Economic

Mănescu: Nu cred că GFR avea toţi banii pentru CFR Marfă

Ziarul de Vrancea
15 dec 2013 460 vizualizări
Ministerul Transporturilor nu a înapoiat garanţia de 10 milioane euro achitată de către compania lui Gruia Stoica

Grup Feroviar Roman (GFR) nu ar fi avut toţi banii pentru preluarea CFR Marfă, consideră ministrul Transporturilor Ramona Mănescu, care afirmă că ministerul încă nu a înapoiat companiei deţinute de omul de afaceri Gruia Stoica garanţia de 10 milioane euro depusă în cadrul procesului de privatizare. "Eu nu cred că aveau banii să plătească, chiar nu cred că aveau banii. Probabil că aveau promisiuni. Probabil că aveau deja angajamente cu bănci, cu bănci de investiţii, dar nu cred că aveau toţi banii la momentul respectiv", a afirmat ministrul la emisiunea "După 20 de ani", răspunzand unei întrebări pe această temă. Ea a afirmat că garanţia de 10 milioane euro nu a fost deocamdată înapoiată Grup Feroviar Roman (GFR). "Eu nu negociez nimic. De lucrul acesta se ocupă în continuare domnul Ghibu (Cristian Ghibu, secretar de stat în ministerul Transporturilor şi şef al comisiei de privatizare CFR Marfă, n.r.), care este în subordinea mea şi care are discuţii cu GFR-ul. (...) Eu i-am dat mandatul, aşa cum au spus consultanţii privatizării, să înapoieze această garanţie. Acum, probabil că încă discută cu GFR-ul, nu ştiu să vă spun dacă pană la urmă se va da această garanţie, nu se va da această garanţie", a spus Mănescu. Ministrul a spus că după preluarea mandatului de ministru la Transporturi nu trebuit să poarte negocieri legate de privatizare, întrucat acestea erau deja finalizate. "Nu a trebuit să iau decat o singură decizie, dacă pe 14 octombrie mergem mai departe sau ne oprim cu această privatizare. Asta a fost singura decizie pe care am luat-o şi cred că am luat decizia corectă", a spus ea. Mănescu a afirmat că din punct de vedere legal procedura nu ar fi putut continua pentru că au existat unele clauze neîndeplinite - lipsa avizului de la Consiliul Concurenţei şi a acceptului din partea unor bănci creditoare -. iar pe de altă parte termenul convenit cu FMI nu putea fi prelungit. Unul dintre moderatori a afirmat că în cazul Consiliului Concurenţei există un termen legal pentru luarea unei decizii iar autorităţile implicate în privatizare ar fi trebuit să-l cunoască. Întrebată dacă în acest caz a fost o scăpare sau o greşeală a statului, ministrul a răspuns: "Putem spune şi aşa". Hotărarea de Guvern privind privatizarea CFR Marfă prin vanzarea a 51% din acţiuni către GFR a fost publicată la 14 august în Monitorul Oficial, termenul de finalizare a tranzacţiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ, respectiv jumătate lunii octombrie. Pe de altă parte, reprezentanţii Consiliului Concurenţei au precizat la începutul lunii octombrie că o analiză obişnuită durează maxim 45 de zile dacă notificarea tranzacţiei este completă, iar în cazul unei analize mai complicate, termenul legal este de maxim 5 luni. Mănescu a precizat că procedura de privatizare a fost reluată, cu termen de finalizare în mai 2015, pană la sfarşitul lunii februarie a anului viitor urmand să fie selectat consultantul. În luna iunie, compania GFR a fost declarat caştigătoare în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni. Tranzacţia nu a fost finalizată însă pană la termenul limită, 14 octombrie, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra operaţiunii.

Clienţii cluburilor au tăiat 30% din băuturi

Dacă pană anul trecut tinerii mergeau în cluburi şi vineri noaptea, şi sambătă noaptea, în acest an cei mai mulţi dintre ei ajung în discoteci doar sambăta

Clienţii nu mai vin în club de două ori pe săptămană, ci doar în noaptea de sambătă, şi au renunţat la peste o treime din băuturi, din cauza puterii tot mai scăzute de cumpărare, a declarat Dan Măluşel, administratorul The Office Predeal. Dacă pană anul trecut tinerii mergeau în cluburi şi vineri noaptea, şi sambătă noaptea, în acest an cei mai mulţi dintre ei ajung în discoteci doar sambăta.  "Cei care mai ajung totuşi vinerea în cluburi vin doar dacă sunt evenimente speciale, spectacole etc. Totodată, cei care vin au renunţat din cauza puterii scăzute de cumpărare şi la o parte din băuturi. Consumul a scăzut cu cel puţin 30%", a afirmat Măluşel. El a spus că dacă în anii trecuţi un client consuma două sau chiar trei sticle de şampanie pe seară, acum mai bea doar una.  "Din cauza lipsei banilor, oamenii sunt mai echilibraţi în discoteci. Nu se mai îmbată atat de rău", a adăugat Măluşel.

Pe Valea Prahovei au apărut hotelurile de weekend

Multe hoteluri şi pensiuni de pe Valea Prahovei, cu excepţia unităţilor de cazare mari, nu au turişti în timpul săptămanii şi se închid de luni pană joi pentru a reduce cheltuielile, a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). "Hotelierii de pe Valea Prahovei au găsit o soluţie pentru a reduce cheltuielile. După ce pleacă turiştii din weekend, închid hotelurile şi restaurantele de luni pană joi, pentru a reduce cheltuielile. Din acest motiv, cu greu găseşti un loc în care poţi să mănanci la munte în timpul săptămanii", a spus Răducan. El a afirmat că răman deschide doar hotelurile mari. Răducan a arătat că gradul mediu de ocupare în staţiunile montane este de 18% şi este ridicat de weekend, pentru că în timpul săptămanii nouă din zece camere de hotel sunt goale. "Excepţie de la această nefericită situaţie sunt sărbătorile de iarnă, cand structurile de cazare de la munte sunt pline în proporţie de 90-95%, chiar dacă preţurile sunt şi de patru ori mai mari faţă de restul anului. Hotelierii de pe Valea Prahovei aşteaptă cu nerăbdare noile taxe şi impozite de după 1 ianuarie, care nu se ştie cat vor fi. De aceea, ei sunt reticenţi în a transmite tarifele pentru începutul anului viitor", a afirmat oficialul FPTR. Dragoş Răducan a declarat recent că din cauza gradului mic de ocupare, aproximativ 70% dintre structurile de cazare din Romania sunt de vanzare.

Furturile franează trenurile

Modernizarea infrastructurii feroviare trebuie să permită trenurilor de călători să circule cu 160 km/h, spune ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, care admite că nu ştie dacă această viteză este atinsă în prezent în Romania pe reţeaua feroviară, dar că ţinta ar fi fezabilă, fără furturi. "În momentul de faţă, trenurile de marfă, cel puţin, circulă cu puţin peste 40 de kilometri la oră. Reabilitare înseamnă ca în urma acestor intervenţii, trenurile de marfă să circule cu 120 de kilometri la oră şi trenurile de călători cu 160 de kilometri la oră", a spus ministrul, răspunzand unei întrebări privind lucrările de reabilitare la reţeaua feroviară. Dintre proiectele derulate de minister pe acest segment, anul viitor va fi finalizată modernizarea a 204 kilometri de linie ferată, pe tronsoanele Sighişoara - Simeria şi Radna - Curtici, potrivit ministrului. Ministrul a spus că nu ştie dacă sunt în Romania, în prezent, trenuri care să circule cu viteza de 160 de kilometri la oră, dar că aceasta ar putea fi o ţintă fezabilă dacă nu ar exista "şi alte inconveniente, obstacole".  "Ştiţi că pe ruta Bucureşti – Constanţa, cel puţin la începutul anului, au fost cateva probleme (...) de siguranţă, furturi. Au fost aceste furturi, nu numai pe Bucureşti – Constaţa, mult mai multe furturi decat cele pe Bucureşti – Constaţa au fost pe Bucureşti – Ploieşti. S-au rezolvat, vreau să vă spun că cel puţin faţă de 2012, s-au redus cu 50% aceste incidente, pentru că s-a intervenit cu poliţia, cu jandarmii", a spus ea. Ea a arătat că după reducerea furturilor, viteza trenurilor a crescut, iar durata unei călătorii pe care a făcut-o de la Bucureşti la Constanţa a fost de aproximativ două ore şi 20 de minute. În prezent sunt în execuţie mai multe proiecte de modernizare, iar tronsoanele finalizate "arată foarte bine", a precizat Mănescu.

Şeful Băncii Europene trage de urechi Franţa

Franţa face eforturi mari, dar are nevoie de reforme şi de stabilitate fiscală, în timp ce Germania este un exemplu de urmat pentru celelalte state europene, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, într-un interviu acordat publicaţiei Journal du Dimanche, relatează AFP. "Au fost făcute eforturi mari, important este să continue pe drumul reformelor. Guvernul şi francezii ştiu asta. Competitivitatea este în continuare insuficientă, iar redresarea finanţelor publice nu mai poate fă lăsată pe seama impozitelor. Franţa are nevoie să regăsească stabilitatea fiscală pentru ca firmele să reînceapă să investească", a spus Draghi. În privinţa Germaniei, şeful BCE a spus că cea mai mare economie din Europa are o situaţie mai bună decat vecinii săi pentru că reformele structurale curajoase au făcut-o mai competitivă. Draghi a lăudat în special reformele de pe piaţa muncii aplicate de fostul cancelar social-democrat Gerhard Schroeder şi a spus că Germania este un exemplu de urmat deşi nu trebuie să se mulţumească cu atat, ci să favorizeze investiţiile, mai ales în infrastructură. Pe de altă parte, Draghi a respins criticile frecvente la adresa politicii "ortodoxe" ale BCE, argumentand că rolul principal al instituţiei este menţinerea stabilităţii preţurilor. "În măsura în care acţiunile noastre stabilizează economia, ele contribuie la reducerea şomajului. Dar nu putem reduce nivelul structural al şomajului, care depinde de buna funcţionare a pieţei muncii", a explicat Draghi.


Ford face angajări masive în Asia şi SUA

Ford Motor intenţionează să angajeze anul viitor 11.000 de oameni, din care peste jumătate în Asia, unde va deschide două noi fabrici, iar restul în Statele Unite, relatează Bloomberg. Grupul american a anunţat că 6.000 de persoane vor fi angajate în Asia, majoritatea în sistemul de plată cu ora. Ford urmează să deschidă o a treia unitate de asamblare Changan Ford Assembly Plant şi Changan Transmission Plant în Chongqing, China. Vanzările diviziei Asia Pacific Africa a Ford au ajuns la 1 milion de vehicule, în octombrie, iar livrările grupului la nivel global sunt pe cale să atingă în acest an 6 milioane de vehicule. "Cu mai multe produse, fabrici şi angajaţi, în 2014 vom fac un nou pas important în aplicarea planmului de dezvoltare în regiunea Asia Pacific", se arată într-un comunicat al grupului. În SUA, Ford va angaja 5.000 de persoane, pentru a menţine ritmul de creştere, după ce compania şi-a mărit cel mai mult cota de piaţă în raport cu oricare alt producător auto. Peste jumătate dintre noii angajaţi din SUA, cu pregătire tehnică, vor fi cu contract permanent, care să susţină planul de introducere pe piaţa nord- americană a 16 noi modele, anul viitor.

Economia Rusia va îngheţa

Banca Mondială a redus estimarea referitoare la creşterea economiei Rusiei în acest an, cu 0,5 puncte procentuale, la 1,3%, din cauza cererii interne scăzute şi a întarzierii redresării investiţiilor, relatează RIA Novosti. Pentru 2014, Banca Mondială anticipează un avans al PIB de 2,2%, urmat de o creştere de 2,7% în 2015. Ministrul rus al Economiei, Alexei Uliukaiev, a declarat în noiembrie că anticipează pentru 2013 o creştere economică de 1,5%, care ar fi cea mai redusă pe parcursul mandatelor de preşedinte ale lui Vladimir Putin. "Banca anticipează că activităţile de investiţii vor creşte uşor, odată cu sfarşitul ciclului de reducere a stocurilor", consideră Birgit Hansl, economist al Băncii Mondiale pentru Rusia. În discursul annual privind starea naţiunii, Putin a afirmat că încetinirea creşterii economiei Rusiei este provocată mai mult de cauze interne decat de efectul recesiunii mondiale.

Visa şi MasterCard, bune de plată

Visa şi MasterCard au obţinut aprobarea unui tribunal federal din Brooklyn pentru un acord de 5,7 miliarde de dolari cu retailerii americani pentru închiderea unui litigiu în care cele două companii erau acuzate de comisioane incorecte aplicate plăţilor prin cardurile de credit, relatează Bloomberg. Judecătorul John Gleeson a declarat că este mulţumit cu acest acord, considerat a fi cel mai mare acord antitrust convenit vreodată în Statele Unite. "Pentru prima oară, comercianţii vor putea să dezvăluie clienţilor comisioanele bancare ascunse, să îi educe în această privinţă şi să se folosească de informaţii pentru influenţarea alegerii formelor de plată", a scris Gleeson în decizia sa. Visa şi MasterCard s-au apărat ani la randul împotriva acuzaţiilor că operează scheme de fixare a preţurilor. Comisioanele aflate în litigiu sunt stabilite de Visa şi MasterCard şi plătite de comercianţi atunci cand consumatorii se folosesc de carduri de credit sau debit.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.