: BNR bagă bani!

Ziarul de Vrancea
5 ian 2014 672 vizualizări
Un important analist economic susţine că banca centrală va da drumul chiar din prima şedinţă la lichidităţi pe termen lung, dar cu mare întarziere

BNR va reduce rezervele minime obligatorii la lei şi valută chiar din prima şedinţă din acest an, şi va lăsa în piaţă, cu mare întarziere, lichiditate pe termen lung, necesară finanţării economiei, dar reluarea creditării presupune şi măsuri de relaxare fiscală, susţine macroeconomistul Florin Cîţu. Macroeconomistul arată că, deşi pe de o parte BNR susţine că există exces de lichiditate în piaţă, pe de altă parte se pregăteşte să reducă RMO la lei şi valută la următoarea întalnire. "Acest comportament susţine ipoteza mea că nu există un exces de lichiditate în economie, ci doar o nepotrivire de scadenţe între lichiditatea de la BNR pe termen scurt şi interesul de creditare al economiei pe termen lung. În plus reducerea RMO, deşi este o măsură bună, vine, în stilul BNR, foarte tarziu. Mai exact, cinci ani mai tarziu decat avea nevoie economia reală", a afirmat Cîţu. BNR a programat pentru miercuri, 8 ianuarie, prima şedinţă de politică monetară a Consiliului de Administraţie pe anul 2014. La începutul lunii decembrie a anului trecut, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că, pentru susţinerea creditării, banca centrală este pregătită să reducă rezervele minime obligatorii în 2014, care însumează circa 6 miliarde de euro la valută şi 3-4 miliarde de euro la lei, chiar dacă în piaţa monetară se înregistrează un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro. "Pe piaţa monetară din Romania, Banca Naţională face ce nu face de regulă o banca centrală: lansăm lichiditate în piaţă. Media de lichiditate este de două miliarde de euro, exces de lichiditate, dar toată economia este un covor peste care a fost o secetă, s-a făcut o pojghiţă, stă lichiditatea deasupra, dar nu vrea să intre în economie", a spus Isărescu, în urmă cu o lună. Cîţu susţine că fără o analiză atentă a declaraţiei guvernatorului BNR, pare că acesta susţine de fapt existenţa unui dezechilibru pe piaţa interbancară, deşi banca centrală şi-ar face treaba, iar băncile comerciale nu. "Pentru a rezolva problema creditării, şi eliminarea «pojghiţei» este nevoie de o combinaţie de acţiuni care implică atat politica monetară, cat şi cea fiscală. Politica monetară trebuie să ofere finanţare permanentă pe termen lung, să relaxeze condiţiile de intrare pe piaţa bancară, dar şi de ieşire, şi să accepte o lege a falimentului personal. Politica fiscală trebuie să reducă impozitarea capitalului şi a forţei de muncă pentru a creşte solvabilitataea clienţilor potenţiali ai sistemului bancar, deoarece în acest moment nu putem să ne aşteptăm la o relaxare a condiţiilor de creditare din partea sistemului", a arătat Florin Cîţu. El explică felul în care trebuie citită lichiditatea din discursul guvernatorului BNR, care face referire la resursele de finanţare din piaţa interbancară, în condiţiile în care economiştii utilizează, de regulă, trei concepte. Lichiditatea la nivel macroeconomic se referă la condiţiile monetare din economie, măsurate prin nivelul dobanzilor, dinamica creditelor şi a masei monetare şi condiţiile de creditare. Aceste măsuri nu arată că în economie ar fi un exces de lichiditate macroeconomică. La randul ei, lichiditatea din piaţa interbancară surprinde două lucruri: încrederea şi adancimea. Într-o piaţă lichidă, tranzacţiile se fac cu orice contrapartidă şi fără să influenteze preţul.

Gazele se vor scumpi cu 10% pentru populaţie

Aşa rezulată din calculele realizate pe baza calendarului de liberalizare pe anul 2014

Calendarul de liberalizare a pieţei gazelor naturale prevede o majorare de 10% a preţului pentru consumatorii casnici pe parcursul acestui an şi o creştere de 18% pentru industrie, însă scumpirile efective vor ţine cont de realităţile pieţei de la începutul fiecărui trimestru din 2014. Calendarul de liberalizare a fost agreat în 2012 de către Guvernul Romaniei, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi prevede liberalizarea totală a pieţei pentru consumatorii casnici pană la 31 decembrie 2018. Pentru industrie, calendarul prevede liberalizarea completă pană la 31 decembrie 2014, însă, potrivit Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, există posibilitatea prelungirii termenului cu un an, dacă în 2014 se constată că diferenţa dintre preţul gazelor de producţie internă şi cel de import este prea mare. Preţul gazelor de producţie internă este acum în jur de 200 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce gazele de import costă aproximativ 400 de dolari pe mia de metri cubi. Deci o diferenţă de la simplu la dublu. Întrucat puterea de cumpărare a romanilor este mică în comparaţie cu celelalte state europene, iar Romania dispune de resurse interne de gaze care acoperă cam 75-80% din consumul intern, autorităţile au putut menţine tarife reglementate pentru consumatori prin recomandarea unui preţ pentru gazele de producţie internă, extrase de către cei doi mai producători autohtoni, Petrom şi Romgaz. Însă, odată cu intrarea în Uniunea Europeană şi aderarea la piaţa comună, şi preţurile trebuie să fie aliniate la cele de pe pieţele externe. Prin urmare, în 2012, Guvernul Romaniei a stabilit împreună cu FMI şi Comisia Europeană acest calendar de convergenţă, care se traduce, practic, prin majorarea treptată a preţului gazelor de producţie internă. La momentul convergenţei, adică 1 ianuarie 2019, tarifele reglementate vor fi eliminate pentru toţi consumatorii, cu excepţia celor vulnerabili, care vor plăti în continuare tarife stabilite de ANRE dacă vor îndeplini anumite condiţii de la acea vreme. Calendarul prevedea o majorare de 2% pentru casnici şi de 4% pentru industrie de la 1 ianuarie 2014, însă condiţiile din piaţă şi strategia de import stabilită de ANRE au făcut posibilă o scumpire de doar 1% pentru populaţie şi de 2% pentru consumatorii industriali. Acelaşi calendar mai prevede, pentru populaţie, o majorare de 2% la 1 aprilie 2014, una de 3% la 1 iulie şi o nouă scumpire de 3% la 1 octombrie 2014.Pentru consumatorii industriali, planul include o creştere de 5% a preţului la 1 aprilie, o altă majorare de 5% la mijlocul verii şi una de 4% la 1 octombrie. Scumpirile efective ar putea fi mai mici decat acestea, însă totul depinde de mai mulţi factori, precum preţul gazelor pe piaţa internaţională, cursul de schimb leu-dolar (întrucat gazele sunt importate în dolari) şi variaţiile de consum.

Iată ce ajutoare vor primi apicultorii în următorii trei ani

Apicultorii romani vor beneficia în următorii trei ani de un sprijin financiar de 44,5 milioane de lei, aceste fonduri fiind alocate din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), conform Programului Naţional Apicol (PNA) elaborat de Romania pentru perioada 2014 - 2016 şi aprobat de Guvern la finele anului trecut. "Valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alocat pentru PNA 2014 — 2016, este de 44.545.756,82 lei, din care pentru anul 2014, 14.852.830,10 lei, pentru 2015 — 14.855.585,69 lei, iar pentru 2016 — 14.837.341,02 lei. Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din Programul apicol cu 50% din cheltuielile efectuate de Romania pentru fiecare acţiune accesată, excluzand TVA", potrivit actului normativ.  Sprijinul financiar alocat atat din bugetul de stat, cat şi din bugetul UE prin Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014 — 2016 se distribuie pentru cinci măsuri, respectiv pentru realizarea sistemului informatic în vederea identificării stupilor, pentru achiziţionarea de medicamente, pentru achiziţionarea de mătci, roiuri pe faguri şi/sau familii de albine, achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral şi decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii.  Beneficiarii PNA 2014-2016 sunt apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, organizate în asociaţii de crescători de albine, federaţii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislaţiei în vigoare. Potrivit MADR, sistemul informatic va avea ca scop evidenţa numărului de apicultori şi a numărului de familii de albine, pe judeţ, total ţară şi forme asociative prin îmbunătăţirea substanţială a Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor.

Numărul turiştilor care s-au îndreptat spre pensiuni a urcat cu 10%

Circa 80.000 de turişti au ales pensiunile pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă, în creştere cu 10% faţă de 2012, cele mai solicitate regiuni fiind Bran-Moeciu, Bucovina, Mărginimea Sibiului şi Maramureş, potrivit Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). "În ultimii ani se observă tendinţa romanilor către tradiţiile mediului rural, din cauza urbanizării accelerate. Turiştii aleg zone liniştite, situate în mijlocul naturii, vor tradiţii, vor gastronomie autentică. De asemenea, se observă o fidelizare din ce în ce mai mare a clienţilor, care sosesc de multe ori an de an la aceleaşi pensiuni", a declarat Mişu Chiruc, preşedintele executiv al ANTREC. Printre alte regiuni preferate de turişti s-au numărat Neamţ, Apuseni, nordul Olteniei, Buzău, Argeş şi Vrancea. Pentru sărbătorile de iarnă, judeţele Botoşani şi Constanţa nu au primit turişti, din cauza lipsei zăpezii, dar şi a ofertelor, menţionează ANTREC. Ca lungime a sejurului, majoritatea turiştilor au ales în medie 3 nopţi de cazare. În ceea ce priveşte gradul de ocupare, cel mai ridicat nivel al acestuia s-a înregistrat în judeţul Argeş - 96%, urmat de Braşov - 80% de Crăciun şi 95% de Revelion, Buzău - aproximativ 90%, Covasna - 80% de Crăciun şi 100% de Anul Nou, Gorj - 90%, Harghita - 30-40% de Crăciun şi 75-80% de Revelion, Iaşi - aproximativ 80%, Maramureş - 75-80%, Mehedinţi - 70-80% şi Tulcea - sub 20% pentru Crăciun şi Revelion. Cei mai mulţi turişti străini care au ales turismul rural romanesc în perioada sărbătorilor de iarnă provin din ţările vecine - Ungaria, Republica Moldova, Ucraina şi Serbia şi în număr mai mic din Franţa, Israel, Marea Britanie. Ponderea acestora este de circa 15% din total. Pensiunile din judeţele Harghita şi Maramureş au atras cei mai mulţi turişti străini, respectiv 50% şi 40% din totalul turiştilor care au ales aceste zone. În perioada 5-15 ianuarie, cand se sărbătoresc Crăciunul şi Revelionul pe rit vechi, sunt aşteptaţi peste 10.000 de turişti din Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi Serbia. Tarifele variază de la 40 lei de persoană, fără mic dejun, la o pensiune de 2 margarete, pentru o noapte de cazare, pană la 600 lei de persoană pentru 3 nopţi, cu toate mesele incluse, la o pensiune de 4 margarete.

Leul a traversat cinci ani de stabilitate

Piaţa valutară din Romania a rămas într-un echilibru continuu stabil, iar leul a traversat cinci ani de stabilitate în cinci ani de criză economică, a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a Romaniei /BNR/.'Cand leul se depreciază faţă de euro sunt cateva sute de mii de respiraţii care se taie. Sunt cei care au credite în euro şi care sunt plătiţi în lei. De cand a început practic criza economică, piaţa noastră valutară a rămas într-un continuu echilibru stabil. Dacă piaţa valutară s-ar fi prăbuşit, lucrurile se petreceau altfel şi criza era mai gravă. Stabilitatea leului a fost un factor pentru ceea ce numim noi stabilitate financiară. Practic, noi am străbătut criza însoţiţi de stabilitate financiară şi de instabilitate în cateva domenii macro şi micro economice. Leul, în cinci ani de criză, a traversat cinci ani de stabilitate (...)', a afirmat Vasilescu. Conform unei analize de piaţă publicată la începutul acestui an de către Noble Securities, leul a înregistrat, în 2013, cea mai redusă depreciere în raport cu euro, dintre toate monedele din Uniunea Europeană, moneda naţională marcand, la sfarşitul lui decembrie, o scădere de circa 0,5% comparativ cu valoarea sa de la începutul anului trecut. La nivelul întregii Europe, lira turcească a marcat cea mai mare depreciere faţă de euro în 2013, moneda prăbuşindu-se cu circa 25%, atat ca urmare a numeroaselor conflicte de stradă care au avut loc în Turcia, cat şi din cauza scandalurilor de corupţie izbucnite în decembrie, care au afectat guvernul de la Ankara.

Locuinţele din Marea Britanie s-au scumpit cu 8,4%

Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au înregistrat anul trecut o creştere de 8,4%, cea mai mare după 2006, susţinute de intensificarea peste aşteptările analiştilor a operaţiunilor de creditare a achiziţiilor imobiliare, relatează Bloomberg. Potrivit datelor Nationwide Building Society, preţurile locuinţelor au urcat cu 1,4% în decembrie, iar pe ansamblul anului cu 8,4%. Date separate au arătat că numărul creditelor ipotecare aprobate se află la cel mai ridicat nivel din aproape şase ani, iar creşterea înregistrată în sectorul construcţiilor este susţinută de construcţiile de locuinţe. Redresarea pieţei imobiliare, alimentată de îmbunătăţirea evoluţiei economiei şi de măsuri guvernamentale, a determinat Banca Angliei să oprească stimulentele pentru împrumuturile ipotecare dintr-un program de susţinere a creditării, care se va concentra pe finanţarea companiilor. Necesitatea măsurii este scoasă în evidenţă de date potrivit cărora creditarea companiilor a înregistrat în noiembrie cea mai mare scădere din ultimele 18 luni.

Motorul economic al lumii accelerează

Creşterea economiei Statelor Unite ale Americii se va accelera în 2014, dar ritmul expansiunii va fi sub potenţial, la aproape cinci ani de la încheierea recesiunii, potrivit analiştilor citaţi de Bloomberg. "Anul 2014 va fi mai bun. Nu există motive de pesimism pentru viitorul apropiat, dacă vor fi adoptate politicile adecvate", a declarat Martin Feldstein, profesor la Universitatea Harvard şi preşedinte al Comitetului Consilierilor Economici în timpul preşedinţiei Ronald Reagan. Feldstein a menţionat diminuarea impactului negativ al politicii bugetare asupra economiei şi o creştere de 8.000 de miliarde de dolari a avuţiei populaţiei, în ultimele 12 luni, datorită majorării preţurilor acţiunilor şi locuinţelor. Indicele Standard & Poor's 500 s-a apreciat cu 30% anul trecut, înregistrand cel mai mare avans de după 2007, în timp ce preţurile locuinţelor au urcat în octombrie cel mai mult din ultimii şapte ani, faţă de intervalul similar din 2012, potrivit indicelui S&P/Case-Shiller, care ia în calcul evoluţia preţurilor din 20 de oraşe americane. JP Morgan Chase şi-a îmbunătăţit în această săptămană estimarea privind evoluţia economiei americane din acest an de la 2,5% la 2,8%. Pentru 2013, banca prognozează un avans de 1,9%.

Cea mai bună ţară pentru producătorii auto

Piaţa auto din Statele Unite a avut anul trecut cea mai bună evoluţie după 2007, în condiţiile în care vanzările modelului Fusion al Ford au atins un nivel record, Chrysler Group a raportat a 45-a creştere a vanzărilor lunare, iar livrările de automobile Cadillac ale General Motors au urcat cu 48%. Condiţiile meteo nefavorabile de pe Coasta de Est şi din regiunea Midwest au încetinit vanzările GM din decembrie, iar cota de piaţă a grupului s-a menţinut constantă anul trecut. Cota Ford a crescut însă de la 15,5%, iar cea a Chrysler de la 11,4% la 11,5%, relatează Bloomberg. Poziţia actuală a celor trei producători auto americani ar fi fost de neconceput în urmă cu cinci ani, cand GM şi Chrysler au intrat în faliment controlat, susţinute cu fonduri guvernamentale, iar Ford s-a restructurat cu bani împrumutaţi, în timpul celei mai grave recesiuni după Marea Depresiune. Cele trei companii auto au mărit în 2013 preţul mediu de vanzare al vehiculelor fabricate, iar piaţa se îndreaptă în 2014 spre al cincilea an de creştere. Vicepreşedintele pentru vanzările din SUA al GM, Kurt McNeil, a declarat că preţurile medii de vanzare sunt cele mai mari din istoria grupului, după introducerea anul trecut a 18 modele noi sau îmbunătăţite. GM se concentrează mai mult pe vanzările de retail decat pe cele en-gros, cu discount.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.