Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Soros, patron la Bancpost!

Ziarul de Vrancea
4 dec 2013 1523 vizualizări
Patru fonduri de investiţii, inclusiv unul susţinut de Soros, sunt interesate de Eurobank instituţia financiară care deţine în Romania Bancpost

Patru fonduri de investiţii, inclusiv unul în spatele căruia se află miliardarul american George Soros, sunt interesate să preia o participaţie strategică, de 37,5%, la Eurobank, proprietarul Bancpost, într-un proces de recapitalizare care trebuie să aducă banca elenă sub control privat. Potrivit unui plan analizat de managementul Eurobank şi Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară, un investitor strategic urmează să participe cu 750 de milioane de euro la o majorare de capital prin care trebuie atrase 2 miliarde de euro, scrie cotidianul elen Kathimerini. Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară deţine peste 95% din acţiunile Eurobank, după ce a recapitalizat banca într-un proces amplu, care a vizat toate instituţiile de credit importante din Grecia. Statul elen a preluat, prin fondul de stabilitate, participaţii majoritare la toate cele patru mari bănci din Grecia, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank, însă doar la Eurobank a depăşit 90% situaţie în care a preluat şi managemenetul istituţiei de credit. În cadrul actualului proces de recapitalizare, restul sumei pană la 2 miliarde de euro ar trebui să vină de la investitori din Grecia şi străinătate. Autorităţile elene vor ca recapitalizarea să se deruleze exclusiv cu investiţii private, urmand ca Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară să participe doar dacă este nevoie. Fondurile de investiţii interesate să preia participaţia strategică la Eurobank vor trebui să notifice statul elen pană la sfarşitul anului, iar ulterior să transmită o ofertă angajantă. Ofertantul cu cel mai ridicat preţ pe acţiune va prelua pachetul de acţiuni de 37,5%. Patru fonduri de investiţii şi-au exprimat deja interesul, inclusiv Fairfax, care are deja investiţii în Grecia, Apollo şi un fond în spatele căruia se află miliardarul George Sors, scrie publicaţia elenă. Cele mai mari bănci elene au o prezenţă importantă în Romania. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Romanească, EFG Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu. Potrivit presei elene, autorităţile pentru concurenţă din UE cer National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank să-şi restructureze operaţiunile din afara Greciei în urma recapitalizării de către Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară, pentru a se conforma normelor referitoare la ajutoare de stat. Statul elen deţine, prin Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară, uşor sub 90% din acţiunile National Bank of Greece, Piraeus Bank şi Alpha Bank, în timp ce la Eurobank are peste 95% din titluri. Cele patru bănci, cele mai mari din Grecia, au fost recapitalizate cu bani de fondul de stabilitate, după ce au înregistrat pierderi extrem de mari din participarea la un program de ştergere a datoriilor satatului elen.

Bugetul de 20 de ore a trecut de votul parlamentarilor

Preşedintele a anunţat că va respinge această variantă de buget din cauza majorării taxelor la carburanţi

Parlamentul a adoptat, ieri, bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a miniştrilor. Bugetul de stat a fost adoptat cu 346 voturi "pentru", 49 de voturi "împotrivă" şi 7 abţineri, iar bugetul asigurărilor sociale de stat a întrunit 347 voturi "pentru", 49 de voturi "împotrivă" şi 7 abţineri. Proiectul bugetului de stat a fost dezbătut într-o singură zi, deputaţii lucrand marţi de dimineaţă pană la miezul nopţii, iar parlamentarii PPDD s-au retras de la dezbateri, dar au participat la vot. După vot, deputatul PDL Cezar Preda a precizat, de la tribună, că PDL a votat împotrivă pentru că este un buget "al evazioniştilor", "al stangii nereformate" şi al USL, arătand că puterea ar putea intra în Cartea recordurilor cu un buget votat în 20 de ore. "Domnule prim-ministru, singurul lucru pe care l-aţi reuşit cu acest buget în faţa Europei este că puteţi intra în Cartea recordurilor, aţi făcut un buget contra cronometru, în 20 de ore aţi aprobat un buget al unei ţări mari, responsabile şi care trebuie să fie o ţară cu responsabilitate în UE, şi nu o ţară miloagă care creşte taxele şi nu-şi încasează veniturile. Pentru acest motiv veţi plăti, domnule prim-ministru, indiferent cate minciuni veţi spune romanilor în continuare", a spus Preda. El a mai spus că bugetul de stat pe anul viitor "nu este un buget al romanilor, ci pentru USL şi pentru campania electorală a Uniunii de anul viitor". "Este un buget al asistaţilor social, un buget al unei stangi nereformate", a adăugat Cezar Preda. El a mai spus că PDL a fost un partid matur şi responsabil, în timp ce alianţa USL este "formată din traseişti şi laşi". La randul său, premierul Victor Ponta le-a spus parlamentarilor, după vot, că se vor întalni încă o dată în acest an, pentru că "există un om în Romania care e mai separat decat ceilalţi 20 de milioane şi are dreptul de a opri promulgarea bugetului". "Vă urez un sfarşit de an fericit, dar din păcate cred că ne vom mai întalni încă o dată, nu este voinţa mea, dar există un om în Romania care e mai separat decat ceilalţi 20 milioane şi are dreptul de a opri promulgarea bugetului", a spus Ponta. El a arătat că, prin adoptarea bugetelor, Parlamentul îşi îndeplineşte obligaţiile pe care şi le-a asumat în faţa alegătorilor. Premierul a mai spus că bugetul a fost adoptat mai rapid pentru că este un buget care nu prevede tăieri. "Vreau să vă rog - o să ne mai vedem încă o dată în această formulă - ca, împreună cu Guvernul, cu cei interesaţi de binele acestei ţări, să încercăm ca fiecare roman, pensionar, agricultor, profesor, ca începand cu 1 ianuarie să beneficieze de munca fiecăruia", le-a mai spus Ponta parlamentarilor. Preşedintele va respinge Legea bugetului, o va retrimite Parlamentului şi ia în calcul, ulterior, şi sesizarea Curţii Constituţionale. Băsescu susţine că majorarea taxelor la carburanţi va împovăra foarte mult populaţie, datorită faptului că va genera creşteri în lanţ.

Croazierele pe Dunăre ne aduc 16 milioane euro

Circa 159.000 de turişti străini au ajuns în acest an în croaziere pe Dunăre şi au cheltuit aproape 16 milioane de euro în Romania, potrivit autorităţilor şi operatorilor prezenţi la Conferinţa Internaţională de Turism a Dunării, organizată la Bucureşti în perioada 3-5 decembrie. Gerhard Skoff, preşedintele Comisiei Turismului Dunărean, a spus că 33% din pasagerii de croaziere fluviale din Europa călătoresc pe Dunăre. În cifre, numărul acestora depăşeşte un milion de persoane. Dintre aceştia, doar 159.000 de turişti au ajuns şi pe teritoriul Romaniei, faţă de 155.000 anul trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, citate de Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). Skoff a arătat că un turist aflat în croazieră cheltuieşte aproximativ 160 de euro pe zi. "Din această sumă, pe teritoriul Romaniei cheltuiesc cam 30-40 de euro pe zi, pe excursii opţionale, mancare şi suveniruri. Cum durata croazierei pe teritoriul ţării noastre este de 3-4 zile, putem spune că un turist străin de croazieră cheltuieşte în medie în Romania aproximativ 100 de euro", a declarat Gheorghe Mărginean, proprietarul Karpaten Turism, agenţie care se ocupă de serviciile pe teritoriul Romaniei pentru aproximativ 120.000 de turişti. El a spus că turiştii cheltuiesc cel mai puţin pe teritoriul Bulgariei, care suferă, ca şi Romania, de lipsa investiţiilor în agrement, iar cel mai mult în Ungaria (80 de euro pe zi) şi Austria (100 de euro pe zi), ţări în care este bine pus la punct şi comerţul cu suveniruri. Cei mai mulţi turişti care ajung pe croaziere vin din Germania, Austria, SUA şi Franţa. Reprezentanţii autorităţilor din turism au afirmat că turismul dunărean va beneficia de promovare externă şi că Dunărea va avea un brand propriu.

Ce jocuri se mai fac cu energia electrică

Hidroelectrica şi Nucleareletrica vor vinde la preţuri reglementate pană la 50% din energia livrată, respectiv cel mult 40%, pentru menţinerea unor preţuri "rezonabile" la consumatorii casnici, potrivit unui ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Potrivit ANRE, această măsură va fi aplicată pe perioada calendarului de eliminare a tarifelor reglementate la energie, respectiv pană la 31 decembrie 2017. În anii anteriori, cele două companii erau obligate să vandă la preţuri reglementate chiar şi 70% din energia livrată la preţuri care uneori erau mici decat costurile de producţie. Hidroelectrica acoperă aproximtiv 30% din consumul naţional de energie, în timp ce Nuclearelectrica asigură circa 20% din necesarul anual de electricitate. Scopul acestei prevederi este menţinerea unor valori rezonabile şi comparabile ale tarifelor reglementate pentru energia furnizată clienţilor casnici şi reducerea etapizată a cantităţilor de energie vandute de producători pe baza contractelor reglementate. Guvernul trebuie să renunţe treptat la preţurile reglementate la gaze naturale şi electricitate, atat pentru consumatorii industriali, cat şi pentru cei casnici, ca urmare a angajamentului asumat faţă de Fondul Monetar Internaţional. Pentru consumatorii casnici de electricitate, liberalizarea preţurilor a început în 1 iulie, şi va continua etapizat pană în 31 decembrie 2017. După acea dată, nu vor mai exista preţuri reglementate la energie electrică. În cazul consumatorilor industriali, liberalizarea a început în 1 septembrie 2012 şi se va încheia în 1 ianuarie 2014. Hidroelectrica are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, iar cele două reactoare nuclearelectrice ale Nuclearelectrica au cumulat o putere instalată de 1.400 MW. Romania are o capacitate instalată de producţie a energiei de circa 20.000 MW.

Programul Rabla va fi pensionat în 2015

Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) susţine că utilitatea programului Rabla este din ce în ce mai limitată şi propune sistarea acestuia în 2015, apreciind însă că ulterior ar fi necesare alte măsuri de susţinere a vanzărilor de maşini noi şi a tehnologiilor performante. "Programul Rabla durează de ceva vreme, au fost discuţii şi în anii precedenţi cu privire la cuantum, la număr, la durată. În prezent asociaţia are un punct de vedere comun, de susţinere a acestui program şi pentru anul viitor, în 2014. Dar în ipoteza în care acest program se va derula şi Guvernul va decide acest lucru, am dori să fie ultimul an în care acest program să se mai desfăşoare. (...) Suntem de acord cu menţinerea valorii, respectiv de 1.500 de euro pe tichet, şi ca volum un număr similar de tichete cu cel din 2013", a declarat miercuri, la o întalnire cu presa, preşedintele Consiliului Director al asociaţiei, Ernest-Virgil Popovici. El a afirmat că între 2005 şi 2012 au fost casate aproximativ 450.000 de automobile şi au fost vandute 216.000 de unităţi. Popovici propune ca programul să înceapă la jumătea lunii februarie. "Pentru 2015, cand acest program nu mai dorim să se desfăşoare şi nu considerăm că mai are vreo utilitate, iar întreaga industrie auto este de acord cu acest lucru, susţinem şi deja am avut discuţii, atat la ministerul de Finanţe, cat şi cu cei de la ministerul Mediului, că va trebui înlocuit actualul sistem de calcul al impozitului în funcţie de capacitatea cilindrică cu un impozit calculat în funcţie de nivelul de poluare, norma Euro, emisia de CO2 şi vechimea autoturismului. Bineînţeles, asta nu are nicio legătură şi nu înlocuieşte timbrul de mediu" a spus Popovici. Întrebat de ce APIA susţine derularea programului încă un an, el a afirmat că utilitatea acestuia a început să se estompeze, iar sistarea acestuia nu poate fi anunţată "peste noapte".

Estimarea de creştere economică, menţinută

INS menţine estimarea anunţată în noiembrie privind evoluţia PIB, potrivit căreia economia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni şi cu 4,1% comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel că la nouă luni avansul este de 2,7%, susţinut de industrie şi agricultură. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 158,11 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,1% faţă de trimestrul trei din 2012. La nouă luni PIB a fost de 467,1 miliarde lei. Ca serie brută Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 175,37 miliarde lei preţuri curente, mai mare în termeni reali tot cu 4,1% faţă de trimestrul III 2012, rezultand la nouă un o majorare de 2,7%, la 443,18 miliarde lei.
 

Sancţiuni drastice pentru bănci

Comisia Europeană (CE) a sancţionat 8 bănci internaţionale cu amenzi în valoare totală de 1,71 miliarde euro, pentru că au participat la activităţi de tip cartel prin care au manipulat indicii de dobandă pe piaţa interbancară EURIBOR şi LIBOR, la euro şi yeni japonezi. Cea mai dură sancţiune vizează banca germană Deutsche Bank, amendată cu un total de 725,3 milioane euro - 445,8 milioane euro pentru manipularea dobanzilor la euro, respectiv 259,5 milioane euro pentru neregulile constatate în zona dobanzilor la yeni japonezi, potrivit unui comunicat publicat miercuri de Comisia Europeană. Banca franceză Societe Generale a fost amendată cu 445,8 milioane euro pentru participarea la activităţi de tip cartel în zona derivatelor financiare pe dobanzile interbancare la euro. Grupul britanic Royal Bank of Scotland, controlat de stat, a fost sancţionat cu un total de 391 milioane euro, din care 131 milioane euro pentru nereguli în zona pieţei euro, respectiv 260 milioane euro pentru influenţarea dobanzilor la yeni.

Oportunitate de investiţii

Guvernul va prelungi perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat regional exceptată de la obligaţia notificării Comisiei Europene pană la 30 iunie 2014, schemă aprobată în 2008 cu un buget total de maxim 1 miliard euro, fiind estimate acorduri de finanţare viitoare de 400 milioane euro. Pană la 21 octombrie au fost aprobate, în baza acestei schemei de ajutor de stat, 31 de proiecte de investiţii spre finanţare, în valoare totală de 947,24 milioane euro, care vor genera un număr de circa 9.600 de locuri noi de muncă. Pentru acestea, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va acorda un ajutor de stat în cuantum de maxim 332,24 milioane euro, din care s-au plătit deja 126,22 milioane euro pentru investiţiile realizate. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat pentru dezvoltare regională expira la 31 decembrie anul acesta, însă ar putea fi prelungită pană la 30 iunie anul viitor, potrivit unui paragraf din "Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014 – 2020"


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.