Angajări la spitalul județean „Sfântul Comision”, Focșangeles
Era o dimineaţă frumoasă de septembrie, că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti.
Peste Focsangeles, soarele se străduia şi el să facă viaţa mai luminoasă în aceste vremuri pandemice, în care viruşii stau la pândă la fiecare colţ de stradă, iar măştile stau pe „bot” la fiecare persoană responsabilă.
Geta (nume aleatoriu), se îndreaptă în pas vioi către spitalul „Sfântul Comision” pentru un interviu de angajare, asta după ce trecuse proba dosarului plin cu tot felul de acte şi declaraţii. Mai avusese o tentativă şi în august, când erau anunţate nişte posturi în spital, dar din motive „tehnice”, fuseseră anulate. Geta intra pe poarta spitalului cu masca regulamentară, mănuşi conforme cu standardele în vigoare, trece pe la cortul de triaj şi, îndrumată de personalul de acolo, se îndreaptă plină de speranţă la etajul 6, la club, acolo unde este aşteptată la interviu.
Spitalul „Sfântul Comision” e spitalul care asigură servicii judeţului întreg. E la mare căutare, nu neapărat de oamenii care n-au încotro şi suferă de ceva, cât mai ales de tot felul de „ciudăţenii”, absolvente de postliceală sanitară, care au spate, sunt neveste de „să trăiţi”, nepoate de „am onoarea să vă salut”, sau pur şi simplu de persoane care au o poveste atunci când întind mâna plină cu valută... Aşa vorbeşte tot Focșangelesul, dar având în vedere că nimic nu este dovedit, nu putem să credem asta.
Nici Getuța nu crede. Ea a venit la interviu, e relaxată. A lucrat 15 ani în acest spital, în neonatologie, pe urmă a plecat în Italia într-un spital de stat cu contract de un an. De acolo a ajuns la un spital de prestigiu în Milano. S-a întors în ţară şi vrea să-şi pună experienţa şi cunoştinţele dobândite în slujba semenilor. Ştie ce e ăla interviu, are experienţă, are CV, are toate şansele să ocupe acest post, mai ales că a aplicat pentru un loc la nou-născuţi, secţia în care lucrase. E adevărat că e pe o perioadă determinată, dar are încredere că se poate impune ca profesionist. Hopa, staţie la etajul 5.
„Aşteptaţi, vă rog”, spune o infirmieră, „să iasă prima serie". Aproximativ 14 persoane se adună, un grup de colindători, metaforic vorbind, la uşa spitalului. „Am venit să ne-angajăăăăm, dom, dom, să-nălțăm", susură colindul în gândul colindătorilor. O să spuneţi că nu există colind în septembrie. E adevărat, dar oamenii ăştia încă mai cred în Moş Crăciun. Sărmani naivi... Moş Crăciun nu există! Aşa cum nu există nici interviul pentru care aţi fost chemaţi... dar voi nu ştiţi... încă... Geta ajunge împreună cu grupul de colindători la etajul 6, în club.
Comisia, formată din patru persoane, îi primeşte pe toţi, la grămadă sau la buchet, cum doriţi... „Interviu la buchet?” - se miră aspiranţii. În calitate de colindători la poarta „Sfântului Comision”, trec toţi pe refren „Ne daţi sau nu ne daaați?"... Comisia răspunde pe patru voci „Vă dăăăm, vă dăăăăăăm!". „Scoateţi pixurile pentru proba scrisă"(...) „Păi, era vorba de interviu, nu de probă scrisă", comentează candidaţii. „Am schimbat schimbarea".
Geta are primul şoc. Cum adică, se schimbă regulile în timpul jocului? Interviu înseamnă să te întâlneşti cu angajatorul „face to face”, el întreabă, tu răspunzi, mai întrebi şi tu, mai răspunde şi el, iar la final fiecare are o părere despre celălalt, dar la spitalul acesta nici măcar DEX-ul nu are voie să se bage în seamă... Proba scrisă e cu totul altceva. Fiecare primeşte o foaie ştampilată pe care se lăfăie cinci întrebări despre fişa postului asistentului medical generalist. Nu despre ce trebuie să facă un neonatolog sau un internist sau mai ştiu ce specializare pentru care au aplicat colindătorii...
Geta primeşte al doilea şoc în plin şi realizează că nu există Moş Crăciun, dar e ambiţioasă, bazată şi scrie, şi scrie, şi scrie... juma' de oră. În timp ce scrie, realizează că nu are barem de punctaj la nicio întrebare. Gata. Getuta a terminat de scris ce a crezut că e important, predă foaia cu numele la vedere, nu ca la alte examene, în care se acoperă numele candidatului pentru o corectă punctare, şi pleacă derutată spre casă.
De ce nu a fost nici un doctor în comisie? De ce nu a fost managerul? De ce doar nişte asistente, fie şi şefe, au gestionat acest concurs? Răspunsul avea să-l afle a doua zi.
Pe secţia unde aplicase şi unde erau şase candidaţi pe două locuri, ea ieşise a treia, cu 8,18, iar cele admise luaseră cu 10. Da. Bravo, doamnelor care au luat 10. „Să trăiţi!”
Geta e revoltată. Nu se poate ca la acest spital judeţean să fie aşa ceva! Ei, nu! Se poate, Getuțo, se poate orice la Focșangeles. Aici s-a inventat hora unirii, unde toţi şmecherii bugetofagi se prind în horă şi îşi dau mâna „să fie bine, să nu fie rău" pentru ei şi familiile lor. Spitalul „Sfântul Comision” e transpartinic. E o colcăială de interese unde toată lumea câştigă, mai puţin nefericiţii de bolnavi.
Dar Geta nu se lasă, vrea să facă o contestaţie şi sună la biroul Resurse umane: „Bună ziua, vreau să fac contestaţie la «concursul» de ieri." „Nu se poate - răspunde o doamnă - în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 905 din 26.05.2020 nu există posibilitatea de a face contestaţie." Punct! Geta accesează site-ul şi caută ordinul. Nu există nici o menţionare în ce priveşte imposibilitatea de a face contestaţie.
Hora unirii se joacă în continuare (...),viaţa e frumoasă pentru cei din horă, restul... siktir cu experienţa voastră şi cu meseria voastră cu tot. Geta se simte precum Moş Ion Roată când a fost scuipat de boierul cel gras şi arogant din nuvelă. La Moş Ion Roată a venit însuşi Cuza să-l pupe acolo unde a scuipat boierul... La Geta... nu va veni nimeni.(...)
Când veţi fi ciuruiţi de câte o figurantă că nu vă găseşte o venă, când veţi fi trataţi cu sictir de asistente bazate, când o să le vedeţi că intră pe google să afle ce-i ăla cateter vezical, atunci poate că voi, bolnavii, o să înţelegeţi ce înseamnă hora unirii la Focșangeles, într-un spital de stat acaparat de băieţii de băieţi pentru fetele de fete.
Geta e resemnată acum. Taie o ceapă şi plânge... Nu e de la ceapă. Toată frustrarea şi neputinţa şi-au găsit refugiul pe obrajii săi. Nimeni nu mai apreciază competența.(...).
Geta a făcut un memoriu şi la domnu' Nelu, ministrul sănătăţii. Nu are aşteptări, nu are speranţe. Probabil răspunsul, dacă va fi, ar suna ceva de genul..."Spălaţi-vă cât mai des pe mâini, să nu rămână urme, puneţi-vă masca, nimeni nu trebuie să fie recunoscut, luaţi-vă mănuşi... nu lăsaţi urme... sau poate că sunt eu, autorul, bolnav de mania persecuţiei altei persoane într-o speţă scandaloasă.
Mâine, poate tu, cititorule, o să mergi la un restaurant şi o să-ţi placă mâncarea. E bun bucătarul... s-ar putea să fie Geta. Sau poate că într-un magazin, printre atâtea mutre acre vei găsi o vânzătoare amabilă şi cu zâmbetul pe buze... e o altă Geta, cu experienţă şi dedicaţie, care n-are locul ei într-o societate normală pe meseria pentru care s-a dedicat dar poate să facă orice altceva, la standarde înalte, aşa cum e obişnuită.
(...)
By Ayakobama
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Puls
Mușatisme de Vrancea cu Luminița și Daniel Mușat (fără Escu) - Mureșanu-episodul 4
Luminița și Daniel Mușat (fără Escu) - Mureșanu, 23 apr 2024
