Pe aripi de...ciori
Ca reper, pentru cei nefamiliarizaţi cu acest nume, Gheorghe I. Lahovari este acela care a introdus pentru prima dată în cadrul serviciilor poştale româneşti mandatul poştal şi cartea poştală. În 1893 a fost numit preşedinte la Înalta Curte de Conturi, poziţie din care a elaborat "Legea contabilităţii statului". Situat pe o suprafaţă relativ mică şi poziţionat la iesirea din Adjud către Focşani, parcul municipal îşi întâmpină vizitatorii nu numai cu frumuseţile lui, ci şi cu o mică surpriză: stolurile de ciori care îşi apără terenul "invadat". Una caldă, alta rece. Pe lângă diversele amenajări făcute de administraţia locală, problema extirpării croncănitoarelor s-a făcut nevăzută "pe aripi de cioară". De la părinţi cu bebeluşi în cărucioare până la bătrâni care citesc ziare sau cărţi, parcul este primitor cu toată lumea. Poate chiar prea primitor. Liniştite, în sutele de cuiburi construite pe ramurile castanilor şi teilor, ciorile veghează zona pe care au pus stăpânire de ani întregi. Aleile mai mult pictate decât curate sunt cele care îi fac pe vizitatori să fie atenţi pe care banci se aşază. Ghinionul sau norocul, de la caz la caz, îi poate murdări oricând. Bucuria de a avea un parc frumos amenajat dispare odată ce te confrunţi cu "norocul" păsărilor negre. Oare ce gândesc oamenii care vin zilnic în parc şi pe lângă faptul că trebuie să fie atenţi la mizerie, mai suportă şi zgomotele asurzitoare ale ciorilor?O doamnă trecută de prima tinereţe, aflată cu nepotul la locul de joacă se arată amabilă şi îmi împărtăşeşte părerea sa: "Ce să vă spun? Asta este o problemă care persistă de ani de zile! Păcat că investiţiile astea făcute pentru noi sunt murdărite de ciorile astea enervante. Uite (şi face semn către bănci), când mă aşez şi încep ele să zboare deasupra copacilor, mă tem de fiecare dată să nu mă trezesc cu vreun noroc pe mine. Păcat! Dacă tot au început să facă schimbări frumoase pentru oraş, ar trebui să scape în primul rând de păsările astea".
În speranţa că "primăvara" va fi un sfetnic bun, cetăţenii din Adjud speră într-o vară viitoare fără ciori şi cuibare.