După arestări sonori, pe ai Vrăncii teritori, şpagă la judecători, funcţie-de-denunţători
-Uite colo o-ntrebare pusă după arestare-a lu’ Topor-judecătoare:
Mulţi s-or întreba miraţi:
Cum vor fi oare trataţi
Alţi judecători rasaţi
Ici, păn Vrancea aciuaţi,
Tot la şpagă racordaţi,
Care nu-s pe goarnă daţi,
De denunţători trădaţi?
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Puls
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 3
Adaugă comentariu
Vasile, acum 4124 zile, 2 ore, 15 minute, 59 secunde
avocat T.M.= avocat Teodorescu Monica nora mafiotului, fost judecator cu facultatea muncitoreasca!
0
Răspunde
Opțiuni
popa sapca, acum 4124 zile, 2 ore, 34 minute, 48 secunde
Dosar nr. 10488/2/2011
4046/2011
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA I PENALĂ
Încheiere
Şedinţa din Camera de Consiliu din data de 9.12.2011
Pe rol citeste integralsoluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpatei T.An.formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie .
La apelulnominal făcut în Camera de Consiliu a răspuns inculpata T.A. personal, aflată în stare de arest şi asistată de apărători aleşi cu împuternicire avocaţială depusă la dosar.
Procedura decitare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care ,
S-a adus la cunoştinţa inculpatei T.A. faptul că prezenta cauză are ca obiectpropunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie,prin care se solicită luarea măsurii arestării preventive pe o perioadăde 29 de zile.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat,potrivit disp.art.70 alin.2 Cpp, s-a adus la cunoştinţa inculpatei T.A. faptele care formează obiectulcauzei,încadrarea juridică a acestora,dreptul de a avea un apărător,precum şi dreptul de a nu face nici o declaraţie,atrăgându-i-se totodată atenţia că tot ceea ce declară poate fi folositşi împotriva acesteia
Întrebată fiind de către judecător, inculpata T.A. a arătat că îşi menţine declaraţia dată în faţa organului de urmărire penală, însă consideră că ar finecesare unele completări.
În baza art.150 alin.1 Cpp, s-a procedat la ascultarea inculpatei, declaraţia acesteia fiind consemnată în scris şi ataşată la dosar,după citire şisemnare.
Apărătorul ales al inculpatei solicită proba cu acte în circumstanţiere.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a probei formulată de apărătorul ales alinculpatei.
Curtea încuviinţează proba cu înscrisuri în circumstanţiere.
În continuare , s-a acordat cuvântul asupra propunerii privind luarea măsurii arestării preventive faţă deinculpata T T.A..
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpatei pe o perioadă de 29 de zile .Pentru a efectua o astfel de propunere aadministrat în dosarul cauzei probatoriul care a condus în final la faptul că trebuie să se pună în mişcare acţiunea penală şi trebuie să se ceară avizele aferente Consiliului Superior alMagistraturii .Arată că există înregistrări cât şi declaraţiile ulterioare ale denunţătorului, confirmate ulterior pe calea percheziţiilor în sensul că au fost găsite ca şimaterialitate obiectele arătate ,ca şi conţinut înscrisurile arătate în denunţ, iar din toate acestea apreciază că inculpata într-adevăr a săvârşit infracţiunile .
De asemenea, aratăcă sunt satisfăcute toate cele trei condiţii prevăzute de art.148 lit. b,e,f Cpp. Odată ce au fost găsite înscrisurile şi care au fost făcute pro causa pentru a ascunde urmele uneiinfracţiuni,apreciază că s-a urmărit alterarea aflării adevărului.
De asemenea,aceste înscrisuri au condus la concluzia că a existat o înţelegere frauduloasă , în sensul ascunderiiinfracţiunilor de corupţie între inculpată,familia sa şi denunţător pentru că ulterior,aceste înţelegeri nu şi-au mai produs efectele, denunţătorul a venit şi a sesizat organul deurmărire penală. Arată că inculpata a precizat faptul că S.Ş. este un interlop şi este finul inculpatei de cununie,nu o altă persoană. Solicită să fie avute în vedere şi limitele depedeapsă prevăzute de lege pentru asemenea infracţiuni coroborate şi majorate de către legea specială nr.78/2000 cu încă doi ani în situaţia aplicării maximului.
Apărătorul ales alinculpatei T.A. solicită respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatei arătând că parchetul nu a produs nici o probă din care să rezulte că în cazul cercetării inculpatei înstare de libertate aceasta ar influenţa bunul mers al anchetei .
În ceea ce priveşte pericolul concret pentru ordinea publică,arată că acesta nu trebuie presupus, ci dovedit, Curtea Europeanăa Drepturilor Omului recomandă prudenţă .De asemenea,învederează Curţii că ceilalţi inculpaţi sunt cercetaţi în stare de libertate ,iar lăsarea în stare de libertate a inculpatei nu arputea să influenţeze cu nimic buna desfăşurare a urmăririi penale,mai ales că aceasta nu mai poate să-şi exercite meseria. Mai mult,scopul urmăririi penale poate fi atins şi cu inculpata înstare de libertate ,aceasta urmând să se prezinte ori de câte ori va fi chemată şi nu va mai săvârşi alte fapte penale.
Cu privire la săvârşirea presupuselor fapte, arată că inculpataneagă săvârşirea acestora având dovezi în acest sens,dovezi ce urmează se le depună. Mai mult, înregistrările făcute sunt produse de denunţătorul Iacob Costel nefiind expertizate motivpentru care contestă veridicitatea acestora. De asemenea, solicită să fie avută în vedere afirmaţia inculpatei în sensul că i-au fost făcute ameninţări,în mod voalat ceea ce a determinat-osă nu ia cea mai bună decizie.
Astfel,consideră că inculpata are posibilitatea să se apere mai uşor în stare de libertate , să depună dovezi pentru a-şi dovedi nevinovăţia,respectivchitanţe,facturi din care rezultă că lucrările la casa de vacanţă au fost achitate de inculpată.
În raport de aceste considerente,solicită în temeiul disp.art.136 lit.b Cpp luarea măsuriide a nu părăsi localitatea sau ţara având în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatei, respectiv faptul că este o persoană respectabilă în comunitatea sa,iar fiica sa nu a maiputut să meargă la şcoală .De asemenea,precizează că soţul său precum şi mama sa sunt foarte bolnavi.
Apărătorul ales al inculpatei T.A., consideră că inculpatei nu i se poate reproşafaptul că finul său este interlop.
Inculpata T.A., având ultimul cuvânt, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie şi însubsidiar luarea unei alte măsuri. Învederează Curţii că are o fată care se află la o vârstă delicată,aceasta nu a mai putut merge la şcoală de două zile ,iar soţul său este bolnav dehepatita C şi diabet,mama sa este bătrână şi bolnavă. Precizează că vrea să ajungă acasă să-şi vadă copilul.
CONSIDERENTE
La data de9 decembrie 2011 Curtea de Apel Bucuresti Sectia I Penală a fost sesizată de către Parchetul de pe langă Înalta Curte de Justiţie - Directia Natională Anticorupţie-Secţia de Combatere aCorupţiei cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpata T.A., judecator in cadrul Judecătoriei Focşani,cercetată în dosarul nr.245/P/2011 sub acuzaţia de luare demită,prev. de art.254 alin.1 Cod penal rap. la art.6 si art.7 alin.1 din Legea 78/2000 si trafic de influenţă,prev. de art.257 alin.1 Cod penal rap. la art.6 si art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000,cuaplic.art.33 lit.a Cod penal.
În motivarea propunerii,s-a arătat că, prin rezoluţia nr.245/P/2011 din data de 6.12.2011 a fost începută urmarirea penală împotriva magistratului T.A.,judecător in cadrul Judecatoriei Focşani,pentru săvarşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă, fapte care constau în aceea că a pretins,in mod direct si primit,prinintermediul lui L.A.,suma de 80 000 lei la data de 16.06.2011 si 700 euro,la data de 17.06.2011,de la denunţătorul I.C., pentru a pronunţa o hotărare favorabilă acestuia,în dosarulnr.11258/231/2008 si a pretins si primit foloase constand in lucrări de amenajare a casei de vacanţă pentru a-si folosi influenţa în vederea obţinerii unei hotărari judecătoreşti favorabiledenunţătorului şi în calea de atac a recursului.
Prin ordonanţa nr.245/P/2011 din data de 9.12.2011 s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpata judecător T. A. iar prin ordonanţanr.151 din 9.12.2011s-a dispus reţinerea, pe timp de 24 de ore.
Din cuprinsul actelor premergătoare efectuate ca urmare a denunţului numitului I.C. ,la data de 18.11.2011,a rezultat urmatoareasituaţie de fapt:
In cursul anului 2008,denunţătorul I.C. a cumpărat drepturile litigioase asupra suprafeţei de 13 ha teren,de la numitul Ţ. M.S..
In cursul anului 2010, I.C. l-a angajat încalitate de apărător ales pe avocatul I. N. (simplă potrivire de nume) din Baroul Vrancea. I. C. a specificat că a apelat la serviciile lui I. N. pe motiv că, anterior, îl mai angajase într-ocauză civilă având obiect similar -retrocedarea unei suprafeţe de teren de 5 hectare - în numele socrului său, P. I..
In cursul anului 2008, la momentul procesului civil în care I.N. l-aasistat pe P.I., I. C. i-a oferit avocatului, cu titlu de onorariu, suma de 3.500 euro, însă avocatul a fost nemulţumit, cerându-i un aşa-zis „onorariu de succes" în cuantum de 20.000 deeuro. Pentru a da o tentă de legalitate „onorariului de succes", prohibit de dispoziţiile legale, avocatul I. N. i-a cerut denunţătorului să încheie un contract de împrumut pentru sumade 20.000 euro. Denunţătorul a declarat că i-a plătit totuşi 13.000 de euro, pentru care nu a solicitat şi nu a primit niciun înscris.
Revenind la acţiunea în revendicare a 13 hectare teren,cumpărate de I.C. în numele tatălui său, I. P., de la Ţ.M. S., avocatul I.N., angajat din nou, a ţinut să-i reamintească despre datoria legată de achitarea onorariului de succes.
Dupădemararea procedurilor judiciare în faţa instanţei, I. C. a precizat că, fără ştiinţa avocatului, a cerut unui apropiat al său, în persoana inginerului T.C., să participe în sala dejudecată şi să urmărească desfăşurarea procesului.
In perioada 2008 - mai 2010, deci în decurs de aproape 2 ani, cauza civilă dedusă judecăţii a stagnat, după aprecierea denunţătorului,în mod nejustificat. Ba mai mult, între timp avea să constate că pe rolul aceleiaşi instanţe şi în instrumentarea aceluiaşi judecător, în persoana numitei T.A., se ivise o altă cerere dereconstituire a dreptului de proprietate în numele unor cetăţeni, pe numele B., ş.a. care revendicau şi ei o parte din suprafaţa solicitată în numele lui Ţ.M.SA..
Alarmat de numărul mare determene acordate în cauză în mod nejustificat, I.C. a luat iniţiativa de a intra în contact cu judecătoarea T.A.. Astfel, în luna mai 2010, cunoscând împrejurarea că fratele magistratuluiera funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Vrancea, printr-o persoană interpusă, denunţătorul I.C. 1-a contactat pe numitul L. A.. De precizat că I.C. nu a trebuit să insiste pentru căîn foarte scurt timp, L.A., fratele judecătoarei T.A., s-a prezentat în biroul societăţii administrate de I.C.. Acesta din urmă i-a relatat lui L.A. împrejurarea că are interes într-o cauzăcivilă aflată pe rolul instanţei şi în instrumentarea judecătorului T.A. şi că ar vrea să ceară nişte relaţii.
La un interval de 3-4 zile, L. A. 1-a căutat pe I.C. şi 1-a transportat cuautoturismul său, marca ----, la locuinţa magistratului. Discuţia cu magistratul a avut loc în maşina complicelui L.A., parcată în apropierea locuinţei numitei T.A..
I. C. i-a comunicat înmod direct judecătorului T.A. ce doleanţe avea cu privire la procesul civil, iar T.A. i-a răspuns că, în ceea ce priveşte obţinerea unei hotărâri judecătoreşti favorabile la judecata pefond, îl costă 20.000 euro, urmând să îl „ajute" şi în recurs contra unei alte sume de 20.000 euro. Totodată, judecătorul T.A. i-a pus în vedere denunţătorului să-şi achite şidatoria de 20.000 de euro faţă de avocatul I.N..
Aşa cum am arătat, acea datorie era cunoscută de I.C. şi avocatul I.N., între care fusese de altfel încheiat şi contractul de împrumut.întrebarea firească este de unde cunoştea judecătorul de acest contract?
Mai mult, judecătorul s-a angajat că îl va „scăpa" pe I. C. de serviciile avocatului. La acel moment, I. C. nuavea suma de 40.000 de euro, mai ales că, deşi îi dăduse în mai multe tranşe suma de 13.000 euro avocatului I. N., se văzuse pus în situaţia de a restitui întreaga sumă de 20.000 euro.
Prinurmare, I.C. a ajuns să apeleze la serviciile lui A.Ş., cunoscut sub numele de S. Ş., şi despre care avea să afle la o dată ulterioară, că este finul de cununie al judecătoarei T.A.. De la A.Ş., denunţătorul a împrumutat suma de 40.000 euro pentru o perioadă de 6 luni, în acest scop fiind încheiat un act în formă autentică, dar pentru suma de 64.000 de euro (diferenţa de 24.000reprezentând dobânda).
în ziua în care a intrat în posesia banilor, I. C. 1-a apelat telefonic pe L.A., fratele judecătoarei, căruia i-a dat 80.000 de lei, iar ulterior i-a dat 17.000 euro şiavocatului I.N., aşa cum îi spusese să procedeze judecătoarea. Ulterior, însă, L.
AUREL s-a întors şi i-a cerat denunţătorului I. C. încă 700 euro, reprezentând diferenţa de curs valutardatorată judecătoarei T.A..
După ce a dat banii atât judecătoarei T.A. cât şi avocatului I.N., judecata cauzei a început să se desfăşoare în mod normal, fiind încuviinţată o expertiză,astfel că, la data de 05.10.2010, judecătoarea T.A. a pronunţat sentinţa civilă în dosarul nr. 11258/231/2008 al Judecătoriei Focşani, admiţând cererea petentului Ţ. M.S. (de fapt era vorbade I. C. care procurase drepturile litigioase pe numele tatălui său, I.P.) şi obligând Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Primăria Focşani să eliberezeproces-verbal de punere în posesie şi pe intimata Comisia judeţeană de aplicare a fondului funciar de pe lângă Prefectura Vrancea să elibereze titlu de proprietate.
Sentinţa civilăpronunţată de către judecătoarea T.A. era supusă recursului iar I.C. ştia de la aceasta că pentru a obţine o hotărâre judecătorească favorabilă intereselor sale şi în recurs maitrebuia să-i ofere judecătoarei T.A. încă 20.000 de euro.
într-adevăr, ambele comisii, atât cea de la nivelul Primăriei Municipiului Focşani cât şi cea constituită la nivelul PrefecturiiJudeţului Vrancea, au atacat sentinţa dată în dosarul 11258/231/2008 cu recurs. Conform unei înţelegeri anterioare, I.C. cunoştea că trebuia, la rândul său, să atace cu recurs sentinţa,însă ar fi dorit să-1 evite pe avocatul I.N..
După pronunţarea sentinţei, denunţătorul I.C. a fost căutat de către fratele judecătoarei T.A., care i-a precizat că sora sa i-a transmis săatace şi el acea hotărâre, însă v-a trebui să depună cererea de recurs „într-o anumită zi a săptămânii".
Intre timp, însă, în ceea ce priveşte banii, cei 20.000 de euro pe carejudecătoarea T.A. îi pretinsese pentru a-1 favoriza pe I.C. în obţinerea unei hotărâri în recurs, au intervenit unele modificări.
Astfel, tot prin intermediul lui L.A., judecătoarea T.A. i-atransmis denunţătorului că s-ar fi gândit ca, în contul celor 20.000 de euro, acesta să efectueze şi să achite unele amenajări la casa de vacanţă a magistratului. I.C. a acceptat şi acestedemersuri şi, însoţit de L.A. care, ulterior, s-a şi asigurat că lucrările vor fi efectuate, a depus diligentele necesare în vederea onorării pretenţiilor avute de judecătoarea T.A.. I.C.1-a contactat pe D.M., administrator la SC A.D. SRL şi căruia i-a solicitat să efectueze gratii metalice destinate asigurării ferestrelor casei de vacanţă, porţi metalice şi obalustradă.
Trebuie menţionat că, în timp ce societatea sa efectuează aceste lucrări, D.M., este surprins de Poliţia Rutieră şi sancţionat contravenţional. D.M. face plângere împotrivaactului administrativ prin care a fost sancţionat şi plângerea ajunge să fie judecată de către judecătoarea T.A.. Aceasta profită de ocazie şi îl cheamă pe D.M. căruia îi pune în vederesă îi dea documente justificative - chitanţă şi factură fiscală pentru lucrările efectuate deşi, în final, a ajuns să plătească tot I.C.. în acest sens a se vedea dosarul 3507/231/2011al Judecătoriei Focşani, având ca obiect plângere contravenţională - soluţionat la 17.05.2011 prin admiterea plângerii.
împrejurarea că denunţătorul I. C. a achitat, în final, acestelucrări este dovedită în factura şi chitanţa emise de SC A.D. SRL - Goleşti şi extrasul de cont de la Banca Raiffeisen Bank, rezultând plata sumei de 6.300 lei.
Tot legat de îmbunătăţirilesolicitate de judecătoarea T.A., I.C. 1-a contactat pe D.V. care a construit şi montat 7 ferestre tip termopan. Pentru că lui I. C. i se mai ceruse şi schimbarea acoperişului casei de vacanţă,L. A. i-a pretins doar banii, în sumă de 3.800 euro pe motiv că descoperise el o firmă care putea face acoperişul cu tablă tip „Lindab ". Această ultimă sumă de bani a fost primită deL.A. pentru şi în numele judecătoarei, în biroul denunţătorului.
Aşa cum îi fusese indicat, I.C. a depus cererea de recurs în ziua indicată de T.A., prin intermediul fratelui acesteia,numitul L.A., iar la scurt timp i s-a comunicat că judecarea cauzei nu revenise doamnei judecător R. S., prietenă cu judecătoarea T.A., ci altui complet condus de judecătoarea D. M..
In acestecondiţii, i s-a indicat lui I.C. să reia colaborarea cu avocatul I. N., pe motiv că acesta l-ar cunoaşte pe soţul judecătoarei DI.M.. Cu toate acestea, denunţătorul avea să se convingă defaptul că judecătoarea DIŢĂ nu putea fi coruptă.
La indicaţiile date prin interpus de către judecătoarea T.A., I. C. reia colaborarea cu avocatul I.N. şi din nou se discută despre„onorariul de succes" de 20.000 de euro, condiţii în care I.C. îi indică avocatului să păstreze vechiul contract de împrumut şi, din nou, îl roagă pe inginerul T. să vegheze din salade judecată asupra bunului mers al procesului.
La data de 01.03.2011, denunţătorul este căutat de L. A. care îi comunică faptul că judecătorul de la recurs nu putea fi corupt şi îi propunesă-1 contacteze pe judecătorul S. F. de la Judecătoria Panciu şi să-i dea 5.000 de euro pentru ca acesta să intervină pe lângă judecătoarea D.M.. I. C. pretinde că nu a efectuat demersuriîn sensul indicat de către L.A..
In ziua de 08.03.2011, I.C. a aflat că prin decizia civilă nr. 284/08.03.2011, pronunţată în dosarul nr. 11258/231/2008, au fost admise recursurile declarate deComisia judeţeană Vrancea pentru obţinerea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia locală Focşani, iar recursul său fusese respins.
In aceste condiţii, denunţătorulşi-a procurat un reportofon şi din acel moment a început să înregistreze convorbirile purtate cu L. A., T.A., soţul acesteia, A.Ş., convorbirile regăsindu-se pe suporţii puşi la dispoziţiaprocurorului.
Prima discuţie înregistrată are loc la 08.03.2011 în biroul denunţătorului, unde a fost convocat L.A.. Din discuţii rezultă că I. C. face referire la banii, serviciile şibunurile date judecătoarei T.A. ca şi la faptul că pierduse procesul civil.
La 11.03.2011, I.C. are o nouă discuţie cu L. A., pe care 1-a căutat la locul său de muncă şi 1-a invitat la un barpentru a consuma o cafea. Din nou au loc discuţii relativ la situaţia denunţătorului. L. A. i-a cerut să aibă răbdare.
Atunci I.C. a pus pe masă reportofonul şi a pretins că a înregistrattoate discuţiile şi i-a pus în vedere lui L. A. să rezolve problemele, după care s-au despărţit.
La scurt timp, în aceeaşi zi, L. A. şi-a adus sora, pe judecătoarea T.A., care a dorit săaibă o discuţie cu denunţătorul. înainte de a purta această discuţie în autoturismul ---- aparţinând lui L.A., denunţătorul a fost supus unui control corporal, însă L. A. nu a reuşitsă descopere reportofonul.
In maşină, judecătoarea T.A. a recunoscut, implicit şi explicit, primirea sumelor şi foloaselor pretinse, luându-şi angajamentul că va restitui sumele primite darnu şi dobânzile datorate finului său A.Ş..
La data de 13 martie 2011, deci la două zile de la discuţia purtată de l.C. cu judecătorul T.A. , denunţătorul este convocat telefonic de către A.Ş., persoana de la care împrumutase suma de bani, la locuinţa sa. Acolo se afla, conform celor declarate de către denunţător şi judecătorul T.. După ce în prealabil denunţătorul a fostsupus unui control corporal, A.Ş. i-a reproşat faptul că îndrăznise să facă înregistrări cu naşa sa de cununie , mai precis judecătorul T.A. , ameninţând că nu se va mulţumi doar culocuinţa tatălui denunţătorului pusă gaj.
Trebuie menţionat faptul că între timp l.C. era în situaţia de a restitui dobânda împrumutului până la data de 15.03 2011. în acest context şineaflându-se în posesia banilor necesari, denunţătorul a purtat mai multe discuţii cu judecătorul T.A., o parte intermediate de către
L.A., iar la un moment dat i s-a indicat să încerce săvândă drepturile litigioase unui terţ numai că n-ar fi trebuit să afle A. Ş.. Prin urmare, judecătorul T.A. avea de gând să-1 „fraudeze" cumva şi pe finul său.
Revenind laîntâlnirea din locuinţa lui A.Ş., judecătorul T. şi-a luat angajamentul că va rezolva problema, iar dacă vor trebui daţi şi alţi bani îi va trimite prin A.Ş.. A doua zi T. A. i-a trimislui la. C. 12.300 euro prin intermediul lui L. A. in schimb, denunţătorului i s-a cerut să dea o declaraţie scrisă prin care a arătat că banii ar reprezenta contra valoarea unor amenajărifăcute în locuinţa lui L. A., deşi în realitate suma de bani reprezenta restituirea unei părţi din banii primiţi cu titlul de mită. Banii au fost însuşiţi de către A.Ş. în contuldatoriei. Cam în acelaşi context judecătorul Topor i-a transmis denunţătorului şi un model de acţiune de contestaţie în anulare cu care i s-a indicat lui l.C. să meargă din nou la avocatull.N. să promoveze o nouă acţiune în instanţă.
Anterior, după întâlnirea avută în locuinţa lui A. Ş. cu judecătorul T., la cererea acestora denunţătorul a promis că-i va da lui A. Ş.1 hectar din terenul pe care urma să-1 obţină şi astfel finul judecătoarei a devenit şi el foarte interesat de evoluţia procesului civil. în condiţiile în care trecuseră deja două termeneşi nu se pronunţase o hotărâre favorabilă în contestaţia în anulare introdusă pe rolul instanţei de către denunţător prin acelaşi avocat, A.Ş. văzând că nu-şi primea nici banii şinici terenul, a luat iniţiativa de a merge însoţit de către denunţător să poarte o discuţie cu avocatul T. M., soţul magistratului. întâlnirea a avut loc în localitatea U. la restaurantul„Bachus". Avocatul s-a arătat surprins de povestea denunţătorului şi a cerut să i se prezinte dovezi. A doua zi denunţătorul i-a oferit un suport optic conţinând înregistrărilefăcute, predarea -primirea „CD"-ului având loc în cabinetul avocatului. După ce a luat cunoştinţă cu privire la materialul înregistrat, avocatul T.M. se pare că a luat decizia să seimplice şi să rezolve situaţia creată de soţia sa sens în care 1-a chemat pe avocatul P.A. şi care conform denunţului ar fi un fel de „om de casă" al familiei şi i-a cerutdenunţătorului să-i dea o împuternicire pentru a se deplasa la Arhivele Naţionale în Bucureşti în vederea clarificării situaţiei terenului revendicat de către denunţător.
La data de 27iunie 2011 l.C. a făcut în faţa unui notar promisiune de vânzare pentru 1 ha din terenul revendicat către fiul lui A. Ş., condiţii în care a mai primit 15.000 euro pe care i-a dat avocatuluiT. M. care a pretins acea sumă de bani cu motivaţia că urma să dea mită unor judecători care trebuiau să se pronunţe pe cererea de contestaţie în anulare.
In instanţă lucrurile nu audecurs foarte repede astfel că l. C. s-a trezit în situaţia de a nu avea de unde să dea 27.300 euro, bani pe care îi datora lui A.Ş. şi în aceste condiţii au urmat alte întâlniri cuavocatul T. M., însă acesta nu a intervenit cu nimic pe lângă finul său în favoarea situaţiei denunţătorului.
Ajuns într-o situaţie disperată, l.C. a încercat să se sinucidă. In timpulspitalizării acestuia, discuţiile cu familia T. au fost purtate de către tatăl său.
In aceste dispute la un moment dat este atras şi T.V., folosit de soţii T. ca element de presiune, mai alescă se pare că magistratul ţine pe rol de foarte multă vreme un dosar în care susnumitul are interese.
În final s-a negociat vânzarea drepturilor litigioase în integralitatea lor, iardenunţătorul a înregistrat şi discuţiile avute cu avocatul T.M. cu ajutorul unui reportofon personal.
Exemplificativ,în cuprinsul, propunerii Direcţia Naţională Anticorupţie-Secţia deCombatere a Corupţiei a redat convorbirile purtate intre denunţător si inculpata T.A. ( procesul verbal de redare nr 1138/II-1 întocmit la 25-11-2011).
In cauză au fost audiati, în calitate demartori, denunţătorul I.C., I. P., T. C.,D. M. precum si învinuiţii Ş.A. ,Ş.A.,T.V.,T.M. si L. A..
In baza autorizaţiilor emise de Curtea de Apel Bucureşti au fost efectuate perchezitiidomiciliare la locuinţele judecătorului T.A. precum si la cabinetul de avocatură al soţului acesteia, învinuitul T. M..
La locuinţa judecătorului au fost găsite, un reportofon şi 3 suporturiCD, care, conform declaraţiilor ulterioare date de către învinuiţi provin de la denunţător şi ar conţine înregistrările efectuate de acesta în mediul ambiental.
De asemenea, s-au descoperitşi au fost ridicate toate înscrisurile legate de demersurile făcute de către inculpată şi soţul său, avocatul T.M., pentru a şterge urmele infracţiunii (preconstituirea unui document careatestă în mod nereal efectuarea unor reparaţii la locuinţa complicelui L. , un înscris de formatul unei declaraţii luată sub presiune denunţătorului că nu va utiliza înregistrările făcuteşi că a făcut astfel de înregistrări în joacă şi că a făcut mixaje pe acele înregistrări).
Examinand actele şi lucrările efectuate în dosarul de urmărire penală 245/P/2011 Curteaconstată că sunt întrunite condiţiile prev de art 143 Cod procedură penală si există două din cazurile prev de art 148 Cod procedură penală pentru a admite propunerea de luare a măsuriiarestării preventive, împotriva inculpatei judecător T.A. .
Pentru a constata îndeplinirea condiţiei impuse de art. 143 Cod procedură penală în privinţa existenţei unor indicii temeinice şimotive rezonabile de a se crede că inculpata a comis pretinsele fapte de corupţie ce formează obiectul cercetărilor, Curtea a avut în vedere denunţul si declaraţiile martorului Iacob Costel,declaraţii ce se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi, relevantă fiind declaratia martorului D. M. administrator la SC A.D. SRL- Goleşti, dată la 08-12-2011, din care rezultă căpentru elementele de feronerie confecţionate de acesta la casa din Lepşa aparţinand inculpatei T.A. a fost plătit, in mai multe tranşe, de denunţătorul I.C. precum şi împrejurarea că aeliberat documente justificative respectiv factură si chitanţă , pe numele inculpatei, la cererea acesteia, pentru a-i fi admisă plangerea împotriva procesului verbal de contravenţie, in dosarul3507/231/2011 al Judecatoriei Focşani, soluţionat la 17-05-2011, de către inculpată.
Susţinerile din denunţul formulat şi declaraţiile ulterioare date de martorul Iacob Costel sunt confirmate,de asemenea,de înscrisurile depuse la dosar reprezentand contractul de cumparare a drepturilor litigioase asupra suprafeţei de teren de 13 ha, de la numitul Ţ. M. S. in numele tataluidenunţătorului I.P., teren ce a format obiectul dosarului 11258/231/2008 instrumentat de inculpata judecator T.A.,dosar ce a trenat pe rolul instanţei din anul 2008 pană în mai 2010, soluţionatprin admiterea cererii petentului Ţ.M. S. printr-o sentinţă civilă pronunţată de inculpată ,decizia civilă nr 284 din 08-03-2011 pronunţată în recurs, prin care denunţătorul a pierdutprocesul, completul fiind condus de judecator D.M., cele trei suporturi CD provenite de la denunţător , conţinand înregistrarile efectuate de acesta în mediul ambiental,reportofonul siinscrisurile ridicate în urma percheziţiilor domiciliare efectuate la locuinţa inculpatei şi la cabinetul de avocatură al soţului acesteia, învinuitul T.M., respectiv înscrisurile reprezentandatestarea unor reparaţii la locuinţa învinuitului L.A. şi cel în forma declaraţiei denunţătorului că nu va utiliza înregistrarile făcute şi că a făcut aceste înregistrari în joacă,despre toate aceste obiecte si înscrisuri denunţătorul făcand anterior referiri in denuntul formulat,promisiunea de vanzare pentru un ha din terenul revendicat, facută la 27-06-2011 în faţanotarului de către denunţătorul I.C. in favoarea fiului învinuitului A.Ş., si alte înscrisuri notariale cu efecte translative de proprietate, depuse la dosarul cauzei.
Procesele verbale princare au fost redate convorbirile interceptate de denunţător, cu ajutorul reportofonului , conturează, de asemenea , imaginea si dimensiunea faptelor denunţate întărind bănuiala, puternică, cuprivire la verosimilitatea susţinerilor denunţătorului.
Declaraţiile denunţătorului I.C. se coroborează şi cu declaraţiile învinuiţilor Ş.A. şi Ş.A.,L. A., T. M., declaraţii din carerezultă că aveau cunoştinţă că denunţătorul a înregistrat pe inculpata T.A. precum şi pe fratele acesteia, învinuitul L.A., funcţionar in cadrul Consiliului Judeţean Vrancea.
Deasemenea, T.V. învinuit că, împreună cu Ş.A. şi Ş. A., au exercitat presiuni prin ameninţare asupra denunţătorului ( executarea gajului ipotecar asupra locuinţei pentru plata cametei sireferitoare la intervenţia unor ucrainieni ) pentru a-l descuraja pe acesta de a mai solicita returnarea banilor luati cu titlul de mită şi pentru a asigura folosul banilor si serviciilor pretinsede inculpata T.A. si soţul său T.M. în declaraţia dată, a arătat că a asistat ,personal, la cearta din casă purtată între soţii T. ,I. C. si Ş. A. cu privire la înregistrari, discuţiipurtate între I.C. pe de o parte şi invinuiţii T.A.,T. M. si L.A., pe de altă parte.
Prin urmare, Curtea reţine că există banuieli concrete, legitime, de natură a justifica arestareainculpatei, în acord şi cu exigenţele art 5 parag. 1 lit c din Convenţie, la acest moment procesual constatand că faptele ce au dat naştere la suspiciunile în discuţie sunt suficiente pentu afundamenta acuzaţia de luare de mită si trafic de influenţă,astfel cum impun exigenţele art.143 Cod procedură penală.
De altfel, în conformitate cu dispoziţiile convenţionale amintite, lamomentul arestării unei persoane acuzate că a comis o infracţiune, nu este necesar a se fi adunat probe suficiente pentru a fundamenta în mod complet acuzaţia , scopul efectuării urmăririipenale fiind tocmai strangerea tuturor probelor necesare aflării adevărului.
Sunt îndeplinite, de asemenea, şi cazurile prev de art 148 alin 1 lit b si f Cod procedură penală .
Cu privire lacazul prev de art 148 alin 1 lit b Cod procedură penală Curtea consideră că sunt date suficiente din care se poate deduce că inculpata a încercat zădarnicirea aflării adevărului, prinpreconstituirea unor înscrisuri pentru a da o aparenţă de legalitate faptelor ce conturează acuzaţiile de corupţie aduse (în acest sens, sunt înscrisurile ridicate la percheziţiadomiciliară, legate de demersurile făcute de inculpată şi de soţul său T.M. pentru a şterge urmele infracţiunii dar şi circumstanţele reale ale comiterii pretinselor fapte, astfel cumrezultă din întregul material admninistrat in cauză).
Cat priveşte condiţia prev. de art 148 alin 1 lit f Cod procedură penală,Curtea constată că aceasta este întrunită şi rezultă dinprobele dosarului.
Starea de pericol pentru ordinea publică presupune în cazul inculpatei-magistrat judecător,o rezonanţă socială negativă puternică, la nivel local şi general, faţă defapte de corupţie percepute extrem de negativ în legatură cu care se asteaptă o reacţie promptă şi eficientă a organelor judiciare , reacţie în lipsa căreia, s-ar putea produce perturbaţiila nivelul disciplinei publice şi a respectului faţă de lege.
In cazul în speţă, acuzaţia gravă adusă inculpatei, care are calitatea de judecător investit cu o funcţie publică ce ii dăautoritatea să respecte si să aplice legea celor care ii supun spre judecată cauzele litigioase, constand în pretinderea de bani şi alte foloase injuste precum şi în traficarea influenţeipentru a judeca, nu în conformitate cu legea ci în conformitate cu propriul interes, al obţinerii de venituri ilicite si foloase injuste, profitand de funcţia publică de judecător, funcţie ceimpune exigenţe speciale de moralitate, deontologie si probitate profesională,justifică aprecierea că lăsarea acesteia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Gravitateaacuzaţiei rezultă din circumstanţele factuale ale cauzei care conturează un modus operandi care nu relevă un caracter de accidentalitate , dedus din modul în care denuţătorul a ajuns săvorbească , direct, cu judecătorul cauzei despre ceea ce îl interesa, prin intermediul fratelui inculpatei -invinuitul L.A. funcţionar, la randul lui, în cadrul Consiliului Judentean Vrancea,modul în care, în cauză, s-a implicat finul inculpatei, învinuitul Ş.A. cu privire la care există presupunerea că practică cămătăria şi care a "împrumutat" pe denunţător cubanii pretinşi drept mită,modul în care, în cauză, s-a implicat soţul inculpatei, învinuitul T.M. ,avocat in cadrul baroului Focşani, modul în care se pare că denunţătorului i-a fostsugerat de către inculpată să îşi plătească datoria avută la avocatul să,u Iacob Nicolae reprezentand "onorariul de succes" pretins de acesta şi prohibit de lege,modul în care sepresupune ca au exercitat ameninţări toate persoanele implicate, împotriva denunţătorului după ce acesta a dat în vileag împrejurarea că a înregistrat convorbirile referitoare la pretindereamitei purtate cu inculpata T.A. şi fratele său, învinuitul L.A..
Existand presupunerea că inculpata în calitatea avută, de judecător, a pretins denunţătorului I.C. bani si alte foloaseilicite pentru a-i da o soluţie favorabilă, în dosarul în care acesta era direct interesat, aflat în instrumentarea sa şi pentru a asigura, în continuare, în mod definitiv, caştigareaprocesului prin exercitarea influenţei asupra unui judecător investit cu judecarea cauzei în recurs, Curtea apreciază că arestarea preventivă a inculpatei, în raport cu datele aflate la dosar,este justificată de existenţa unui interes public, interes ce are în vedere protejarea publicului în sensul eliminării riscului repetării faptelor de corupţie.
Prin urmare, Curtea constată căluarea măsurii arestarii preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei penale formulate împotriva inculpatei şi este necesară, in vederea bunei desfăşurări a fazei de urmarirepenală, pentru strangerea tuturor probelor în vederea aflării adevărului.
La acest moment procesual, existenţa suspiciunilor rezonabile că inculpata judecator a comis fapte grave de corupţiejustifică luarea, de îndată, a celei mai severe măsuri preventive, fiind necesară, astfel cum s-a arătat, o reacţie fermă, de descurajare a persoanelor din sistemul judiciar de a se folosi defuncţia publică pentru primirea de remuneraţii injuste.
Constatand indeplinite conditiile prev de art 143 C.pr penala dar si cele prevazute de art 5 parag 1 lit c din Conventia Europeană aDrepturilor Omului precum si existenţa situaţiilor prevăzute de art 148 alin 1 lit b si f C. pr. penală, apreciind asupra caracterului necesar al privării de libertate şi a proporţionalităţiiacestei măsuri cu gravitatea acuzaţiei dedusă din modul în care inculpata a acţionat şi calitatea avută, de judecător, Curtea va admite propunerea Parchetului de pe langă Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie- Sectia de Combatere a Coruptiei si va dispune luarea masurii arestarii preventive a inculpatei T.A. pe o perioadă de 29 de zile,de la 9decembrie 2011 la 6 ianuarie 2012,faţă de care se va emite Mandat de Arestare Preventivă ,pentru cazurile prev. de art.148 alin.1 lit.b) şi f). Cod procedură penală.
Văzand şi disp. art.193alin.3 Cod procedură penală,
DISPOZITIV
În temeiul disp. art.149 ind.1 alin.9 C.pr.penală admite propunerea PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE -DIRECTIANAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE-Secţia de Combatere a Corupţiei.
În temeiul disp. art. 149 ind.1 pct 10 C.p.p dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpatei T.A., pe o perioadă de 29zile, de la 9.12.2011 la 6.01.2012.
Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatei pentru cazurile prevăzute de art. 148 alin.1 lit.b). şi lit. f). C.pr.penală.
Conform art.192alin.3 cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs, in termen de 24 de ore,de la pronunţare.
Cercetată in Camera de Consiliu si pronunţată înşedinţă publică,azi ,9 decembrie 2011.
0
Răspunde
Opțiuni
romica, acum 4124 zile, 9 ore, 24 minute, 10 secunde
NU o sa mai fie nimeni prins deoarece nu sunt asa de prosti si creduli ca judecatoarea retinuta,iar cei care vor fura la solutii in continuare nu sunt PROSTI sa cheme denuntatorii la ei acasa sa citeste integralprimeasca spaga si sa fie inregistrati sau sa se combine cu TATARU,SANDU cum facea aceasta TOPOR care discuta expunandu-se in spatii publice din zona tribunalului cu astfel de nenorociti. Dacaplateste,aceasta TOPOR plateste numai datorita inconstiintei sotului ei un credul care s-a inconjurat de fel de fel de indivizii si lua de la tot felul de indivizi bazandu-se ca este cumatru cupenalistul HARABOR,var cu comisarul TOPOR,preieteni de chefuri cu judecatoarele MIRON ,BOTEZATU,PASCARU ANDREEA,COTEA,VOINEAG.
0
Răspunde
Opțiuni
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
