Parchetul a fost un Titanic cu motor de trabant
-Domnule procuror general, in 16 mai Comisia Europeana va prezenta Raportul de
tara privind Romania. Cum credeti ca va fi capitolul privind criminalitatea organizata in
Romania?
- Din informatiile pe care le detin, raportat la evaluarile facute de expertii germani privind
activitatea noastra pe combaterea criminalitatii organizate, am inteles ca raportul este favorabil.
Au fost apreciate atit metoda, cit si rezultatele obtinute in domeniul combaterii criminalitatii
organizate.
- : Cele mai importante dosare ale Directiei de Investigare ale Infractiunilor de Criminalitate
Organizata si Terorism (DIICOT), care sint instrumentate la momentul acesta, ar fi Rafo,
Rompetrol ?
- Deci sint doua componente distincte, avem criminalitatea organizata standard - ca sa spun asa -
clasica, in care intra traficul de narcotice, traficul de persoane, alte categorii de fapte incadrate in
aceasta zona, faptele cu violenta legate de criminalitatea organizata s.a.m.d, si Serviciul de
macrocriminalitate economico-financiara care a fost introdus in cadrul DIICOT-ului odata cu
infiintarea acestei directii. Nu numai aceste doua dosare de macrocriminalitate economico-
financiara sint importante si sint in faza destul de avansata de investigare, sint si alte lucrari
importante, lucrari cu un nivel de complexitate deosebit in care se lucreaza in echipe complexe.
Procurorii au la dispozitie ofiteri detasati din cadrul Politiei Romane si din structura specializata a
Ministerului de Interne si de asemenea lucreaza cu un colectiv de specialisti in materie
economico-financiara. Au fost investigatii de lunga durata, investigatii grele, investigatii in care, nu
de fiecare data imaginea procurorului a iesit in sensul pozitiv si asta nu neaparat datorita faptului
ca au existat probleme in cadrul investigatiilor, ci datorita contracararii reactiilor pe care le-au avut
partile, aparatorii s.a.m.d. Este o chestiune fireasca, nu se intimpla numai in Romania, se intimpla
in toate tarile in care exista aceasta ofensiva in domeniul combaterii criminalitatii economico-
financiara. Toti expertii stiu ca criminalitatea gulerelor albe este mult mai greu de documentat si
cu un nivel de contrareactii mult mai puternic decit celelalte forme de criminalitate.
Conturi blocate in cazul RAFO
- Ar putea constitui un regres faptul ca instanta nu a confirmat arestarea lui Marian Iancu?
- în amindoua cazurile, atit in cazul Rafo, cit si in cazul Rompetrol, investigatiile se deruleaza
conform trainingului operational stabilit de procuror. Problema masurilor preventive este o
chestiune care tine de punctul de vedere al procurorului, raportat la punctul de vedere al
instantei. Nu intotdeauna instanta este obligata sa tina seama de ceea ce propune procurorul si s-
ar putea sa aiba puncte de vedere diametral opuse raportat la argumentele invocate de procuror.
Si in cazul de fata, aprecierea instantei, potrivit careia cercetarea in stare de libertate in aceste
cauze poate fi mentinuta, nu este de natura a bloca sau a impieta activitatile de natura
investigativa derulate de procuror. Pe de alta parte, exista in ce priveste aceste cauze, si ma refer
la cauza Rafo, cooperare internationala in ce priveste identificarea unor conturi si blocarea
acestor conturi in vederea lamuririi aspectelor care tin de provenienta sumelor de bani.
- La ce suma se ridica...?
- Este vorba de trei milioane de franci elvetieni, peste doua milioane de euro.
- Spuneti-mi, exista cadrul normativ necesar la momentul acesta pentru investigatiile
acestea de mare amploare, avind in vedere ca inca sint in dezbatere in Parlament
proiectele de modificare a Codul penal si cel de procedura penala...?!
- Din punctul meu de vedere mai este mult de lucru. în primul rind, inclusiv expertii germani, au
ridicat o serie de probleme legate de instrumentarul investigativ existent la dispozitia procurorilor
si de limitele impuse in special de Constitutie, din pacate, legate de anumite masuri preventive.
Este vorba de limita a 180 de zile privind masura arestarii in faza de urmarire penala, a 120 de
zile in ceea ce priveste autorizarile de interceptare - cu o trimitere exacta la cauze de un inalt
grad de pericol social cum sint aspectele legate de terorism sau de criminalitate organizata: trafic
de droguri, trafic de persoane, unde monitorizarile specifice dureaza un interval indelungat de
timp. Activitatile de decelare a diviziunii infractionale, a gruparilor de crima organizata presupun
de asemenea masuri laborioase. Si aceste limite sint de natura a bloca intr-un fel activitatile
procurorilor. Cu toate acestea, rezultatele noastre sint bune si evaluarile au fost pozitive in acest
sens.
Neintelegeri intre DNA si DIICOT
Exista o discutie legata de competenta in ce priveste macrocriminalitatea economico-financiara.
Exista puncte de vedere diferite, in momentul de fata legislatia permite o interpretare in oglinda
ca sa spun asa, exista o structura de macrocriminalitate economico-financiara la nivelul Directiei
Nationale Anticoruptie (DNA), o structura similara la nivelul Directiei de Investigare a Criminalitatii
Organizate si a Terorismului (DIICOT). Este de sperat ca aceste probleme legate de competenta
sa fie delimitate in mod cert printr-o interventie legislativa, normativa in care sa se stabileasca cu
exactitate, in ce conditii o structura specializata care are obiect de activitate principal. Cum este
DNA-ul - obiectul de activitate este lupta impotriva coruptiei, a coruptiei la nivel inalt, iar la nivelul
DIICOT-ului este lupta impotriva criminalitatii organizate si a terorismului. Toate celelalte
infractiuni subsecvente care au legatura cu infractiunea principala - din punctul meu de vedere -
trebuie sa ramina la structura care incepe investigatia principala si diferentierile sa se faca in
raport de zona principala de actiune, anticoruptie pe de o parte, crima organizata si terorism pe
de alta parte.
- Acesta a fost, sa inteleg, unul din punctele divergente...intre DNA si DIICOT?
- Au fost, nu neaparat puncte de vedere divergente, au fost discutii la nivel de procurori, la nivel
de experti, s-au pus in balanta toate argumentele. De ce? Pentru ca atit colegii de la DNA, cit si
cei de la DIICOT au interesul ca sa identifice argumentele pro si contra in asa fel incit sa previna
o serie intreaga de incidente procedurale.
Restructurare la Ministerul Public
- Se tot vorbeste de restructurarea Ministerului Public. Concret, in ce consta aceasta
restructurare?
- în primul rind, saptamina viitoare o sa am o intilnire, convocata de Adunarea Generala a
procurorilor, impreuna cu Sectia de procurori a CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), pentru a
pune pe tapet necesitatile actuale ale Parchetului de pe linga înalta Curte de Casatie si Justitie,
mai putin structurile specializate - e vorba de DIICOT si DNA, care au statele de functii, care au
personalul stabilit. Este vorba de restructurarea sectiilor neoperative si chiar a celor operative, in
sensul restringerii numarului de persoane din anumite sectoare si a distribuirii lor catre sectoare
unde exista un volum de munca mai mare. Parchetul de pe linga înalta Curte de Casatie si
Justitie a fost un "Titanic cu motor de trabant", ca sa spun asa, ani de zile supradimensionat. Este
normal sa existe o politica care sa genereze o structura flexibila, capabila sa faca fata noilor forme
de criminalitate, sa se transforme intr-o entitate de suport real al colegilor din teritoriu in ce
priveste coordonarea, indrumarea si sprijinul din punct de vedere al unor aspecte de ordin
practic, componenta care tine de recursul in interesul legii, unificarea practicii s.a.m.d. Deci, in
acest sens, chiar se lucreaza in Ministerul de Justitie, care are un proiect. Noi o sa punem pe
tapet necesitatile noastre din acest punct de vedere, in asa fel incit componentele operative sa fie
alimentate cu resursa umana si cu logistica necesara, ca sa-si faca treaba, dar in egala masura va
trebui sa creionam o serie, un pachet de criterii in baza carora sa ramina in structura Parchetului
General numai persoane care intradevar merita acest lucru.
Conturile lui Ovidiu Tender si Marian Iancu au fost blocate
Procurorii Parchetului instantei supreme au blocat conturi in valoare de aproximativ opt milioane
de euro, in dosarul Rafo, in care oamenii de afaceri Ovidiu Tender si Marian Alexandru Iancu sint
acuzati ca au pagubit statul cu 75 de milioane de euro. Potrivit unor surse juduciare, anchetatorii
romani au identificat conturi in banci elvetiene apartinind fratilor Octavian si Alexandru Marian
Iancu, lui Ovidiu Tender, Emil Rosianu, directorul executiv al clubului Poli Timisoara, si firmei
Balkan Petroleum, in valoare de 3,5 milioane de franci elvetieni (aproximativ 2,5 milioane de
euro), bani care au fost blocati. în 14 aprilie, procurorii au blocat conturi in bancile romane, in
valoare de 193 de miliarde de lei (5,3 milioane de euro), apartinind lui Octavian Iancu,
administrator al firmei VGB. Alexandru Marian Iancu este presedinte al Consiliului de
Administratie al Balkan Petroleum - firma controlata de VGB. Omul de afaceri a preluat, la
inceputul anului 2005, clubul Poli Timisoara.
Potrivit anchetatorilor, Tender si Iancu ar fi constituit o grupare de criminalitate organizata in care
ar fi cooptat si alte persoane (invinuite sau inculpate in dosar), care ar fi prejudiciat statul cu
aproximativ 2.700 de miliarde de lei vechi. Procurorii DIICOT sustin ca oamenii de afaceri Ovidiu
Tender si Marian Alexandru Iancu fac parte dintr-un triunghi financiar-comercial in care sint
angrenate societati comerciale controlate direct sau indirect de ei. Prin doua contracte, firma VGB
Impex SRL a achizitionat de la rafinaria Rafo Onesti, in perioada martie - octombrie 2003,
produse petroliere in valoare de aproximativ 1.400 de miliarde de lei, pe care nu le-a achitat.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Puls
Mușatisme de Vrancea cu Luminița și Daniel Mușat (fără Escu) - Mureșanu-episodul 7
De același autor
