Gigel, ministrul Culturii
Or, Gigel-Sorinel Știrbu, de profesie preot, este omul potrivit la locul potrivit. A îngăduit Cel de Sus să avem un Gigel, ministru al Culturii. Nici Gheorghe, nici Gheorghiță, nici George. Simplu, Gigel. Nefericit o fi fost preotul când a botezat în numele Sfintei Treimi pruncul cu numele Gigel-Sorinel! În fine, nu mai contează, puteau să-l numească și pe Bulă, ministru al Culturii. Problema este de imagine pentru că acest minister delabrat a fost condus de personalități din domeniul științelor, artei și culturii. Faptul că Gigel a venit din partea elitistului Partid Național Liberal arată decadența clasei politice din România și ignoranța pe care această clasă politică o arată culturii, în general. Liberalii au fost reprezentanții elitelor din România și un ministru liberal era perceput ca un nume de referință. Văzându-l pe acest băiat care a agățat Epitrahirul în cui și a ajuns ministru ne putem întreba pe cine mai reprezintă astăzi liberalii? Ca idee, iată câteva nume care au condus Ministerul Culturii: Grigore Balș, Dimitri Bolintineanu, Dumitru C. Brătianu, Vasile Pogor, Vasile Conta, V. A. Urechia, Titu Maiorescu, Petru Poni, Spiru Haret, Take Ionescu, I. Gh. Duca, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Petre Andrei, Andrei Pleșu, Ion Caramitru și Răzvan Teodorescu. Ani mulți, ministru al Culturii a fost și proletara Suzana Gâdea. Gigel-Sorinel Știrbu nu are, din păcate, nimic în comun cu lista marilor miniștri ai Culturii amintiți mai sus. Aduce mai degrabă cu agramata Suzana Gâdea din epoca de tristă amintire și dă tonul la ”Veșnica pomenire” pentru un minister unde ministru este cel care va stinge lumina! (Valentin MUSCĂ)
