Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Afacerea Poşta: detalii incendiare!

Ziarul de Vrancea
10 dec 2013 754 vizualizări
Fostul şef al Departamentului IT din Poşta Romană era "presat" să facă o achiziţie se arată în rechizitoriu întocmit de procurori

Fostul şef al Departamentului IT din Poşta Romană, Vasile Bărbuleţ, ar fi fost "presat" să facă achiziţia unor produse de software, reiese din declaraţia unui martor audiat de DNA, în dosarul ce are ca obiect prejudicierea companiei cu peste 6 milioane de euro, conform rechizitoriului. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), un fost inginer în cadrul Departamentului IT al Companiei Naţionale (CN) Poşta Romană SA le-a spus anchetatorilor că a constatat, după ce a utilizat produsele de software, că cerinţele îndeplinite de acestea puteau fi îndeplinite şi de alte produse similare de la alţi producători de soft. "Ba mai mult, martorul a susţinut că produsul Acces Control nu este necesar pentru activitatea companiei, cumpărandu-se 800 de licenţe pentru 800 de servere. Martorul a mai declarat că, înainte de a pleca din CN Poşta Romană SA, în anul 2010, în contextul cercetărilor demarate de către organele de urmărire penală, înv. Bărbuleţ Vasile i-a spus 'să nu fie supăraţi pentru că şi el a fost presat de conducerea companiei să facă această achiziţie'", se arată în documentul citat. Această afirmaţie, susţin anchetatorii, ar demonstra că atat Bărbuleţ, cat şi ceilalţi învinuiţi din dosar, erau conştienţi de faptul că săvarşesc o faptă penală. Faptul că "a fost presat" înseamnă că fostul şef al Departamentului de IT era conştient că achiziţia s-a făcut încălcand legea, consideră procurorii. Mai mult, susţin procurorii DNA, Vasile Bărbuleţ, în calitatea de preşedinte al Comisiei de evaluare, a urmărit "doar întocmirea unor înscrisuri justificative în mod formal", şi nu efectuarea propriu-zisă a unei negocieri reale sau evaluări cu reprezentanţii firmei Data Tech Business Solutions Ltd - companie cipriotă de la care s-au cumpărat mai multe produse, la un preţ de 12 ori mai mare. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Mihai Toader, fost director general al Companiei Naţionale Poşta Romană, Emanoil Lepădatu, fost director executiv economic, Andrei Marinescu, fost director executiv dezvoltare strategică şi Vasile Bărbuleţ, fost şef al Departamentului IT în CN Poşta Romană, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă calificată. Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2008, Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu, în calitate de directori, şi Bărbuleţ Vasile, în calitate de şef departament, "şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în contextul organizării şi a derulării achiziţiei şi implementării unor produse informatice de la firma Data Tech Business Solutions Ltd Cipru". Produsele au fost cumpărate la un preţ supraevaluat de 12 ori, în lipsa fondurilor proprii aferente şi fără îndeplinirea în totalitate a obligaţiilor contractuale de către furnizor, paguba produsă patrimoniului CN Poşta Romană fiind estimată la 6.583.000 de euro, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

O investiţie care poate schimba piaţa de televiziune digitală

Pană în octombrie 2014, în opt oraşe din ţară un număr de 14 programe TV vor putea fi recepţionate fără a avea nevoie de cablu

Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR) vrea să investească circa 20 milioane de euro pentru furnizarea de servicii de televiziune în format digital terestru (DVB-T), care, într-o primă fază a proiectului, vor deveni disponibile în opt oraşe în ultimul trimestru al anului viitor. "Proiectul urmează să fie discutat de acţionari şi, dacă va fi aprobat, SNR va putea furniza, în prima fază de dezvoltare, programată să se încheie în octombrie 2014, servicii de televiziune în format digital terestru în opt oraşe ale ţării, acoperind astfel 38% din populaţia Romaniei", a declarat directorul tehnic al operatorului telecom, Eugen Brad, prezent la un eveniment de specialitate. Cele opt oraşe sunt Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Arad, Braşov, Sibiu şi Iaşi, precum şi zonele din jurul acestora. Brad a mai spus că un număr de 14 programe TV în format Standard Definition (SD) sau 2 programe HD (High Definition) şi alte 6-7 programe TV în format SD vor fi recepţionate gratuit (free to air) în a doua parte a anului viitor. "Pe langă posturile televiziunii publice, SNR a avut discuţii şi cu alte posturi, cum ar fi Kanal D, Naţional, Realitatea TV, Prima TV sau Antena", a precizat reprezentantul SNR. El a adăugat că Romania este ultima ţară din Uniunea Europeană care nu a introdus serviciile de televiziune digitală terestră. Romania trebuie să implementeze tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră pană pe 17 iunie 2015.  În acest sens, la nivel naţional se vor acorda de către ANCOM un număr de 5 licenţe (multiplexe) digitale naţionale pentru televiziune digitală terestră. După 17 iunie 2015, niciun program TV nu va mai fi transmis în format analogic.

Şansele de angajare scad drastic

Doar 11% din companiile din Romania estimează noi angajări în primul trimestru al anului viitor, o pondere similară fiind deţinută şi de firmele care preconizează reducerea personalului, în timp ce majoritatea au arătat că-şi vor menţine numărul de angajaţi, potrivit unui studiu Manpower. Previziunea netă de angajare ajustată sezonier este de plus 4%, relativ stabilă faţă de trimestrul anterior, dar moderat mai slabă decat cea din primul trimestru din 2013.  "Tendinţa naţională este evident una de stabilizare a forţei de muncă. Ponderea angajatorilor care nu-şi vor modifica numărul total de angajaţi a crescut cu încă 4 puncte procentuale faţă de varful istoric atins trimestrul trecut, semn că din ce în ce mai mulţi angajatori se mulţumesc să rămană în expectativă, aşteptand evoluţii pozitive mai clare înainte de a decide să-şi mărească forţa de muncă. Actuala previziune netă de angajare este deci un semnal încurajator, dar reţinut, privind ritmul creării de noi locuri de muncă în următoarele trei luni", a declarat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup Romania. Planurile de angajare sunt pozitive în şase din cele zece sectoare de activitate analizate în studiul privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă, în timp ce angajatorii din alte trei sectoare se aşteaptă la o scădere a numărului de angajaţi. Astfel, intenţiile de angajare cele mai ferme se raportează în industria prelucrătoare, a cărei previziune netă de angajare este de plus 13%, la polul opus aflandu-se construcţiile, unde angajatorii indică o previziune netă de angajare de -11%, raportand o valoare negativă pentru al patrulea trimestru consecutiv. Previziunea este neschimbată faţă de ultimul trimestru al acestui an, dar este cu 15 puncte procentuale sub valoarea din primele trei luni din 2013.

Cea mai proastă afacere din istoria modernă

O investiţie de 150 de milioane de dolari cu care Microsoft a salvat Apple de la faliment în '97 ar putea fi cea mai proastă afacere din istoria modernă, întrucat Apple şi-a revenit şi a lansat produse care au rănit de moarte piaţa PC-urilor şi imperiul în declin al Microsoft. La momentul investiţiei Microsoft, Apple se afla la numai cateva săptămani distanţă de faliment. Finanţarea, parte a unui acord mai amplu, a asigurat suficienţi bani şi spaţiu de manevră pentru ca Apple să-şi consolideze controlul asupra diviziei Mac şi să susţină astfel dezvoltarea iPod şi iTunes. Compania a lansat iPhone şi iPad, produse care ulterior "vor răni de moarte industria PC-urilor, în timp ce Apple va anexa, într-un joc cu sumă zero, capitalizare de amploarea unor continente de la imperiul în declin al Microsoft", potrivit Bloomberg Businessweek. Microsoft avea o valoare de piaţă de 556 miliarde de dolari în perioada de apogeu, din 2000. Acum, capitalizarea companiei se situează la 320 de miliarde de dolari. Apple valora mai puţin de 3 miliarde de dolari la momentul în care a acceptat ajutorul lui Bill Gates, iar în prezent a ajuns la 505 miliarde de dolari. Investiţia a fost anunţată în cadrul unui "amplu acord de licenţiere", în care Microsoft, printre altele, promitea să dezvolte şi să livreze în continuare variante pentru platforma Mac ale unor programe, precum Office. Mutarea Microsoft a părut inteligentă la momentul respectiv. "Scopul nu era să obţină profit de pe urma investiţiei, ci să menţină viabil sistemul de operare al Apple, astfel încat autorităţile antitrsut să nu poată demonstra uşor un monopol al Microsoft. (...) Ca să fim cinstiţi, cine şi-ar fi putut imagina la momentul respectiv că Steve Jobs va schimba radical cateva industrii, nu numai afacerile profitabile ale Microsoft legate de PC-uri", a declarat directorul de investiţii al Ritholtz Wealth Management, Barry Ritholtz.

Locuinţele noi s-au ieftinit cu pană la 15% anul acesta

Preţurile locuinţelor noi din principalele oraşe din ţară s-au redus în acest an cu pană la 15%, pragul maxim fiind atins în Braşov, în timp ce deprecierea pe segmentul apartamentelor vechi a fost de pană la 6%, potrivit imobiliare.ro. "Într-un an care a debutat cu discuţii febrile legate de transformarea programului «Prima Casă» în «Noua Casă», era de aşteptat ca apartamentele vechi să se deprecieze sensibil mai mult decat cele noi. În condiţiile în care programul guvernamental a rămas deschis şi pentru cumpărătorii de locuinţe vechi, o analiză realizată de imobiliare.ro reflectă însă, aproape de finalul lui 2013, o situaţie diametral opusă", se arată într-un comunicat al portalului imobiliar. Astfel, în ultimele 12 luni, unităţile locative nou-construite au consemnat cele mai mari ieftiniri în marile oraşe, cu un prag maxim de 15% (în Braşov), faţă de marja maximă de scădere atinsă pe segmentul apartamentelor vechi de doar 6,6% (în Iaşi). Astfel, la finalul lui 2013, apartamentele noi sunt absolut competitive din punct de vedere al preţului, diferenţa faţă de cele vechi fiind foarte mult redusă.

Cele mai de încredere mărci

Ciocolata Heidi este brandul în calitatea căruia romanii au cea mai mare încredere, urmat de Santal şi Zewa, în timp ce Coca-Cola, Pepsi şi Kinder sunt asociate cu tradiţia, iar lactatele Pilos şi uleiul Promienna, mărci private ale Lidl, au cel mai bun raport calitate/preţ, potrivit datelor GfK. Studiul GfK National Brands & Private Labels Drivers analizează cinci piloni în funcție de care consumatorii romani cumpără produse de larg consum şi le diferențiază de restul jucătorilor din piață: notorietatea mărcii, capacitatea lor de a face consumatorul să se simtă bine, încrederea în calitate, tradiția mărcii şi raportul bun calitate/preț. Astfel, Heidi deține prima poziție printre mărcile de bunuri de larg consum în a căror calitate romanii au cea mai mare încredere, urmată de Santal (băutură răcoritoare), Zewa (hartie igienică), Granini (băutură răcoritoare) şi Bel Vita (biscuiţi). "În topul privind încrederea în calitatea mărcii, Heidi se diferențiază foarte puternic în special pe atributele privind încrederea deplină pe care consumatorii o au în această marcă şi prin faptul că satisface aşteptări foarte înalte. Următoarele două clasate se diferențiază pe atributele de calitate excelentă şi încrederea mai mare pe care consumatorii o au în ele în comparație cu alte mărci", se arată în raportul GfK.

Cum va evolua preţul aurului în perioada următoare

Preţul aurului ar putea reveni uşor anul următor, în linie cu redresarea economiei mondiale, după ce s-a prăbuşit de la nivelul record de 1.900 de dolari pe uncie atins în 2011 la circa 1.200 de dolari în acest an, arată un sondaj realizat de firma de consultanţă PwC în randul producătorilor de aur. Astfel, 47% din companiile miniere consultate se aşteaptă la creşterea preţului în următoarele 12 luni, în scădere de la 88% în anul anterior, în timp ce 46% anticipează o menţinere a cotaţiei actuale. Doar 7% estimează scăderea preţului în următorul an, potrivit unui raport al PwC privind preţurile aurului, argintului şi cuprului. "În ciuda faptului că anul 2013 a fost foarte dificil pentru companiile miniere, jucătorii din domeniu sunt optimişti că sectorul îşi va reveni. Preţul aurului, al argintului sau al cuprului nu va mai ajunge la niveluri record în viitorul apropiat, însă companiile se aşteaptă la o uşoară creştere ale cotaţiilor internaţionale în linie cu redresarea economiei globale", a declarat John Webster, liderul departamentului de Audit al PwC Romania. Argintul a fost metalul cu cea mai slabă evoluţie 2013 - preţul înregistand un declin de 40%. Producătorii de argint sunt, înmsă, optimişti pentru anul următor, doar 9% anticipand o continuare a trendului de scădere.

Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă, în scădere uşoară

Numărul utilizatorilor activi ai serviciilor de telefonie mobilă a scăzut cu 0,5% în perioada iunie 2012-iunie 2013, la 22,6 milioane, în timp ce traficul de voce a urcat cu 2,5%, la 31,6 miliarde de minute, potrivit datelor autorităţii de reglementare în telecomunicaţii, ANCOM. "Piaţa de voce este una matură. Numărul de utilizatori a scăzut faţă de anii trecuţi şi s-a consolidat în jurul cifrei de 22 milioane. În schimb, traficul de voce a continuat să crească, iar gradul de utilizare a mesajelor scrise, internetului, practic a serviciilor, cunoaşte rate de creştere de două cifre", a declarat preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu, prezent la un eveniment de specialitate. Cifrele au luat în calcul datele furnizate de Cosmote Romania, Orange Romania, RCS&RDS, Romtelecom şi Vodafone Romania. Conform ANCOM, numărul cartelelor preplătite a scăzut cu 1,3%, la 13,3 milioane, în timp ce abonamentele au cunoscut o reducere de 1,3%, la 6,3 milioane pe segmentul clienţilor persoane fizice, şi de 0,7%, la 3 milioane, în cazul firmelor. Rata de penetrare a serviciilor de telefonie a coborat cu 1,2 puncte procentuale faţă de iunie 2012, la 112,3%. Durata medie a unui apel a fost de 2 minute şi 26 de secunde, în urcare cu 2 secunde faţă de iunie 2012, în timp ce traficul mediu lunar realizat de un utilizator activ a crescut cu 4%, la 3 ore şi 52 minute.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.