Crede şi nu cerceta! Păcătoasele îl caută pe Dumnezeu pe sub poalele popei Răutză
Lumea bisericească e plină de instantanee care mai de care mai amuzante şi care, în concepţia noastră, nu au nici o treabă cu religia şi cu atît mai puţin cu credinţa, pentru că e vorba de două chestiuni distincte. Oameni care se calcă în picioare pentru a săruta nu ştiu care moaşte sau hainele preoţilor, femei care se îmbrîncesc sau care se înjură pentru un pahar în plus de aşa zisă apă sfinţită fac deliciul tuturor profanilor de fiecare dată. La Catedrala de la Ceasul Rău care, potrivit baronetelui cică va fi gata fix la alegerile din 2012, slujeşte prealinguşitorul părinte Răutză. Asta probabil că ştiaţi, dar uitaţi-vă cum mijloceşte preotul relaţia Dumnezeu-credincioşi. Nu zicem acum că el îşi bagă enoriaşele credule cu capul sub “fusta” sa, dar în mod sigur nici lui nu îi displace. Dimpotrivă, am spune noi. Totuşi, unde mai este credinţa cînd femeile îşi caută liniştea sub poala popei (grea exprimare…) şi popică al nostru, flatat, le luminează pe bietele enoriaşe? E clar că acest “concubinaj” există în mai toate bisericile, dar dacă noi pe Răutză l-am prins, pe Răutză îl dăm. Mai ales pentru faptul că îl consideră pe Renato zis şi Focşani-Mărăşeşti retur, peron la linia 2, un “sacerdot fără reverendă”. Adică un fel de preot, dar fără sutană. Ce să îi faci popicului cînd superiorul lui, lăutaru’ de cîntă la cobză a spus în gura mare că numele lui Renato va fi la loc de cinste în Pisania catedralei. După cum ziceam săptămîna trecută. Canonizaţi-l bre, să ştiţi o treabă! Şi păcătoaselor care bagaţi nasul sub poala popei să ştiţi că Dumnezeul nostru este în Cer, nu sub anteriul preoţesc! (Haralambie al III-lea)