Puls

Parchetul a fost un Titanic cu motor de trabant

Ziarul de Vrancea
8 mai 2006 711 vizualizări
Intr-un interviu acordat agentiei de presa Mediafax, procurorul general Ilie Botos a anuntat ca, în cazul Rafo, procurorii au identificat si blocat conturi reprezentind echivalentul a doua milioane de euro, aflate în banci din Elvetia.

-Domnule procuror general, in 16 mai Comisia Europeana va prezenta Raportul de

tara privind Romania. Cum credeti ca va fi capitolul privind criminalitatea organizata in

Romania?


- Din informatiile pe care le detin, raportat la evaluarile facute de expertii germani privind

activitatea noastra pe combaterea criminalitatii organizate, am inteles ca raportul este favorabil.

Au fost apreciate atit metoda, cit si rezultatele obtinute in domeniul combaterii criminalitatii

organizate.


- : Cele mai importante dosare ale Directiei de Investigare ale Infractiunilor de Criminalitate

Organizata si Terorism (DIICOT), care sint instrumentate la momentul acesta, ar fi Rafo,

Rompetrol ?


- Deci sint doua componente distincte, avem criminalitatea organizata standard - ca sa spun asa -

 clasica, in care intra traficul de narcotice, traficul de persoane, alte categorii de fapte incadrate in

aceasta zona, faptele cu violenta legate de criminalitatea organizata s.a.m.d, si Serviciul de

macrocriminalitate economico-financiara care a fost introdus in cadrul DIICOT-ului odata cu

infiintarea acestei directii. Nu numai aceste doua dosare de macrocriminalitate economico-

financiara sint importante si sint in faza destul de avansata de investigare, sint si alte lucrari

importante, lucrari cu un nivel de complexitate deosebit in care se lucreaza in echipe complexe.

Procurorii au la dispozitie ofiteri detasati din cadrul Politiei Romane si din structura specializata a

Ministerului de Interne si de asemenea lucreaza cu un colectiv de specialisti in materie

economico-financiara. Au fost investigatii de lunga durata, investigatii grele, investigatii in care, nu

de fiecare data imaginea procurorului a iesit in sensul pozitiv si asta nu neaparat datorita faptului

ca au existat probleme in cadrul investigatiilor, ci datorita contracararii reactiilor pe care le-au avut

partile, aparatorii s.a.m.d. Este o chestiune fireasca, nu se intimpla numai in Romania, se intimpla

in toate tarile in care exista aceasta ofensiva in domeniul combaterii criminalitatii economico-

financiara. Toti expertii stiu ca criminalitatea gulerelor albe este mult mai greu de documentat si

cu un nivel de contrareactii mult mai puternic decit celelalte forme de criminalitate.


Conturi blocate in cazul RAFO


- Ar putea constitui un regres faptul ca instanta nu a confirmat arestarea lui Marian Iancu?

- în amindoua cazurile, atit in cazul Rafo, cit si in cazul Rompetrol, investigatiile se deruleaza

conform trainingului operational stabilit de procuror. Problema masurilor preventive este o

chestiune care tine de punctul de vedere al procurorului, raportat la punctul de vedere al

instantei. Nu intotdeauna instanta este obligata sa tina seama de ceea ce propune procurorul si s-

ar putea sa aiba puncte de vedere diametral opuse raportat la argumentele invocate de procuror.

Si in cazul de fata, aprecierea instantei, potrivit careia cercetarea in stare de libertate in aceste

cauze poate fi mentinuta, nu este de natura a bloca sau a impieta activitatile de natura

investigativa derulate de procuror. Pe de alta parte, exista in ce priveste aceste cauze, si ma refer

la cauza Rafo, cooperare internationala in ce priveste identificarea unor conturi si blocarea

acestor conturi in vederea lamuririi aspectelor care tin de provenienta sumelor de bani.

- La ce suma se ridica...?

- Este vorba de trei milioane de franci elvetieni, peste doua milioane de euro.

- Spuneti-mi, exista cadrul normativ necesar la momentul acesta pentru investigatiile

acestea de mare amploare, avind in vedere ca inca sint in dezbatere in Parlament

proiectele de modificare a Codul penal si cel de procedura penala...?!

- Din punctul meu de vedere mai este mult de lucru. în primul rind, inclusiv expertii germani, au

ridicat o serie de probleme legate de instrumentarul investigativ existent la dispozitia procurorilor

si de limitele impuse in special de Constitutie, din pacate, legate de anumite masuri preventive.

Este vorba de limita a 180 de zile privind masura arestarii in faza de urmarire penala, a 120 de

zile in ceea ce priveste autorizarile de interceptare - cu o trimitere exacta  la cauze de un inalt

grad de pericol social cum sint aspectele legate de terorism sau de criminalitate organizata: trafic

de droguri, trafic de persoane, unde monitorizarile specifice dureaza un interval indelungat de

timp. Activitatile de decelare a diviziunii infractionale, a gruparilor de crima organizata presupun

de asemenea masuri laborioase. Si aceste limite sint de natura a bloca intr-un fel activitatile

procurorilor. Cu toate acestea, rezultatele noastre sint bune si evaluarile au fost pozitive in acest

sens.



Neintelegeri intre DNA si DIICOT

Exista o discutie legata de competenta in ce priveste macrocriminalitatea economico-financiara.

Exista puncte de vedere diferite, in momentul de fata legislatia permite o interpretare in oglinda

ca sa spun asa, exista o structura de macrocriminalitate economico-financiara la nivelul Directiei

Nationale Anticoruptie (DNA), o structura similara la nivelul Directiei de Investigare a Criminalitatii

Organizate si a Terorismului (DIICOT). Este de sperat ca aceste probleme legate de competenta

sa fie delimitate in mod cert printr-o interventie legislativa, normativa in care sa se stabileasca cu

exactitate, in ce conditii o structura specializata care are obiect de activitate principal. Cum este

DNA-ul - obiectul de activitate este lupta impotriva coruptiei, a coruptiei la nivel inalt, iar la nivelul

DIICOT-ului este lupta impotriva criminalitatii organizate si a terorismului. Toate celelalte

infractiuni subsecvente care au legatura cu infractiunea principala - din punctul meu de vedere -

trebuie sa ramina la structura care incepe investigatia principala si diferentierile sa se faca in

raport de zona principala de actiune, anticoruptie pe de o parte, crima organizata si terorism pe

de alta parte.


- Acesta a fost, sa inteleg, unul din punctele divergente...intre DNA si DIICOT?

- Au fost, nu neaparat puncte de vedere divergente, au fost discutii la nivel de procurori, la nivel

de experti, s-au pus in balanta toate argumentele. De ce? Pentru ca atit colegii de la DNA, cit si

cei de la DIICOT au interesul ca sa identifice argumentele pro si contra in asa fel incit sa previna

o serie intreaga de incidente procedurale.


Restructurare la Ministerul Public


- Se tot vorbeste de restructurarea Ministerului Public. Concret, in ce consta aceasta

restructurare?


- în primul rind, saptamina viitoare o sa am o intilnire, convocata de Adunarea Generala a

procurorilor, impreuna cu Sectia de procurori a CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), pentru a

pune pe tapet necesitatile actuale ale Parchetului de pe linga înalta Curte de Casatie si Justitie,

mai putin structurile specializate - e vorba de DIICOT si DNA, care au statele de functii, care au

personalul stabilit. Este vorba de restructurarea sectiilor neoperative si chiar a celor operative, in

sensul restringerii numarului de persoane din anumite sectoare si a distribuirii lor catre sectoare

unde exista un volum de munca mai mare. Parchetul de pe linga înalta Curte de Casatie si

Justitie a fost un "Titanic cu motor de trabant", ca sa spun asa, ani de zile supradimensionat. Este

normal sa existe o politica care sa genereze o structura flexibila, capabila sa faca fata noilor forme

de criminalitate, sa se transforme intr-o entitate de suport real al colegilor din teritoriu in ce

priveste coordonarea, indrumarea si sprijinul din punct de vedere al unor aspecte de ordin

practic, componenta care tine de recursul in interesul legii, unificarea practicii s.a.m.d. Deci, in

acest sens, chiar se lucreaza in Ministerul de Justitie, care are un proiect. Noi o sa punem pe

tapet necesitatile noastre din acest punct de vedere, in asa fel incit componentele operative sa fie

alimentate cu resursa umana si cu logistica necesara, ca sa-si faca treaba, dar in egala masura va

trebui sa creionam o serie, un pachet de criterii in baza carora sa ramina in structura Parchetului

General numai persoane care intradevar merita acest lucru.


Conturile lui Ovidiu Tender si Marian Iancu au fost blocate

Procurorii Parchetului instantei supreme au blocat conturi in valoare de aproximativ opt milioane

de euro, in dosarul Rafo, in care oamenii de afaceri Ovidiu Tender si Marian Alexandru Iancu sint

acuzati ca au pagubit statul cu 75 de milioane de euro. Potrivit unor surse juduciare, anchetatorii

romani au identificat conturi in banci elvetiene apartinind fratilor Octavian si Alexandru Marian

Iancu, lui Ovidiu Tender, Emil Rosianu, directorul executiv al clubului Poli Timisoara, si firmei

Balkan Petroleum, in valoare de 3,5 milioane de franci elvetieni (aproximativ 2,5 milioane de

euro), bani care au fost blocati. în 14 aprilie, procurorii au blocat conturi in bancile romane, in

valoare de 193 de miliarde de lei (5,3 milioane de euro), apartinind lui Octavian Iancu,

administrator al firmei VGB. Alexandru Marian Iancu este presedinte al Consiliului de

Administratie al Balkan Petroleum - firma controlata de VGB. Omul de afaceri a preluat, la

inceputul anului 2005, clubul Poli Timisoara.

Potrivit anchetatorilor, Tender si Iancu ar fi constituit o grupare de criminalitate organizata in care

ar fi cooptat si alte persoane (invinuite sau inculpate in dosar), care ar fi prejudiciat statul cu

aproximativ 2.700 de miliarde de lei vechi. Procurorii DIICOT sustin ca oamenii de afaceri Ovidiu

Tender si Marian Alexandru Iancu fac parte dintr-un triunghi financiar-comercial in care sint

angrenate societati comerciale controlate direct sau indirect de ei. Prin doua contracte, firma VGB

Impex SRL a achizitionat de la rafinaria Rafo Onesti, in perioada martie - octombrie 2003,

produse petroliere in valoare de aproximativ 1.400 de miliarde de lei, pe care nu le-a achitat.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.