Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Balonul proiectelor chinezeşti deja s-a spart?

Ziarul de Vrancea
1 dec 2013 866 vizualizări
Un sondaj realizat imediat după Summit-ul China-Europa Centrală și de Est, desfășurat la București arată că numai 19% dintre romani cred că proiectele care s-au semnat vor fi realizate în proporţie de 100% u mai mult, 17% din participanţii la chestionat cred că aceste nu se vor realiza deloc

Majoritatea romanilor sunt de acord cu decizia Romaniei de a promova investiții majore finanțate de China, însă optimismul legat de materializarea proiectelor este moderat, jumătate dintre ei considerand că acestea se vor realiza doar parţial, arată un sondaj IRES. Cercetarea realizată de Institutul Roman pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a măsurat percepţia publică privind Summit-ul China-Europa Centrală și de Est, desfășurat în săptămană trecută la București. Conform sondajului, aproape trei sferturi dintre cei chestionați (73%) sunt de acord cu decizia Romaniei de a promova investiții majore finanțate de China. Optimismul cu privire la investițiile chineze în Romania este, însă, unul moderat: jumătate dintre respondenți cred că aceste proiecte se vor realiza parțial, 19% sunt de părere că se vor realiza în totalitate, iar 17% cred că aceste nu se vor realiza, potrivit aceleiaşi cercetări. În ceea ce privește poziția Uniunii Europene cu privire la investițiile chineze din Romania, părerile celor chestionaţi sunt împărțite: 46% dintre ei cred că UE s-ar opune acestora, iar 41% spun că acest lucru nu s-ar întampla. În acelaşi context însă, 63% dintre respondenți sunt de părere că Romania ar trebui să continue proiectele cu finanțare din partea Chinei, în ciuda unei ipotetice opoziții a UE, arată sondajul. Pe de altă parte, notorietatea vizitei delegației chineze în Romania este una foarte ridicată, 92% dintre respondenți susţinand că au auzit despre acest eveniment, iar 79% s-au declarat informați cu privire la proiectele de investiții în valoare de 10 miliarde de dolari, din care 8,5 miliarde de dolari ar fi destinate Romaniei, luate în discuție pe parcursul Summit-ului China-Europa Centrală și de Est. Cercetarea a fost realizată vineri, pe un eşantion de 1.132 persoane cu varsta de minimum 18 ani, eroarea maximă tolerată fiind de ± 3 %. Acelaşi sondaj a evaluat percepția publică legată de Ziua Naţională a Romaniei, dar şi de unirea Republicii Moldova cu Romania.

Anul falimentelor cu greutate

"Considerăm îngrijorătoare evoluţia companiilor cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro pe an şi peste 50 de angajaţi”, susţin specialiştii în restructurări

Numărul firmelor cu afaceri de peste un milion euro ajunse în insolvenţă în acest an a crescut, iar trendul va continua în 2014, a declarat Rudolf Vizental, managing partner Casa de Insolvenţă Transilvania, menţionand însă că piaţa se maturizează şi se pot face restructurări şi în afara insolvenţei. "Considerăm îngrijorătoare evoluţia companiilor cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro pe an şi peste 50 de angajaţi. Din păcate, putem aprecia că mai multe companii din această categorie au intrat în insolvenţă în acest an decat în anul precedent şi nu credem că această degradare se va opri anul următor. Nu vedem niciun motiv pentru ca acest trend să se schimbe în perioada următoare. Sunt trei elemente de bază: consumul, care nu simţim că urmează să crească, finanţarea, pe care nimeni nu o porneşte, şi programele guvernamentale de susţinere, inexistente", a declarat Vizental. În opinia sa, din cele circa 20.000 de firme care au intrat în insolvenţă în acest an aproximativ 4.000 au afaceri de peste un milion de euro şi mai mult de 50 de angajaţi. Pe de altă parte, Vizental consideră că piaţa insolvenţei dă semne de maturizare, în condiţiile în care în acest an au apărut cazuri de restructurări de companii în afara acestei proceduri. "Există o maturizare a participanţilor la piaţă, pentru un faliment ajunge să am un nebun şi acesta merge înainte, pentru restructurare este nevoie să am cel puţin zece oameni deştepţi ca să se întample. Toţi participanţii trebuie să susţină aceeaşi idee, şi acest lucru poate să se întample doar într-o piaţă care a evoluat. În 2008, cand a apărut criza, nu puteam vorbi despre acest lucru. După cinci ani de criză şi experienţe pozitive şi negative pe pielea noastră, pe pielea altora, fiecare a învăţat cate ceva", a spus Vizental. El precizează că restructurare este o măsură care depinde de situaţia companiei şi că nu poate fi aplicată în toate cazurile. "În funcţie de starea companiei, aceasta poate fi restructurată sau reorganizată, adică să intre în insolvenţă. Se poate să intrăm într-o anumită companie şi măsurile pentru restructurare să fie total inutile, fiind mult prea tarziu. Se poate, de asemenea, ca într-o companie situaţia să nu fie atat de gravă şi să se poată evita insolvenţa. În esenţă, reorganizarea este o măsură judiciară cu reguli foarte clare, iar restructurarea este un ansamblu de negocieri şi este bazată foarte mult pe identificarea de soluţii şi de adaptare la condiţiile pieţei, la cerinţele creditorilor, a clienţilor, a furnizorilor", a adăugat Vizental. Marele avantaj al restructurării este că în caz de eşec firma mai are la dispoziţie varinta insolvenţei. Pe cealaltă parte, după insolvenţă, nu mai urmează decat falimentul. "Ne-am propus să ne implicăm doar în acele restructurări pe care le considerăm realiste şi unde avem transparenţă. Preferăm în special firmele de producţie, unde procesul este posibil. Ne-am desprins un pic de Casa de Insolvenţă Transilvania şi am creat un vehicul specializat pe restructurare în afară. Companiile apelează la noi pentru a evita insolvenţa", explică reprezentantul firmei de insolvenţă. Compania are deja în portofoliu 5-7 firme care sunt în proces de restructurare, firma de construcţii Cemacon fiind primul caz rezolvat.

În SUA de Black Friday s-au înregistrat vanzări cat 5% din PIB-ul Romaniei

Retailerii din SUA au înregistrat vanzări de 12,3 miliarde de dolari joi şi vineri, de Ziua Recunoştinţei, respectiv "Black Friday", în urcare cu 2,3% faţă de nivelul de anul trecut, cea mai slabă evoluţie din ultimii patru ani, transmite Bloomberg. Datele au fost estimate de ShopperTrak şi se referă la vanzările retail excluzand comerţul online. Vanzările de Ziua Recunoştinţei şi Black Friday reprezintă un bun indicator al evoluţiei comerţulu cu amănuntul în perioada sărbătorilor de iarnă şi în ultimul trimestru al anului. Compania de cercetare estimează că vanzările retail din SUA vor creşte cu 2,4% în perioada sărbătorilor de iarnă, cel mai slab avans de la recesiunea din 2009. Potrivit analiştilor, evoluţia slabă a fost cauzată în princpal de disciplina consumatorilor. Mulţi clienţi au venit în magazine bine informaţi şi pregătiţi să cumpere rapid produsul necesar sau preferat, rezistand impulsului de a face alte cumpărături. Grupul de lobby National Retail Federation estimează că nunărul americanilor care au intrat în weekendul prelungit de Ziua Recunoştinţei cu intenţia de a face cumpărături, pe internet sau în magazine, a scăzut la 140 milioane în acest an, cu 7 milioane mai puţin faţă de anul trecut. Aproximativ 65% dintre americani spun că trăiesc de la un salariu la altul, faţă de 61% anul trecut, principala cauză fiind că puterea de cumpărare a fost erodată de creşterea preţurilor, potrivit unui studiu al Booz & Co.

Grupul AXA vinde operaţiunile din Romania către Astra Asigurări

Grupul francez AXA vinde operaţiunile din Romania către Astra Asigurări, companie deţinută de omul de afaceri Dan Adamescu, părţile convenind să nu dezvăluie termenii şi condiţiile tranzacţiei. "AXA a anunţat astăzi încheierea unui acord cu Astra Asigurări pentru vinderea operaţiunilor sale de programe de asigurări de viaţă şi economisire din Romania, precum şi ieşirea de pe piaţa din Romania (...) Părţile au convenit să nu dezvăluie termenii şi condiţiile tranzacţiei. Finalizarea tranzacţiei se supune îndeplinirii condiţiilor de finalizare obişnuite, inclusiv obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor de reglementare", se arată într-un comunicat transmis de AXA. Surse apropiate tranzacţiei au confirmat anterior pentru Ziarul Financiar preluarea filialei locale a AXA de către Astra, cea mai mare companie de asigurări din Romania.  Astfel, pentru prima dată în 23 de ani o companie cu capital romanesc preia un asigurător cu capital străin. Tranzacţia presupune preluarea a 40.000 de contracte şi a unui business anual de 7 milioane de euro, conform ultimului exerciţiu financiar încheiat (2012), a scris Ziarul Financiar.. Din tranzacţie fac parte şi circa 50-60 de imobile, în care se află agenţiile teritoriale ale AXA, notează ZF. Veniturile din prime subscrise ale AXA Life Insurance Romania au crescut anul trecut cu 31%, la 32,5 milioane lei, de la 24,8 milioane de lei în 2011, potrivit datelor transmise anterior de AXA. Compania a încheiat 2012 cu pierderi de 43,84 milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro), în creştere cu 11% faţă de 2011. Grupul francez AXA a intrat pe piaţa romanească în anul 2010, cand a preluat compania Omniasig Asigurări de Viaţă de la Vienna Insurance Group (VIG). Potrivit AXA Life Insurance Romania, grupul AXA a investit 29,3 milioane de euro în subsidiara din Romania de la preluare. Cifra nu include şi suma plătită de AXA grupului VIG. Grupul AXA, prezent în 57 de ţări, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 90,1 miliarde de euro. La finele anului trecut, grupul avea în administrare active de 1.116 miliarde de euro.


Banca Nomura majorează salariile ca să ajute economia

Banca japoneză Nomura Holdings a anunţat că va majora salariile a aproximativ 4.000 de angajaţi din Japonia pentru a încuraja consumul şi a stimula economia, ca răspuns la apelul lansat de premierul Shinzo Abe, care a cerut companiilor să contribuie la combaterea deflaţiei şi la revenirea economică. Salariile la Nomura Securities, cea mai mare casă de brokeraj din Japonia, vor creşte în medie cu 2% începand din luna aprilie, potivit băncii japoneze. Majorările salariale vizează în principal angajaţii mai tineri, mai predispuşi să cheltuiască decat să economisească, a precizat banca. Astfel, aproximativ 4.000 din cei 13.000 de angajaţi ai Nomura Securities vor beneficia de majorarea salarială. Abe face presiuni asupra mediului de afaceri pentru a determina creşterea salariilor. Preţurile au început să crească în acest an după 15 ani de deflaţie, dar veniturile angajaţilor continuă să scadă, erodand puterea de cumpărare a populaţiei. Majorarea salarială de 2% oferită de Nomura este echivalentă cu ţinta de inflaţie a băncii centrale. Inflaţia anuală din Japonia a fost de 0,9% în octombrie. Salariul mediu, excluzand plata pentru ore suplimentare şi bonusuri, a scăzut în septembrie cu 0,6% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cea de-a 16-a lună consecutivă de declin.

Excepţie de la secretul bancar

Guvernul elveţian a autorizat mai multe bănci să coopereze cu autorităţile din Statele Unite în ceea ce priveşte informaţii privind conturile clienţilor americani, o nouă concesie a executivului de la Berna în disputa cu Washingtonul privind evaziunea fiscală. "Consiliul Federal a dat mai multor bănci autorizaţie să coopereze. Băncile sunt încurajate să analizeze serios participarea lor la acest program şi să ia decizii în timp util", potrivit unui comunicat al guvernului eveţian, citat de Bloomberg. Guvernul nu a precizat care bănci fac obiectul acestei măsuri şi nici despre cate instituţii este vorba. În luna august, Elveţia şi SUA au convenit asupra unui proiect care urma să permită băncilor elveţiene să prezinte în mod voluntar informaţii privind nereguli în care sunt implicaţi clienţi americani şi să transmită date privind conturile acestora pentru a evita amenzi. Acordul a fost încheiat după mai mult de doi ani de negocieri, şi după ce numeroase bănci elveţiene, printre care Credit Suisse şi Julius Baer, au fost anchetate pentru că ar fi ajutat clienţi americani să evite plata taxelor în SUA.

Scandal uriaş la o mare companie de telecomunicaţii

Directorul financiar al TeliaSonera, Per-Arne Blomquist, a fost demis alături de alţi trei executivi, în urma unei investigaţii privind tranzacţii suspecte în state foste sovietice ale celei mai mari companii telecom din ţările nordice, transmite Bloomberg. Printre directorii concediaţi se numără şi şeful diviziei de servicii mobile, potrivit purtătorului de cuvant al TeliaSonera, Salomon Bekele. Executivii au pierdut încrederea consiliului de administraţie în urma anchetei privind o serie de tranzacţii derulate de divizia Eurasia, potrivit unui comunicat al grupului. "Blomquist nu a luat măsurile necesare pentru a preveni efectuarea acestor tranzacţii în astfel de condiţii", a declarat într-o conferinţă directorul general al TeliaSonera, Johan Dennelind. El a refuzat să precizeze cine sunt ceilalţi angajaţi implicaţi, ce fel de fapte sau nereguli ar fi trebuit prevenite şi care sunt motivele demiterilor. În Europa, TeliaSonera este unul dintre cei mai importanţi operatori telecom în ţările nordice şi baltice, Spania şi Republica Moldova.

Investitorii imobiliari aşteaptă să răsară soarele

Compania italiană Immobiliare Grande Distribuzione (IGD), care deţine reţeaua de centre comerciale Winmarkt, se va concentra pe piaţa locală pe îmbunătăţirea portofoliului actual, astfel să atragă noi chiriaşi, şi pentru a fi pregătită pentru momentul în care piaţa de investiţii îşi va reveni. "Strategia IGD pe piaţa romanească nu prevede dezvoltarea de noi proiecte. În următorii ani vom rămane concentraţi pe reînnoirea activelor existente, pentru avea un portofoliu de calitate, care să atragă retaileri internaţionali, şi să fim pregătiţi pentru momentul în care piaţa de investiţii îşi va reveni", a declarat Antonio Di Berardino, directorul executiv al Winmarkt. El a arătat că fondurile necesare investiţiilor în Romania sunt asigurate din veniturile obţinute din închirierea centrelor comerciale. "Ne continuăm strategia care vizează menţinerea companiei liberă faţă de o povară financiară, avand în vedere că accesul la pieţele de capital nu este uşor în mediul actual", a adăugat Di Berardino. Compania a împrumutat recent 135 de milioane de euro de la BNP Paribas Italia, parte din sumă urmand să fie utilizată pentru susţinerea planurilor de dezvoltare a IGD.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.