Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Statul a pierdut la Washington un proces cu o miză uriaşă

Ziarul de Vrancea
13 dec 2013 1004 vizualizări
Fiscul trebuie să plătească patronilor de la European Drinks, fraţii Micula, suma de 376 milioane lei plus penalităţi

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, patronii European Drinks, au caştigat la Curtea de Arbitraj de la Washington procesul intentat statului roman şi trebuie să primească circa 376 milioane lei, plus penalităţi, iar Ministerul Finanţelor doreşte să compenseze această sumă cu datoriile firmei la buget. Reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice au declarat că se intenţionează compensarea sumei caştigată de fraţii Micula cu datoriile la buget pe care le are firma deţinută de aceştia. Sursele citate au precizat că este un caz fără precedent şi se caută cea mai bună modalitate de punere în practică. "Dacă domnii de la Finanţe spun că vor acoperi datoriile cu banii ăştia, înseamnă că ştiu ei mai bine. Eu ştiu că nu avem datorii atat de mari, iar datoriile pe care le avem nu sunt din vina noastră, ci din cauza contextului economic", a declarat Ioan Micula. El a explicat că din cauza pieţei negre, grupul pe care-l conduce a ajuns să aibă datorii la stat. Procesul a fost deschis în anul 2005 la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice, şi viza decizia autorităţilor romane privind eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului European Drinks pentru investiţiile în zonele defavorizate. Acesta este primul proces pe care statul roman îl pierde la ICSID. În ultimii ani ai arbitrajului, Viorel Micula a fost reprezentat de Shearman & Sterling (Londra şi Paris) şi firma locală de avocatură Dragne & Asociaţii, ceilalţi reclamanţi fiind reprezentaţi de King & Spalding (Londra, Washington şi Houston). Romania a fost reprezentată de firma internaţională Freshfields Bruckhaus Deringer (birourile din New York, Frankfurt şi Paris) şi firma locală de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP). Fraţii Ioan şi Viorel Micula, principalii acţionari ai grupului alimentar European Drinks, care au şi cetăţenie suedeză, susţineau la data deschiderii procesului, în 2005, că statul roman nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în Acordul bilateral dintre Suedia şi Romania

Guvernul vrea să recupereze taxe de la site-urile de pariuri

Site-urile care exploatează jocurile de noroc on-line, care nu au achitat taxele de licentă şi de autorizare, precum şi alte sume datorate, vor fi introduse pe o «listă neagră»

Guvernul vrea să recupereze impozite de la site-urile de pariuri şi jocuri de noroc care vor să se autorizeze pe piaţa din Romania, dar anterior au activat fără să declare şi să plătească sumele datorate, potrivit proiectului de Ordonanţă elaborat de Ministerul Finanţelor. "Nu se acordă licenţă de organizare a jocurilor de noroc sau autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, în situaţia în care operatorii economici organizatori au operat jocuri de noroc on-line în Romania şi nu declară şi plătesc sumele datorate. Site-urile care exploatează jocurile de noroc on-line, care nu au achitat taxele de licentă şi de autorizare, precum şi alte sume datorate, vor fi introduse pe o «listă neagră» a organizatorilor neautorizaţi pană la clarificarea situaţiei şi vor fi scoase din acea listă ca urmare a deciziei Comitetului de supraveghere al ONJN", se arată în proiect. Potrivit preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Cristinela Odeta Nestor, site-urile care exploatează jocuri loto sau de noroc on-line, pariuri în cotă fixă, pariuri mutuale, pariuri în contrapartidă sau bingo on-line şi care nu au achitat taxele de licenţă şi de autorizare, precum şi alte sume datorate, vor fi introduse pe o "listă neagră" a organizatorilor neautorizaţi, iar providerii de internet vor fi obligaţi să nu permită accesul jucătorilor din Romania la aceste site-uri. Site-urile respective nu vor fi scoase din acea listă decît ca urmare a unei decizii Comitetului de supraveghere al ONJN, se arată mai arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX. Documentul urmează să fie aprobat de Guvern în perioada imediată.

Investiţie de 452 milioane euro într-un depozit de deşeuri radioactive

Producătorul de energie Nuclearelectrica (SNN) a strans, în perioada 2004 – 30 noiembrie 2013 suma de 545 milioane lei pentru finanţarea construcţiei unui depozit pentru deşeurile radioactive generate de reactoarele nucleare ale centralei din Cernavodă, investiţie de 452 milioane euro, fără TVA. "Contribuţia Nuclearelectrica la Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), plătită în perioada 2004 – 30 noiembrie 2013, este în sumă de 545 milioane lei", potrivit datelor Nuclearelectrica. Suma de 545 milioane de lei provine din două taxe pe care Nuclearelectrica le plăteşte pentru energia electrică produsă. Pentru a strange aceste fonduri, Nuclearelectrica virează anual banii la ANDR, care apoi îi depune într-un depozit la Trezoreria statului. Construcţia depozitului de deşeuri radioactive este estimată la 452 milioane de euro, fără TVA. Sumele vor fi utilizate progresiv, iar pentru deschiderea depozitului este nevoie de 69 milioane de euro, fără TVA. Una dintre taxe, de 0,60 euro pe MWh are ca scop constituirea resurselor financiare necesare dezafectării fiecărei unităţi nuclearoelectrice de la centrala din Cernavodă. A doua taxă, în valoare de 1,40 euro pe MWh, este destinată constituirii fondurilor necesare construirii şi punerii în funcţiune a depozitului de deşeuri radioactive produse prin operarea unităţilor nuclearoelectrice. Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie. Compania asigură anual circa 18% din necesarul de electricitate la nivel naţional.

Bancherii europeni au pus tunurile pe moneda virtuală bitcoin

Consumatorii se expun unor riscuri semnificative utilizand monede digitale, precum bitcoin, care a înregistrat în ultima săptămană fluctuaţii majore, între 340 de dolari şi 1.240 de dolari, şi nu beneficiază de reglementări pentru protecţia utiliatorilor, potrivit Autorităţii Bancare Europene. De asemenea, monedele digitale sunt vulnerabile la atacuri ale hackerilor, a avertizat agenţia, citată de cotidianul Wall Street Journal. Monedele digitale pot fi folosite în activităţi criminale şi de spălare a banilor, din cauza gradului ridicat de anonimitate cu care sunt derulate tranzacţiile. "Recomandăm ca, în cazul în care cumpăraţi monede digitale (...) să nu folosiţi bani «reali» pe care nu vă puteţi permite să-i pierdeţi", a transmis Autoritatea Bancară Europeană. Avertismentul vine la numai cateva zile după ce banca centrală a Chinei a anunţat că instituţiile financiare chineze nu trebuie să accepte depozite ale afacerilor care au legătură cu bitcoin sau să asigure acces la această monedă în cadrul serviciilor proprii. Banca Franţei a avertizat, de asemenea, în privinţa pericolelor bitcoin. Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au notificat că monitorizează evoluţia monedelor virtuale. Autoritatea Bancară Europeană, care reuneşte autorităţile de reglementare din cele 28 de state UE, nu are atribuţii pentru a interzice monedele virtuale, dar a informat că analizează dacă acestea "ar trebui reglementate şi supravegheate". Spre deosebire de monedele aflate în circulaţie la scară largă, precum dolarul, bitcoin nu este emis şi susţinut de o bancă centrală, precum Rezerva Federală în cazul monedei americane. În schimb, bitcoin se obţine printr-un proces de rezolvare a unor calcule matematice foarte complicate, numit "mining". Odată obţinuţi, bitconii pot fî folosiţi pentru cumpărături sau tranzacţionaţi pe pieţe online nereglementate. Cotaţia bitcoin a crescut puternic în acest an, de la 20 de dolari în februarie la peste 1.200 de dolari în decembrie.

Investiţiile străine directe au intrat la apă cu 8,2%

Investiţiile străine directe au totalizat în primele zece luni 1,816 miliarde de euro, în scădere cu 8,2% faţă de perioada similară a anului trecut, a anunţat Banca Naţională a Romaniei (BNR). Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,334 miliarde de euro, iar creditele intragrup 482 milioane euro, potrivit unui comunicat al BNR. Investiţiile străine directe nete au crescut anul trecut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro, potrivit datelor definitive publicate de BNR şi INS, în condiţiile în care estimările iniţiale indicau o scădere cu 11% comparativ cu 2011. Investiţiile străine atrase de Romania au înregistrat un trend descrescător începand cu sfarşitul anului 2008.

ONRC va avea program prelungit două săptămani

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi oficiile registrului comerţului de pe langă tribunale vor fi închise pe 27 şi 31 decembrie, respectiv 3 ianuarie, cele trei zile fiind recuperate prin prelungirea programului de lucru între 12 şi 23 decembrie şi între 13-22 ianuarie. "Avand în vedere Hotărarea Guvernului nr. 965/11.12.2013 pentru stabilirea zilelor de 27 şi 31 decembrie 2013 şi 3 ianuarie 2014 ca zile libere, programul de lucru, inclusiv programul de lucru cu publicul, al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului de pe langă tribunale se va desfăşura după cum urmează: în perioada 12 - 23 decembrie 2013, între orele 08.00-18.00, în perioada 13 - 22 ianuarie 2014, între orele 08.00-17.00", se arată într-o notă a ONRC. În mod normal programul ONRC şi al oficiilor registrului comerţului de pe langă tribunale este în intervalul 8.00-16.00.

General Motors vinde participaţia de la Peugeot

General Motors (GM) a anunţat că vinde participaţia de 7% pe care o deţine la producătorul auto francez PSA Peugeot Citroen, în contextul planurilor Peugeot de a obţine un sprijin mai puternic din partea partenerului chinez Dongfeng Motors, potrivit Bloomberg. GM a investit 320 de milioane de euro anul trecut la Peugeot ca parte a unei alianţe care ar fi trebuit să genereze economii pentru cei doi constructori prin achiziţii şi dezvoltarea de produse în comun. Anvergura alianţei a fost redusă, iar Peugeot a informat, joi, că economiile vor fi cu 40% mai mici decat se anticipa anterior. "Vanzarea participaţiei de către GM spune clar că parteneriatul nu a mers aşa cum se aşteptau. Nimeni de pe Wall Street nu a crezut de la început că a fost o idee atat de grozavă", a declarat David Whiston, analist la firma Morningstar. GM va vinde pachetul de 24,8 milioane de acţiuni pe care le deţine la Peugeot prin plasament pentru investitori instituţionali, a anunţat grupul american printr-un comunicat de presă. Tranzacţia este intermediată de banca Goldman Sachs. Grupul cere un preţ de 10-10,25 euro pe titlu, a declarat o sursă apropiată tranzacţiei.

O treime din populaţia Greciei are datorii la stat

Numărul persoanelor cu datorii către stat a crescut în Grecia cu peste 100.000 în octombrie, la 3,2 milioane, reprezentand aproape 40% din populaţia adultă a ţării şi o treime din totalul locuitorilor, au anunţat autorităţile elene. Incluzand şi datoriile companiilor, statul elen trebuie să recupereze circa 63 de miliarde de dolari de la datornici. Pe lista datornicilor se află şi persoane decedate, companii care au dat faliment, însă şi companii de stat, care înregistrează cele mai mari restanţe, notează portelul elen GreekReporter. Companiile au cele mai mari datorii, de 40 de miliarde de euro, în timp ce restul de 23 de miliarde de euro sunt sume care trebuie achitate de populaţie. Din totalul de 63 de miliarde de euro, statul estimează că nu va putea colecta circa 43 de miliarde de euro. Datoriile calificate ca nerecuperabile sunt arhivate separat, urmand să fie prescrise peste zece ani. Potrivit Ministerului de Finanţe, pană la sfarşitul lunii octombrie au intrat în programe speciale de plată companii şi persoane cu datorii de 1,5 miliarde de euro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.