Doar o bîrfă să-ţi mai spun!
Urare pedelistă huiduită la Revelion
Cîrcotaşii petrecăreţi de Revelion ne-au relatat o povestioară de rîs. Se face că la petrecerea dintre ani la un local de fitze şi matze fine din Focsangeles, undeva aproape de Eurogara lui Manivelă, un distins ales portocaliu, descris de comeseni ca fiind mai bondocel, cu părul grizonat, aşa, şi cu drag de microfon, s-a găsit să le facă oamenilor cu care s-a dansat şi a băut nişte urări. De bine. De trăit bine! Pe lîngă această chestiune, omul s-a mai apucat să-şi facă şi puţintică campanie electorală, afirmînd că le este îndatorat veşnic focşănenilor care l-au ales. Ce a primit în schimb se numeşte huiduială la numărătoarea inversă. Pentru a nu-l face de rîs pe distinsul nostru ales, nu-i pomenim numele, deşi, se ştie, puţini sînt bondocii în partidul citricienilor.
Ninel are alte aspiraţii înalte după ce a căzut de pe funcţia de primar
Supărat că Mare han şi-a bătut joc de el, amăgindu-l că poate-poate va fi candidat la Primăria Focşani, Ninel Palmolive negociază tare pentru a obţine o altă funcţie cu greutate. Gîndindu-se probabil şi la lupta extrem de grea de pe colegiul său de la Dumitreşti, acolo unde Tralalin i l-ar trimite pe fostul său om cu bănet mult, Petrişor Tudosă, să fure văile Rîmnicului şi Milcovului, Ninel vrea şef la ANAF. Asta pentru că are ceva experienţă de la Vamă, şi nu vrea să fie umilit total în negocierea cu pesediştii lui Mare han. În plus, pentru a linişti şi spiritele înfometate de prin Penele, depuftatele ar încerca să plaseze şi nişte oameni pe posturi de secretari de stat (degeaba). Discuţiile se fac pentru Kanty grădinarului şi pentru tînăra speranţă Laur pokeristul Ţigăeru, care consideră că afacerile pe care le-a moştenit îl recomandă pe la Industrii. Însă, se ştie că nu trebuie să-ţi faci planuri ca ţiganul, că nu se ştie…
Copacul sănătos, la casa lui privată visează
Copacul plantat la Sănătate tremură din nou din cauza vremurilor cu friguri. Asta pentru că s-ar cam putea să rămînă fără obiectul muncii, Casa de Asigurări de Sănătate fiind vizată spre desfiinţare. Şi pentru că Mişu Copac a cotizat la greu pentru a avea un birou de director-preşedinte, omul s-a apucat acum să culeagă semnături de susţinere şi de prin judeţele vecine. Disperarea e maximă pentru fotoliul propriu, nu pentru sănătatea proştilor care cotizează ani la rîndul la sănătate şi nu mai apucă să ia măcar o aspirină, ca să nu mai spunem de analize, proteze sau intervenţii chirurgicale. Şi dacă i s-ar închide casa, sîntem precişi că Mişu Copac şi-ar găsi pe undeva ceva de condus sau de învîrtit. Pentru că omul este o capacitate deosebită, renunoscută la nivel politic ca fiind dulce pupăcios în anumite zone şi cu drag donator, nu de sînge din vene, ci de sînge în conturi. Preşedinţii (de partide sau la la Casa Naţională) ştiu în ce cantităţi.