MOZAIC STIRI ECONOMICE: Guvernul - Moş Crăciun pentru bugetari
Executivul va permite prin HG ordonatorilor principali de credite să depăşească în acest an plafoanele de cheltuieli de personal cu sumele primite de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru plata obligaţiilor restante, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat de MFP. "Completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 103/2013, în sensul că pentru plata obligaţiilor restante din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărare a Guvernului pot fi majorate şi cheltuielile de personal aprobate în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, prin derogare de la prevederile art. 6 lit a) şi c) şi art. 18 alin. (3) şi (4) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, precum şi ale art. 3 alin. (5) din Legea nr. 4/2013 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar, cu modificările ulterioare. O astfel de măsură va conduce pe de o parte la evitarea de înregistrare de arierate în perioada imediat următoare, iar pe de altă parte la reducerea în anul 2014 a presiunilor asupra cheltuielilor de personal", se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă. Articolul 6 litera a din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare prevede că "soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiţi de aceasta", în timp ce litera c prevede: "cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzand asistenta financiara din partea Uniunii Europene si a altor donatori si cheltuielile de personal, luand in considerare bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele institutiilor autofinantate, bugetele fondurilor speciale si alte bugete componente, nu vor depasi plafonul specificat in cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetara pentru anul bugetar urmator". Noua prevedere încalcă şi prevederile articolului 18 care stabilesc limitele pentru soldul total de cheltuieli de personal. La ultima rectificare, Executivul a aprobat o ordonanţă prin care a permis ca din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărare a Guvernului, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat şi pentru finanţarea unor cheltuieli aferente obligaţiilor de plată restante care nu pot fi asigurate din bugetul aprobat.
Autostrada Transilvania, dosar incendiar
Foştii miniştri Dobre, Vlădescu, Macovei, Berceanu-sesizaţi de Guvern la DNA şi SRI pentru contractul Bechtel
Guvernul va sesiza DNA şi SRI pentru nereguli în derularea contractului încheiat cu Bechtel la construcţia Autostrăzii Transilvania, acuzand posibile fapte de natură penală comise de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei, Radu Berceanu şi fostul şef CNADNR Cristian Duică. Inspectorii guvernamentali arată în raportul încheiat la 27 noiembrie şi transmis vineri de Guvern, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat. Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la "valoarea corectă" şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întarziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu. Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume. Pentru crearea unei "aparenţe de legalitate", a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare înceerii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004. Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro. Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puţin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună. În raport se mai arată că, în 2009, contractul a fost din nou modificat de către fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu (PDL) şi directorul CNADNR Cristian Duică, doar printr-un protocol deşi era necesară măcar o hotărare de guvern, ceea ce a avut drepr consecinţe plata către Bechtel a 29,4 milioane euro, sumă necertificată de către reprezentantul beneficiarului, respectiv al dirigintelui de şantier. Suma includea şi contravaloarea lucrărilor care includeau vicii de calitate. Ulterior, în 2011, printr-un memorandum al Guvernului care indica un cost total de 9,9 miliarde euro şi o economie, neargumentată însă, de 6 miliarde euro, Bechtel a mai primit încă 115 milioane euro pentru "soluţionarea pretenţiilor". Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel, calculată iniţial la 2,2 miliarde euro pentru întreaga autostradă, a fost de 1,2 miliarde euro pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentand 12,5% din lungimea totală a autostrăzii.
Eximbank va credita Poşta cu 100 milioane lei
Compania de Poştă va folosi banii pentru acoperirea parţială a unor sume restante din activitatea de colectare a numerarului
Eximbank Romania va furniza Poştei Romane un credit de 100 milioane de lei pentru acoperirea parţială a unor sume restante din activitatea de colectare a numerarului (cash collection), suma fiind garantată, printre altele, cu veniturile pe care societatea le va obţine din distribuţia pensiilor. De asemenea, Poşta a garantat creditul cu ipotecă mobiliară asupra conturilor curente prezente şi viitoare deschise la Eximbank şi bilete la ordin în alb, emise de companie în alb în favoarea băncii, aferente principalului, dobanzilor şi comisioanelor datorate. În plus, împrumutul este acoperit şi printr-o garanţie imobiliară asupra unor imobile din patrimoniul Poştei Romane (150% la valoarea evaluată şi acceptat de bancă), potrivit datelor din caietul de sarcini. Costul creditului, acordat pentru doi ani, a fost estimat de autoritatea contractantă la 13 milioane lei, calculat în funcţie de dobandă variabilă compusă din ROBOR (rata dobanzii solicitate pe piaţa interbancară) la trei luni, la care se adaugă marja băncii. Eximbank a fost singurul ofertant, conform datelor publicate pe www.e-licitatie.ro. Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei în 2012, Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi. Acţionarii companiei sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.
Angajaţii BNR vor fuma în “borcane”
BNR intenţionează să amenajeze spaţii pentru fumători la sediul central, etajele II, III şi IV, şi vrea să achiziţioneze în acest sens şase cabine speciale, printr-un contract cu o valoare estimată la 401.000 lei, fără TVA. Spaţiile vor fi amplasate în clădirea BNR din Strada Doamnei, la etajele II, III şi IV, cate unul la fiecare capăt al coridoarelor principale. Banca centrală a cerut oferte pentru cabine de fumat dotate cu echipamente performante de tratare, purificare avansată şi condiţionare a aerului, fără unitate exterioară. Cabina va avea o capacitate minimă de şapte persoane. "Ansamblul va avea un design modern, va fi prevăzut cu o uşă şi sistem de iluminat propriu şi nu va depăşi dimensiunile în plan precizate. Uşa de acces va fi culisantă, automată. Părţile fixe vor fi executate din sticlă clară/transparentă de circa 10 mm grosime, finisată şi securizată. Profilele metalice vor fi din aluminiu, cu aspect de metal satinat. Sistemul de purificare va fi de tip multi-filtru, profesional, funcţionand pe principiul electrostatic şi pe bază de cărbune activ. Sistemul va avea o eficienţă maximă la eliminarea fumului/ mirosului de ţigară, a particulelor de nicotină şi formaldehidă din aer", se arată în caietul de sarcini. Termenul de furnizare (inclusiv montaj, racordare, punere în funcţiune şi instruire) este de maxim o lună de zile de la predarea amplasamentului. Contractul, finanţat din fonduri proprii, va fi atribuit prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare a fost stabilit la 27 decembrie. În prezent, în sediul central al instituţiei fumatul este permis într-un spaţiu similar amenajat la parter.
Noul Hyundai i10, disponibil la vanzare de la 9.366 euro
Noul model Hyundai i10 este disponibil din luna decembrie în reţeaua de distribuţie Hyundai Auto Romania, la preţuri care încep de la 9.366 euro, TVA inclusă. Lansat pe piaţă la cinci ani după predecesorul său, noul i10 are o serie de dotări superioare, printre care se regăsesc aer condiţionat automat, volan îmbrăcat în piele cu încălzire şi pilot automat cu limitare de viteză. Totodată, sistemul de control al stabilităţii şi airbag-ul tip cortină sunt incluse în dotările standard. Comparativ cu predecesorul sau, noul i10 este mai lung (plus 80 mm), mai lat (plus 65 mm), are o înălţime de 1,5 metri, iar capacitatea portbagajului a fost extinsă cu peste 10%, se arată într-un comunicat al Hyundai Auto Romania. În Romania, clienţii pot alege între două motoare pe benzină, de 1 şi 1,25 litri. Noul i10 este produs în Turcia, la fabrica din Izmit, alături de modelul de clasă B al companiei, i20. Hyundai Auto Romania, parte a grupului Ţiriac, deţinut de omul de afaceri Ion ţiriac, este reprezentantul mărcii în Romania din anul 1994 şi aduce pe piaţă opt modele Hyundai, din gama autoturismelor şi a autovehiculelor comerciale uşoare.
Obligaţiunile companiilor americane au urcat la un nivel record
Valoarea totală a emisiunilor de obligaţiuni denominate în dolari din SUA a urcat în acest an la un nivel record, de 1.481 miliarde dolari, companiile profitand de condiţiile de finanţare bune înainte ca Fed să reducă programul de sprijinire a economiei. Companiile americane au împrumutat deja în acest an 1.481 miliarde de dolari, după precedentul record de 1.479 miliarde de dolari înregistrat pe ansamblul anului trecut, potrivit calculelor Bloomberg. Interesul investitorilor pentru obligaţini a crescut din cauza dobanzilor foarte scăzute pe care le pot obţine în prezent de la bănci. Rezerva Federală a SUA (Fed) menţine de cinci ani rata dobanzii de politică monetară în intervalul 0-0,25%, pentru a ajuta economia americană să-şi revină după cea mai puternică criză finaciară de după Marea Depresiune. "Nu cred că vor exista condiţii mai bune decat acum pentru împrumuturi", a declarat Anthony Valeri, analist la LPL Financial Corp. Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a provocat îngrijorare pe pieţele financiare după ce a declarat în luna mai în Congresul SUA că banca centrală va începe reducerea programului de achiziţii de obligaţiuni, în prezent de 85 de miliarde de dolari lunar, odată ce economia este suficient de puternică. Conducerea băncii centrale urmăreşte cu atenţie datele macroeconomice anunţate de autorităţi pentru a determina momentul în care va reduce achiziţiile de obligaţiuni. Economiştii consultaţi de Bloomberg în noiembrie estimează că Fed ar putea să scadă, începand din martie, achiziţiile lunare la 70 de miliarde de dolari pe lună. Lichidităţile foarte mari introduse de Fed în sistemul financiar global prin acest mecanism au susţinut în ultimii ani şi creşterea pieţelor de capital la noi niveluri record.
Guvernul vrea carburanţi mai puţin ecologici
Cota de biocarburanţi din benzina comercializată în Romania va scădea anul viitor de la 5% la 4,5%, potrivit unui proiect de hotărare de Guvern iniţiat de Departamentul pentru Energie. Aceasta deşi calendarul iniţial stabilit în 2011 prevedea că, de anul viitor, ponderea componentei bio din motorină va creşte la 6%. Următorul pas în creşterea cotei componentei bio este 1 ianuarie 2018, cand ponderea obligatorie va fi de 8%. La motorină, cota de biodiesel este în prezent tot 5% şi va rămane aşa pană la 1 ianuarie 2016, cand va ajunge la 6,5%. Cotaţiile bursiere ale componentelor bio care se amestecă în benzină şi motorină sunt mai mari decat cele carburanţilor, astfel că scăderea ponderii biocomponentelor determină, teoretic, reducerea preţului final la pompă. În prezent, cotaţia biodieselului este de circa 1.360 de dolari pe tonă, iar preţul motorinei este de 950 de dolari pe tonă. În ceea ce priveşte cotaţia biocomponentelor pentru benzină, aceasta este de circa 975 de dolari pe tonă, în timp ce cotaţia benzinei este de 960 de dolari pe tonă.
Veşti bune: Comenzile din industrie au urcat cu 8%
Comenzile noi din industrie în intervalul ianuarie-octombrie au urcat cu 8,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut, cele mai mari creşteri înregistrandu-se în industria bunurilor de capital, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Au mai crescut, de asemenea, comenzile noi din industria bunurilor de uz curent (plus 5,9%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 4,0%). Scǎderi s-au înregistrat în industria bunurilor intermediare (-4,4%). Comenzile noi din industrie în luna octombrie 2013, comparativ cu luna precedentă, au crescut cu 6,2%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (plus 6,8%), în industria bunurilor de capital (plus 6,1%), în industria bunurilor de uz curent (plus 5,7%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 5,3%). În octombrie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, comenzile noi din industrie s-au majorat pe ansamblu cu 10,3%, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (plus 16,0%), în industria bunurilor de uz curent (plus 6,7%), în industria bunurilor intermediare (plus 3,4%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 2,7%).
Un miliardar chinez investeşte într-un mega proiect în Ucraina
Miliardarul chinez Wang Jing, aflat în spatele proiectului de 40 de miliarde de dolari pentru construirea unui canal prin Nicaragua care să rivalizeze Canalul Panama, vrea să investească 10 miliarde de dolari într-un port şi o zonă de dezvoltare economică în peninsula Crimea din Ucraina. Wang va colabora pentru acest proiect cu partenerul ucrainean Kievgidroinvest LLC, a anunţat grupul Interoceanic Canal Investment Management, deţinut de miliardarul chinez. Prima fază a proiectului, estimată la trei miliarde de dolari, include construirea unui port în peninsula Crimea din Marea Neagră, reconstrucţia portului Sevastopol şi dezvoltarea unei zone economice care va găzdui companii active în sectorul tehnologic, se arată în comunicatul Interoceanic, citat de Bloomberg. A doua fază prevede un aeroport, un terminal de gaz natural lichefiat şi un şantier naval, iar costurile sunt estimate la şapte miliarde de dolari. Finanţarea pentru prima fază a proiectului este asigurată şi include fonduri proprii ale lui Wang, împrumuturi bancare şi investiţii ale partenerilor. Construcţia trebuie să înceapă la sfarşitul anului 2014.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
