Economic

Obștenii de la munte: “Uncheşii noştri ne-au lăsat pădure, dar noi nu o să mai lăsăm nimic!”

Mihai Boicu
1 dec 2013 2460 vizualizări
Asociaţia GAL Ţara Vrancei a făcut proiecte de 1,2 milioane de euro şi mai are de cheltuit 1 milion de euro pentru dezvoltarea zonei cu bani europeni.GAL-ul acoperă partea de munte a judeţului şi a avut iniţiativa inedită să finanţeze primul studiu sociologic de amploare după aproape 80 de ani.Reprezentanţii obştilor au spus că este necesară o diversificare a activităţilor din zona de munte, deoarece riscăm să rămanem fără pădure.“Unii spun că dacă reparăm drumurile vin alţii şi ne iau lemnul”, au dat glas temerilor obştenii din zona montană

Primari, şefi de obşti şi oameni de afaceri s-au adunat sambătă la bilanţul Grupului de Acţiune Locală (GAL) “Ţara Vrancei”, profitand de întalnirea organizată la Boloteşti, pentru a discuta despre problemele pe care le au. Reprezentanţii GAL-ului au prezentat realizările din acest an la Adunarea Generală, dar şi ce îşi propun să facă anul viitor. Pană în noiembrie, GAL “Ţara Vrancei” a selectat 31 de proiecte, cu o valoare totală de 1,2 milioane de euro. Pentru viitor, Asociaţia mai are un 1 milion de euro la dispoziţia celor care vor să realizeze proiecte cu fonduri europene. GAL “Ţara Vrancei” a încheiat acorduri cu mai multe GAL-uri pe Măsura 421: GAL Ţara Olotului, GAL Castra Traiană, GAL Movila lui Burcel, LAG Jeun de la Loire (Franţa). Pentru anul viitor, Asociaţia îşi propune să consume cat mai repede resursele disponibile, să pregătească Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020, să atragă cat mai multe proiecte care să ridice nivelul de dezvoltare al teritoriului pe care acţionează GAL, să realizeze proiecte de cooperare, să încurajeze turismul local, promovarea culturii, tradiţiile şi meşteşugurile. Nu în ultimul rand, GAL “Ţara Vrancei” vrea să facă o marcă recunoscută din “Produs în Ţara Vrancei”. Asociaţia include 16 localităţi, majoritatea acestora făcand parte din vechea provincie istorică “Ţara Vrancei”. Preşedintele GAL este Ştefan Tătaru, fostul primar din Vrancioaia, iar sediul acesteia este în comuna Năruja.

Obştile sunt “prima formă de autonomie locală”

Cum în zona de munte obştile au rolul cel mai important în viaţa comunităţilor locale, GAL Ţara Vrancei s-a remarcat printr-o iniţiativă inedită, aceea de a finanţa realizarea unui studiu sociologic despre obşti. “Din 1937 şi pană în prezent nu s-a mai realizat un studiu sociologic de amploare, plecand de la ce au găsit în Vrancea Dimitri Gusti şi Henri Stahl”, a declarat profesorul Florin Micu Iliescu (foto dreapta), fost şef al Direcţiei pentru Cultură, cel care se ocupă de coordonarea studiului. Sociologul Dimitrie Gusti a fost cel care s-a aplecat asupra modului inedit de organizare şi funcţionare a obştilor vrancene, însă elevul său Henri Stahl a fost cel care a cercetat în amănunt viaţa obştilor, iar lucrările sale au fost premiate. “Trebuie să implicăm instituţiile administrative şi în special şcolile, pentru că trebuie să mergem pană la studierea obştilor la şcoală. Acest studiu trebuie să ofere nişte soluţii economice, administrative şi de organizare. Studiul va fi tradus în limbile engleză şi franceză, astfel încat fenomenul obşilor să fie foarte cunoscut”, a spus psihologul Florin Micu Iliescu. La randul său, scritorul şi istoricul Valentin Romeo Muscă a subliniat că obştile sunt “cea mai veche formă de autonomie locală”. Acesta a arătat că Schitul Valea Neagră a avut un rol important în viaţa locuitorilor din zona de munte. Acesta a fost înfiinţat în anul 1755, atunci cand Sfantul Vasile de la Poiana Mărului a trimis o misiune de călugări munteni la preotul Pavel Maftei, aceştia punand bazele Schitului Vrancea, numele iniţial al aşezămantului. Acesta a avut nu numai un rol religios, ci şi de educare a copiilor cu aplecare spre carte, cel mai de seamă dintre ei fiind Simion Mehedinţi. “Să fiţi mandri că obştile reprezintă cea mai veche de formă de autonomie locală. Nu trebuie să inventăm roata în acest domeniu, aceasta există în Vrancea de peste 500 de ani”, a spus Romeo Valentin Muscă.

Primarul din Nereju a propus un fond special pentru drumuri

Din păcate, sărăcia care a cuprins judeţul s-a făcut simţită acut şi în Munţii Vrancei, cei mai mulţi dintre tineri fiind plecaţi la muncă în străinătate pentru a-şi caştiga painea. De exemplu, în comunele Năruja şi Vrancioaia au murit 100 de oameni şi s-au născut doar 20 de copii anul acesta. “Singura localitate cu spor pozitiv este Nereju. De aceea, fiecare om care se întoarce acasă din Italia şi din Spania şi porneşte o mică afacere, este un caştig, este ca fiul risipitor care s-a întors acasă”, a declarat Valentin Popa, manager la GAL Ţara Vrancei. Acesta a afirmat că speră în înfiinţarea unei biblioteci virtuale cu documente vechi despre obşti, dar şi cu cele mai noi lucrări apărute. Discuţiile au mers şi către problemele concrete ale obştilor, iar una dintre cele mai importante este reprezentată de drumurile de exploatare. “Drumurile au ajuns într-o stare de nedescris. Pană acum ziceam cand se mai strica maşina că mai tăiem ceva, dar s-ar putea să nu mai avem ce să tăiem. Unii spun că dacă reparăm drumurile vin alţii şi ne iau lemnul. Noi trebuie să mai facem şi altceva decat exploarea lemnului, să mai facem o vanătoare, un traseu turistic. Uncheşii noştri ne-au lăsat nouă pădure, dar noi cred că nu o să mai lăsăm nimic”, a declarat Ionel Bratu (foto dreapta), reprezentantul Obştii Poiana şi al Asociaţiei Obştilor Vrancene. Acesta a spus că, poate ar trebuie percepute taxe pe drumuri, “dacă asociaţia de la Nereju nu vrea să se asocieze cu noi”. La randul său, primarul din Nereju, Ion Păucă, a spus că “vom reuşi să facem ceva cu aceste drumuri atata timp cat tragem la acelaşi jug”, făcand referire la relaţiile nu tocmai cordiale dintre asociaţiile obştilor. “Propunerea mea către primării, pentru că la Nereju şi Nistoreşti sunt cele mai multe drumuri, iar două asociaţii la distanţă de 10 km nu au reuşit să se înţeleagă, este ca drumurile să rămană la Primăria Nereju şi să strangem bani într-un fond special. Fiecare agent economic va vira banii într-un cont pentru drum, aşa cum se proceda în trecut la Direcţia Silvică”, a declarat primarul Ion Păucă. Participanţii au stabilit că vineri, pe 6 decembrie, agenţii economici se vor întalni la Nereju cu reprezentanţii obştilor pentru a continua discuţiile pe acest subiect. (Mihai BOICU)

Mai multe informaţii despre proiectele şi oportunităţile de finanţare oferite de GAL “Ţara Vrancei” găsiţi pe site-ul http://tara-vrancei.ro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.