,,Stânga” și ,,Dreapta”, sau ,,Cum vei vota, așa vei ofta”!
Zilele trecute, România s-a cutremurat și continuă să se clatine rău de tot, iar valul ridicat de această clătinare, pare să devină tot mai amenințător. După ce am văzut sau am intuit fața celui care amenință soarta neamului românesc în chiar existența sa istorică, gândul m-a dus și mă duce la o afirmație a lui Simion Mehedinți, cel mai mare autohtonist român: ,,Un popor nu moare când vor dușmanii, moare când vrea el”! Avea experiența a cinci evenimente care i-au marcat viața și chiar opera: Războiul din 1877; Sacrificiul din Primul Război Mondial; Marea Unire; anul 1940 – ,,anul rușinii” și 23 august 1944 – crucificarea României.
Anul 1989, n-a fost cum ne așteptam cu toții să fie, un an al Renașterii și al descătușării forțelor creatoare și morale ale României, ci... ,,Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor!” sau ,,Obraznicul mănâncă praznicul!”, iar țara întreagă a devenit un adevărat poligon de măcel al zestrei neamului, obținută secole întregi, cu sânge, sudoare și... ,,răbdări prăjite”.
Nu spun că am schimbat stăpânii, cum spun unii care vor să scape de răspundere, ci spun cum a afirmat excelența sa Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române: ,,Avem o țară frumoasă și nu știm cum să scăpăm de ea!”
O vorbă veche românească ne-ar acuza, spunând că ,,N-avem niciun Dumnezeu”, în afara banului, așa că încercăm să identificăm treptele ,,decăderii” noastre după 1989, care ne-au adus în situația disperată în care ne aflăm:
1. Am asasinat ,,fără judecată” în ziua de Crăciun, șeful statului, iar acum criticăm sau dăm vina pe alții!
2. Am declasat partidele istorice sub pretextul reorganizării!
3. Am declasat școala, pe motivul modernizării, iar titlurile academice au devenit ,,flori” de pus la pieptul unor inși care nici măcar nu au nevoie, sau nu dau doi bani pe ele!
4. Am înființat o facultate (SNSPA), cu destinație precisă (Ștefan Gheorghiu) unde, chiar dacă admitem și tineri fără ,,proptele” – vindem iluzii –, deoarece tinerii merituoși, dar fără ,,recomandări” nu acced niciodată în funcțiile importante.
5. Sub motivul secretului datelor personale, am ascuns numele celor leneși (ca să nu-i jignim/stresăm – ,,Dormi, ostașule, în pace că țara ofițer te face!”), iar la urmă ne trezim cu ei în posturi plătite foarte bine!
6. Partidele politice au devenit ,,grupuri de interese!?!”, iar societatea nu s-a autosesizat la aceste acuze – zâmbește, acceptă!
7. Hoții au devenit ,,băieți deștepți” – ciocoi cu gulere albe, în cârdășie cu politicienii, cu servicii de forță și cu justiția!
8. Niciuna din marile hoții naționale, n-a fost dezlegată, deși justițiabilii sunt plătiți regește, fiind ,,deasupra legii”.
9. Și lucrul cel mai greu de înțeles azi, politicienii ca să nu-și asume nicio responsabilitate, invocă orientarea politică: ,,Stânga”, ,,Dreapta”, concepte vechi (1789) de peste două secole, care au suferit foarte multe modificări în acest timp cu toate nuanțele lor: extrema dreaptă, extrema stângă, centru-dreapta, centru-stânga etc. Dacă în timpul Revoluției Franceze, cei din ,,dreapta” susțineau Monarhia de Bourbon, instituțiile tradiționale, iar cei din ,,stânga” susțineau Republica Franceză, fiind folosit de-a lungul timpului pentru alte mișcări: anarhismul, comunismul, mișcările muncitorești, democrația, sindicalismul, mișcările pentru drepturi civile, clasa politică de la noi vorbește de stânga și dreapta ca despre două orientări antagoniste, raportate doar la capital, indiferent de originea lui, nu la muncă și la adevăr, ca de două părți ale aceluiași întreg într-o continuă întrecere și creație, pentru asigurarea prosperității neamului...
10. Și acum, propunem ca motiv de reflecție studiul ,,Sufletul neamului nostru, calități bune și defecte” prezentat de C. Rădulescu-Motru (1868-1957), filosof și psiholog român, într-o conferință susținută la Ateneul Român în 1910, afirmând: ,,Sufletul unui neam este el însuși o unitate care trăiește în sine”.
Astfel, savantul român constată că poporul român în relațiile sociale, are un comportament gregar (Spirit de turmă; Spirit sau instinct care îndeamnă pe unii oameni să se supună orbește, să-și piardă, cu totul individualitatea în mijlocul mulțimii din care fac parte; membru al unei organizații (politice) lipsit de orice inițiativă.).
Iată câteva argumente, nu toate, pe care vă propun să le judecăm fiecare cu mintea sa:
1. Convingerile noastre sunt întemeiate pe ,,zvonul public”;
2. Românii sunt eroi când sunt în grup;
3. Românul este curajos ca mandatar al grupului;
4. ...religios de ochii satului...;
5. ...naționalist numai până la fapte;
6. În grup și ca grup, fiecare se judecă sever...;
7. ...individual, fiecare se judecă indulgent.;
8. Românul este pasionat de politică;
9. Fiecare vrea să facă o lege prin care să dirijeze activitatea tuturor;
10. Țara este copleșită de ,,oameni mari”;
11. Realizează românul, oare, idealul solidarității?
12. Românul are un suflet gregar;
13. Să nu servim drept coadă de topor pentru fapta pătimașă a celui dintâi excentric...;
14. Înainte de toate, să fim fiecare dintre noi, cineva...
15. Gregarismul sufletesc care ne-a fost de mare ajutor în trecut, de aici înainte ne poate fi stricător. (...) În lumea veche, lupta economică nu era pe primul plan, cum este astăzi”.
Concluzia pentru etapa și impasul în care ne aflăm ne-o sugerează însuși C. Rădulescu-Motru prin întrebarea pe care o pune și pentru îndemnul pe care-l face: ,,Voim să învingem pe străini în comerț și industrie; voim să trăim o viață politică cu regim parlamentar, voim să avem o cultură a noastră, originală? (...) ...Suntem toți meșteri de gură și răi de faptă”.
Să încercăm și viceversa, să vedem cum ne-o fi!
Costică NEAGU