MOZAIC STIRI ECONOMICE: Noua lege PPP: Partenerul privat, la cheremul autorităţii publice
Camera Deputaţilor a aprobat, ieri, pe articole, proiectul de lege privind parteneriatul public-privat (PPP). "Exista un vid legislativ, în ciuda faptului că noi avem o lege a parteneriatului public-privat 178/2010. În temeiul acelei legi nu s-a făcut niciun proiect până astăzi şi motivul pentru care nu s-a făcut niciun proiect este că însăşi legea bloca parteneriatele, pentru că interzicea participarea parteneriatului public la finanţarea investiţiei în PPP, ori practica europeană şi logica reglementării în PPP este tocmai ca autoritatea publică să fie cea care finanţează, dar pe termen foarte lung, după ce iniţial partenerul privat construieşte pe banii lui obiectivul de interes pentru comunitate", a spus ministrul pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, în plenul Camerei. El a arătat că "avantajul mare al noii legi este că dă posibilitatea unei autorităţi centrale sau locale ca pe banii pe care îi are să facă mai multe obiective în acelaşi timp, să le termine rapid în loc să aştepte până i se aprobă creditele la bugetul de stat sau până are bani în buget".
Procedurile de atribuire nefinalizate încetează de drept
Proiectul de lege vizează reglementarea încheierii şi derulării parteneriatului public-privat şi reprezintă practic o nouă lege care reglementează acest domeniu. Ca urmare a adoptării acestui proiect, se propune abrogarea Legii parteneriatului public-privat 178/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Proiectul de lege a fost criticat vehement de către reprezentanţii PDL, pentru că ar deschide calea pentru încheierea unor contracte netransparente. Fostul ministru al transporturilor, deputatul PDL Alexandru Năzare a cerut că actul normativ să fie retrimis la comisie, însă plenul Camerei a respins soliicitarea. Năzare consideră că nouă lege a PPP-urilor, în formă actuală, ar da atribuţii nejustificat de mari Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine şi, de fapt, este un vehicul electoral pentru 2014. "Şova urmează să aibă monopolul PPP-urilor în România. Sistemul nou creat e greoi şi greu accesibil UAT-urilor (n.r. Unităţilor Administrativ Teritoriale). Partenerul privat poate fi oricand schimbat pe motive de «siguranţa naţională». Condiţiile de atribuire pot fi schimbate din mers. Înlocuirea unui partener privat se face fără proceduri transparente. Studiile de fundamentare se pot schimba oricand. Nu creem un mediu predictibil de încredere pentru companiile care vor să investească", susţine Năzare.
Propunerea legislativă prevede că, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, partenerul public, din proprie iniţiativă sau la solicitarea finanţatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat. Totodată, proiectul prevede că înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire, în anumite condiţii.
Totodată, propunerea legislativă prevede şi faptul că procedurile de atribuire demarate în temeiul dispoziţiilor Legii nr.178/2010 privind parteneriatul public-privat, în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a acesteia, încetează de drept.
Ce aşteaptă romanii de la Moş Crăciun
Bărbaţii şi-ar dori să primească electronice, în vreme ce femeile visează la obiecte vestimentare şi bijuterii
Şaizeci la sută dintre români alocă în acest an pentru cadourile de sărbători un buget cel puţin egal cu cel din 2012, bărbaţii fiind mai generoşi cu partenerele de viaţă, în timp ce femeile se gândesc mai mult la darurile pentru copii. Studiul realizat de compania de cercetare de piaţă Reveal Marketing Research cu privire la comportamentul de consum în preajma sărbătorilor de iarnă a evidenţiat faptul că 70 la sută dintre români preferă să ofere cadouri celor dragi, în timp ce 35 la sută vor să meargă singuri la cumpărături. Potrivit studiului, 27,7 la sută dintre bărbaţi susţin că în 2013 vor achiziţiona pentru cei dragi cadouri mai scumpe, în timp ce femeile (40,9 la sută), mai cumpătate, vor aloca aceeaşi sumă ca şi anul trecut.
Dacă ar avea 100 de euro disponibili pentru un singur cadou, 37,1 la sută dintre bărbaţi spun că ar alege să îl ofere soţiei sau iubitei, în timp ce femeile (48,4 la sută) vor să îşi bucure copiii. În ceea ce priveşte aşteptările cu privire la persoana care le va oferi cel mai frumos cadou, 68 la sută dintre români spun că preferă să îşi aleagă singuri cadourile. Cu toate acestea, 53,3 la sută dintre bărbaţi sunt convinşi că soţia sau iubita le va oferi cel mai frumos cadou, în timp ce 20,9 la sută dintre femei au siguranţa că cel mai frumos cadou îl vor primi de la copii.
Bărbaţii îşi doresc de la Moş Crăciun electronice (18,9 la sută) şi articole vestimentare (11,6 la sută), în timp ce femeile îşi doresc schimbarea garderobei (14,8 la sută) şi înnoirea colecţiei de bijuterii şi accesorii (11,5 la sută). În schimb, în topul listei de cumpărături se află, ca şi în anii trecuţi, achiziţionarea de jucării pentru copii (49,1 la sută), urmată de achiziţionarea de articole vestimentare (46,8 la sută), accesorii personale (28,6 la sută), decoraţiuni de casă (23,8 la sută) şi electronice (12 la sută).
După 19 ani:România are excedent în comerţul cu produse agroalimentare
România a intrat pentru prima dată, după aproape 20 de ani, pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, înregistrând un plus de peste 3 milioane de euro după primele nouă luni ale anului, a anunţat ieri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. "România nu a mai fost pe plus în comerţul cu produse agroalimentare din 1994, iar acum, la nouă luni, avem deja un excedent de 3,2 milioane de euro. Cred că vom încheia anul 2013 pe plus, ţinând cont că datele actuale sunt doar pentru trei trimestre. Am reuşit să obţinem din exporturile de produse agroalimentare, până la finele lunii septembrie, aproape 3,51 de miliarde de euro", a spus Constantin.
Potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în primele nouă luni din acest an, România a exportat peste 8,1 milioane de tone de produse agroalimentare în ţările intra şi extracomunitare, în creştere cu peste 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Sumele încasate din exporturile de produse agroalimentare au totalizat 3,509 miliarde euro.
Pe de altă parte, în primele nouă luni din 2013, România a importat peste 4,2 milioane de tone de alimente şi produse agroalimentare, o cantitate mai mică cu 5 procente faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012. Valoarea produselor importate a fost de 3,506 miliarde euro.
Facebook introduce începand de maine reclamele video
Facebook va începe joi să distribuie spoturi publicitare video, care vor rula pe pagina principală a utilizatorilor atât pe platforma web, cât şi pe smartphone-uri, au declarat pentru Wall Street Journal surse apropiate situaţiei. Reclamele vor rula automat, indiferent dacă utilizatorul face click, au precizat sursele citate. Pentru început, serviciul de spoturi video ar putea fi disponibil numai în Statele Unite, unde piaţa publicităţii TV este estimată la 66,4 miliarde de dolari în acest an. Printre primele spoturi care vor fi distribuite pe reţeaua de socializare se numără un teaser realizat special pentru Facebook la filmul "Divergent", produs de Lions Gate Entertainment.
Durata reclamelor video pe Facebook nu este cunoscută în prezent, însă surse au declarat anterior pentru WSJ că reţeaua va propune advertiserilor ca durata spoturilor să fie de 15 secunde. Industria publicităţii spera ca Facebook să ofere posibilitatea reclamelor video înainte de sezonul cumpărăturilor din perioada sărbătorilor de iarnă, însă compania a amânat lansarea serviciului pentru a nu deranja utilizatorii, notează WSJ.
Mark Zuckerberg, fondator şi CEO al Facebook, s-a implicat personal în dezvoltarea serviciului de spoturi video şi a întârziat introducerea lui, pentru a rezolva probleme de performanţă. Facebook a testat serviciul săptămâna trecută.
WSJ scria în august, citând surse din mediul corporatist, că publicitatea video pe Facebook va fi scumpă, reţeaua având intenţia să perceapă o taxă de 2 milioane de dolari pe zi pentru a permite unui advertiser să distribuie un spot către toţi utilizatorii din SUA cu vârste între 18 şi 54 de ani.
România va exporta de Crăciun aproximativ 2 milioane de cozonaci
România va exporta aproximativ două milioane de cozonaci în perioada Crăciunului, în ţări precum Spania, Italia sau SUA, iar valoarea încasărilor este estimată la circa opt milioane de euro, a declarat ieri Aurel Popescu, preşedintele asociaţiei din domeniul panificaţiei Rompan. "Cozonacul românesc este privit în lume precum Dacia. Este ieftin şi bun", a spus Popescu. El a afirmat că preţul mediu de export al unui cozonac este de patru euro. Reprezentantul patronatului din panificaţie estimează că firmele româneşti vor exporta în perioada Crăciunului aproximativ opt milioane de cozonaci. "Exportăm în ţări cu comunităţi de români, precum Spania sau Italia, dar şi în state precum SUA, Canada, Germania sau Belgia. Au început să meargă foarte bine şi exporturile în Republica Moldova", a adăugat Popescu. Pe de altă parte, şi piaţa internă va absorbi în perioada Crăciunului aproape opt milioane de cozonaci.
În mod obişnuit, într-o lună se produc în România cam 800.000 de cozonaci.
A crescut substanţial numărul firmelor intrate în insolvenţă
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele 11 luni a ajuns la 27.119, cu peste 9% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit ONRC. În luna noiembrie au intrat în insolvenţă 3.576 de firme, faţă de 3.323 în octombrie, dar mai mult decât dublul celor care au ajuns în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile în luna septembrie (1.536).
Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, cu 3.368, respectiv 1.649, urmate de Galaţi cu 1.431. Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi - 202 de cazuri şi Caraş-Severin - 220 de cazuri în acest an.
Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, cu 9.564 intrate în insolvenţă, dar şi cele din construcţii - 3.576, hoteluri şi restaurante - 3.113 şi industria prelucrătoare - 2.918.
În aceeaşi perioadă au fost înfiinţate 118.241 de firme noi, cu 0,66% mai puţine comparativ cu intervalul similar al anului trecut. Cele mai multe firme au fost înfiinţate în comerţ (34.000) şi agricultură, silvicultură şi pescuit (peste 21.000).
La sfârşitul lunii noiembrie erau active circa un milion de firme.
Vânzările Dacia în UE au crescut puternic în noiembrie
Vânzările de automobile noi Dacia în Uniunea Europeană au crescut cu 31,1% în luna noiembrie, la 24.600 unităţi, iar cota de piaţă a companiei a urcat la 2,6%.
Înmatriculările de autoturisme noi din UE au crescut în noiembrie cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 926.900 la 938.000 unităţi, potrivit datelor prezentate ieri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile. Cererea auto din Europa este astfel în urcare pentru cea de-a treia lună consecutiv, însă în noiembrie singurii mari producători europeni care au reuşit să profite de trend au fost Volkswagen şi Renault.
Vânzările Renault în UE au crescut cu 9,9% în luna noiembrie, la aproape 89.000 unităţi, iar cota de piaţă a grupului francez a avansat de la 8,7% la 9,5%. Creşterea de 31,1% înregistrată de Dacia a fost acompaniată de un avans de 3,5% al mărcii Renault, care a reuşit 64.300 de livrări în noiembrie. Grupul Peugeot Citroen, principalul rival al Renault, a raportat o scădere de 1,2% a vânzărilor în UE în noiembrie, la 101.600 automobile, cu o cotă de piaţă de 10,8%, faţă de 11,1% cu 12 luni în urmă.
Volkswagen şi-a consolidat poziţia, mai mult de unu din patru autoturisme noi comercializate în UE în noiembrie fiind produse de grupul german.
Piaţa auto românească şi-a continuat scăderea în luna noiembrie, cu 5.474 livrări, cu 3,9% mai puţine faţă de nivelul de aproape 5.700 unităţi din aceeaşi lună a anului trecut. De la începutul anului, vânzările de autoturisme din România au coborât cu 15,4%, la 52.141 unităţi.
CE va finanţa construcţia unui pod peste Prut
Comisia Europeană a acceptat finanţarea construcţiei podului rutier Iaşi-Ungheni în vederea interconectării Republicii Moldova la reţeaua transeuropeană de transport, a anunţat premierul de la Chişinău, Iurie Leancă, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Transporturilor din România, Ramona Mănescu. Leancă a precizat că a fost informat despre aceasta printr-o scrisoare semnată de vicepreşedintele Comisiei Europene Siim Kallas, comisar pentru Transporturi. În acest context, s-a vorbit despre modernizarea căii ferate, inclusiv construcţia segmentului cu ecartament european Ungheni-Chişinău. Pentru o perioadă scurtă de timp se optează pentru construcţia unui segment de zece kilometri de cale ferată largă către gara Nicolina din Iaşi, fapt ce va permite şi reducerea duratei călătoriei.
La rândul său, ministrul român al Transporturilor, a spus că Bucureştiul va oferi sprijin Moldovei pentru modernizarea căii ferate şi este interesat să înceapă proiecte ce vizează construirea podurilor peste râul Prut, care au fost distruse în cel de-Al Doilea Război Mondial, şi interconectarea Republicii Moldova la reţelele transeuropene de transport.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
