MOZAIC STIRI ECONOMICE:Bancherii ţin cu dinţii de dobanzi
Dobanzile la credite nu vor scădea semnificativ în perioada următoare, din cauza unui cost al riscului semnificativ, pe fondul unei rate ridicate a creditelor neperformante, a declarat Daniela Bodîrcă, vicepreşedinte UniCredit Ţiriac, la Romania Financial Forum, organizat de MEDIAFAX. "Nu trebuie să ne aşteptăm la scăderi spectaculoase din cauza costului riscului. Noi avem un cost al riscului semnificativ, suntem una dintre ţările cu cea mai mare rată a creditelor neperformante din Europa (...) Cred că o să mai vedem în perioada următoare o creştere a costului riscului. Sper să vedem o aplatizare în trimestrul doi al anului viitor, dar pană atunci văd o creştere", a spus Bodîrcă. Pe de altă parte, ea apreciază că perspectivele favorabile ale inflaţiei creează premise pentru relaxare suplimentară a politicilor monetare. "Ne aşteptăm în perioada următoare la relaxări atat în ceea ce priveşte reducerea dobanzii cheie cat şi scăderea ratelor rezervelor minime obligatorii (...) Ne aşteptăm la o revenire a creditării anul viitor, la o dinamică anuală uşor pozitivă, şi cu precădere în a doua parte a anului viitor", a apreciat reprezentantul UniCredit Ţiriac Bank. Mai mult, Bodîrcă vede o trecere graduală a sistemului bancar spre creditarea în lei, în detrimentul celei în valută. "Văd o evoluţie graduală către leu din mai multe considerente: persoanele fizice nu vor să-şi mai asume riscul valutar, iar pe de altă parte diferenţa de dobandă s-a redus semnificativ şi astfel face mai atractiv creditul în lei. În acelaşi timp, avem un stimul şi de la BNR, prin noile reglementări. Gradual avem această trecere, ca urmare a cererii din piaţă, abordării băncilor şi a reglementatorului", a mai spus bancherul. Creşterea creditului în lei este previzionată şi de Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank Romania, considerand că pe termen lung este mai predictibil să utilizezi resurse interne. "Vedem creşterea creditului în lei şi chiar o aplatizare a dobanzii. Eu m-am referit la un 5% care este o dobandă de referinţă, să zicem dobanda pieţei, un ROBOR mediu pe termen lung, la care se adaugă ceva, în funcţie de client, de riscuri. Noi vedem o dezvoltare a creditului în lei, o aplatizare a dobanzii, chiar şi o îmbunătăţire a acesteia, şi cam asta reflectă nivelul de dezvoltare economică şi de competitivitate", a spus Negriţoiu.
Polonia a atras de patru ori mai multe fonduri UE faţă de noi
Romania se află pe locul 12 în topul beneficiarilor fondurilor UE
Romania se află pe locul 12 în topul beneficiarilor fondurilor europene, în 2012, cu aproape 4 miliarde de euro absorbiţi, în timp ce Polonia este principalul beneficiar - cu 15,7 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană, potrivit Raportului financiar pe anul trecut, publicat marţi de CE. Contribuţia Romaniei la bugetul UE în 2012 a fost de 1,32 miliarde de euro. Cu cele aproape 4 miliarde de euro absorbite, Romania se numără, astfel, printre beneficiarii neţi ai fondurilor europene. Beneficiind de 15,7 miliarde de euro, Polonia a fost destinatarul principal al fondurilor acordate de UE, urmată de Spania şi Franţa. Dacă se raportează volumul finanțării UE la venitul naţional brut, Estonia este principalul beneficiar, fiind urmată de Letonia şi Lituania. Germania este beneficiarul principal al fondurilor UE în domenii precum cercetarea și inovarea, în timp ce Polonia a beneficiat în cea mai mare măsură de finanțarea în materie de coeziune. Franța a fost cel mai important beneficiar al fondurilor agricole, urmată de Germania, Spania și Italia. Olanda a fost beneficiarul principal în ceea ce priveşte spaţiul de libertate, securitate şi justiţie. Statele membre afectate de criză (Grecia, Portugalia și Spania) se numără printre principalii beneficiari în 2012, în timp ce Suedia, Danemarca şi Germania sunt cei mai importanţi contribuabili neţi. Potrivit Raportului financiar, 94 % din suma totală de 135,6 miliarde de euro care reprezintă bugetul UE pe anul trecut a fost alocată unor beneficiari din întreaga Europă, cum ar fi cercetătorii, studenții, întreprinderile mici şi mijlocii, oraşele, regiunile şi ONG-urile. În 2012, bugetul UE a prevăzut o finanțare sporită în domenii care favorizează creșterea, crearea de locuri de muncă şi investiţiile în cercetare şi educaţie.
Sobolewski, BVB: Economia romanească este prea scumpă
Economia romanească este prea scumpă şi are din această cauză un grad nivel redus de competitivitate, situaţia fiind valabilă şi pentru piaţa de capital, potrivit directorului general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Ludwik Sobolewski. "Economia romănească, inclusiv piaţa de capital, este prea scumpă, ducand la un nivel redus de competitivitate, şi asta trebuie schimbat. Cu siguranţă piaţa de capital trebuie şi va fi unul dintre motoarele care vor schimba situaţia, crescand nivelul de competitivitate", a declarat Sobolewski la "Romania Financial Forum". El a arătat că Romania are nevoie de o creştere economică de peste 4% pentru a recupera parţial diferenţa faţă de statele dezvoltate din UE. "Perspectivele de creştere economică sunt bune, un avans de peste 2% este mult mai bun decat 0 şi ceva la sută sau decat recesiunea. Dar care este diferenţa între Romania şi alte ţări mai dezvoltate din Uniunea Europeană? (...) Nu ar trebui să fim mulţumiţi cu o astfel de rată de creştere, avem nevoie de circa 4% pentru a reduce diferenţa (...) Romania ar trebui să se dezvolte cu 5-6% pentru a fi mulţumiţi de creştere şi să merite numele de tigrul Europei Centrale şi de Est" a afirmat Sobolewski. El a menţionat că bursa poate participa la creşterea competitivităţii economiei prin oferirea unui "canal de finanţare", privatizări şi guvernanţă corporativă. Sobolewski a spus că piaţa de capital şi sectorul bancar pot crea o sinergie prin care companiile să aibă acces la finanţare. Prin intermediul pieţei de capital "oamenii simpli devin proprietari, din consumatori", iar bursa trebuie să atragă micii investitori, potrivit directorului general al BVB. "Pentru a-i vedea pe aceşti oameni devenind investitori avem nevoie de reglementări, un factor crucial pentru a avea aceste noi canale de finanţare. Sper ca prietenul meu Valentin Ionescu (fost director general al BVB şi în prezent şeful Direcţiei de Supraveghere Integrată din cadrul ASF, n.r.) ne va fi un aliat în această încercare de dereglementare a pieţei de capital şi a întregului mediu (...) pentru a activa aceste canale noi de finanţare", a afirmat şeful BVB. Valentin Ionescu a menţionat că la nivel global se vorbeşte de o regandire a reglementărilor pe pieţe.
Se cloceşte o nouă bancă romanească
Sistemul bancar s-ar putea îmbogăţi cu "o bancă romanească sau chiar "o bancă de dezvoltare", potrivit preşedintelui ING Bank, Mişu Negriţoiu, care spune că "se cloceşte ceva" şi apreciază că este inutil să fie irosite resurse în acest fel avand în vedere evoluţia băncilor apărute după anul 1990. "Am auzit voci că «hai să facem o bancă romanească» şi văd ca se cloceşte ceva sau «să facem chiar o bancă de dezvoltare». Nu cred că este o situaţie mai neinspirată de a irosi resurse pentru o instituţie care, mă rog, să ne uităm la cateva bănci romaneşti care au apărut prin anii 90 şi acum probabil sunt tot pe acolo, deci este absolut inutil", a afirmat Negriţoiu. O altă problemă pe care a ridicat-o preşedintele ING Bank este temerea unor persoane publice, exprimată în cadru privat, faţă de riscul pe care îl reprezintă băncile străine pentru Romania dacă acestea s-ar retrage de pe piaţa romanească. "Nu este niciun fel de problemă, pentru că serviciile bancare sunt de asemenea ţinută şi mersul pieţei este aşa de interesant încat băncile se cam bat aşa aiurea pe aceleaşi segmente de clienţi. La nivelul pieţei nu dispare nimic şi nu este niciun pericol", a întărit Negriţoiu. La randul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a atras atenţia că trebuie definiţi bine termenii, ce înseamnă bancă romanească. "Trebuie să fim foarte atenţi cum ne definim termenii. Ce înseamnă bancă romanească? Cetăţenia, naţionalitatea acţionarilor? De multe ori în percepţia publică, da! Vă anunţ atunci că avem o bancă extrem de romanească, UniCredit ţiriac Bank are 45% acţionariat romanesc, alături de Banca Transilvania, care are un acţionariat romanesc foarte prezent. Dar este acesta un criteriu? Pană la urmă sunt unele bănci cu acţiuni cotate la bursă, cu acţiuni negociabile, transferabile, astăzi sunt la un cetăţean cu un anumit paşaport, maine la un altul, ne schimbam percepţia asupra lor sau îşi schimba managementul modul de acţiune în funcţie de modul cum anumite acţiuni au fost transferate pe piaţa liberă?", a comentat Olteanu.
Tarom ar putea relua zborurile directe Bucureşti-Beijing
Premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, să sprijine Tarom pentru a relua zborurile directe către Beijing, ministrul de resort afirmand că, în urma discuţiilor cu compania, există posibilitatea reluării acestora, cu două curse săptămanale, pentru început. Premierul Ponta a arătat, miercuri, la începutul şedinţei de guvern, că, în pofida probleme logistice, compania aeriană Tarom trebuie sprijinită pentru reluarea zborurilor directe pe ruta Bucureşti-Beijing, considerand că acesta va fi un semn bine primit. Ponta a amintit că zborurile directe către capitala Chinei au fost întrerupte în 2003. Ministrul Mănescu a anunţat că a discutat cu compania în acest sens, iar pentru început există posibilitatea reluării acestor zboruri, cu două curse pe săptămană. În luna iulie, după ce premierul Victor Ponta a afirmat că şi-ar dori o cursă a operatorului naţional aerian către China, directorul executiv de atunci al Tarom, Nicolae Demetriade, a declarat că Tarom nu poate zbura la Beijing cu avioanele pe care le are în prezent. Potrivit Tarom, există în schimb trei solicitări scrise ale unor companii din China care doresc să opereze pe ruta Bucureşti.
Romania nu este atractivă pentru profesionişti de top
Romania se plasează pe locul 63 din 103 ţări, ultima poziţie în UE, într-un clasament al competitivităţii privind pregătirea şi atragerea de profesionişti de top şi dezvoltarea talentului pe piaţa forţei de muncă, devansată, printre altele, de Bulgaria, Kazahstan, Liban sau Azerbaijan. Competitivitatea Romaniei pentru forţa de muncă de valoare a fost evaluată în funcţie de aproximativ 70 de criterii privind mediul de afaceri şi reglementarea, deschiderea economiei faţă de străinătate, imigranţi şi minorităţi, educaţie, protecţie socială, calitatea vieţii, sănătate, productivitate, prezenţa profesioniştior cu înaltă pregătire şi inovare, potrivit unui raport realizat de şcoala de business Insead, Human Capital Leadership Institute din Singapore şi Adecco. Romania reuşeşte să se plaseze pe primul loc în lume în ceea ce priveşte accesul femeilor la piaţa forţei de muncă şi este pe locul doi în lume în privinţa înfiinţării unei afaceri cu acţionariat străin. Pe de altă parte, taxele trag Romania în jos în ceea ce priveşte competitivitatea forţei de muncă. Astfel, Romania este pe penultimul loc în lume la capitolul amploarea şi efectul taxării asupra angajaţilor.
Profitul Raiffeisen în Romania a prins viteză
Raiffeisen Bank International a raportat, pentru primele nouă luni ale anului, un profit după taxe de 81 milioane euro pentru operaţiunile din Romania, în urcare cu 11,3% faţă de valoarea de 72 milioane euro din perioada corespunzătoare a anului trecut. Evoluţia se datorează în principal creşterii veniturilor din comisioane bancare şi tranzacţionare, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de banca austriacă. Venitul operaţional al Raiffeisen Bank International pe piaţa romanească a scăzut uşor în perioada analizată, cu 0,9%, de la 346 milioane euro la 343 milioane euro. Veniturile din dobanzi au coborat cu 7,7%, de la 229 milioane euro la 212 milioane euro, în timp ce încasările din comisioane au urcat cu 7,9%, de la 109 milioane euro la 118 milioane euro. Încasările rezultate din operaţiunile de tranzacţionare au urcat de la 7 milioane euro la 11 milioane euro. Provizioanele pentru credite neperformante sau problematice au urcat uşor, de la 74 milioane euro la 75 milioane euro. Rata creditelor neperformante a avansat de la 10,3% la 10,8%.
A fost ales şeful firmei care va ridica reactoarele 3 şi 4
Teodor Chirica, fost director general al Nuclearelectrica (SNN), a fost numit la conducerea EnergoNuclear, compania care va construi reactoarele 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă. Chirica a fost numit la conducerea EnergoNuclear în 16 noiembrie. El a condus Nuclearelectrica în perioada 2005-2009. EnergoNuclear este special purpose vehicle, controlat în proporţie de 84,65% de Nuclearelectrica, creat pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala din Ceravodă, investiţie de 6,4 miliarde de euro. Din acţionariatul EnergoNuclear mai fac parte Enel (Italia), care deţine 9,15% din capital, şi ArcelorMittal Romania, cu o deţinere de 6,20%. Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.
