Reflecții după concursul pentru ocuparea posturilor de directori și directori adjuncți din școlile Județului Vrancea și din toată țara
Reflecții...Concursul ,,Directori – 2021”, autentic sau ,,de conjunctură”!?
De la preot, dascăl și doctor, așteptăm mai mult decât de la un funcționar!
S-a încheiat concursul pentru ocuparea posturilor de directori și directori adjuncți din școlile Județului Vrancea și din toată țara.
Din toate timpurile, școala românească a trezit interesul întregii societăți, pentru că ,,școala face omul om”, dar... pentru că școala nu însemnă influență, putere și bani, numai cine nu a vrut nu și-a băgat nasul în treburile acesteia. Primul revizor școlar care a înfierat aceste racile, a fost Mihai Eminescu, cel care semnala că primarul unui sat din Județul Vaslui câștiga într-un an (2400 lei), mai mult decât se cheltuia pentru 2 școli și 2 învățători (1500 lei), apoi Spiru Haret a afirmat deschis și apăsat că... ,,Politica a intrat în școală cu toate bagajele!”, chiar dacă că el era ministru al instrucțiunii și om politic.
Am făcut aceste divagații pentru că în momentul de față, tot mai mult și mai hotărât, se afirmă că politicul face și desface după bunul plac toate treburile școlii, mai ales în apropierea sau după alegerile electorale, când se cadorisesc simpatizanții sau partizanii partidului aflat la putere sau pe val, cu diverse ,,atenții”.
* * *
Revenind la tema discuției de față, apreciem intenția declarativă, a Ministrului educației și efortul Domniei Sale de a scoate școala de sub influența politicului, încercând să-i asigure autonomie, independență, profesionalism și stabilitate. Dar mai credem că acest lucru nu se va putea face, dacă nu va reflecta foarte serios la mersul relațiilor sociale și politice de astăzi și mai ales, la calitățile morale și profesionale ale celor dimprejur, care îi pun sub condei, decizii care mai mult strică decât ajută școala.
Considerăm că acest concurs, este cea mai amplă și mai transparentă acțiune de management educațional, după decembrie 1989. Cei responsabili și îndreptățiți vor face analize și vor trage concluzii lămuritoare, dacă va exista ,,voință politică”.
A fost un concurs mamut care, cu puțină bunăvoință putea fi organizat în timpul vacanței de vară și nu în timpul anului școlar, care și așa a fost fracturat brutal de pandemie.
Graficul și datele desfășurării concursului se află pe site-ul ISJ Vrancea: 170 de dascăli înscriși la concurs; 114, admiși la proba scrisă (67%), ceea ce înseamnă că dascălii noștri n-au luat în serios acest concurs, iar lucrările au fost evaluate cu multă grijă.
Cei 114 candidați rămași în concurs au fost programați la interviu în două comisii (câte 10 concurenți pe zi), în zece zile (16 nov.-6 dec. 2021). Remarcăm faptul că fiecare candidat a beneficiat de 90 de minute (30 de minute organizare + 60 minute pentru cele trei probe orale). Rezultatele finale la proba orală, consemnează următoarele date: 100 reușiți, 13 retrași, 1 respins. Listele finale ne arată că din 141 de posturi scoase la concurs, doar 90 de posturi (D – D.A.) au fost ocupate, 51 de posturi fiind încă vacante, adică cca 30% și asta într-un timp de aproape 4 luni. Asta da eficiență în organizarea și conducerea școlii românești!...
* * *
Semnalăm mai jos câteva defecte din start, ale concursului..., scăderi care afectează calitatea managementului educațional și încrederea oamenilor în mult trâmbițata schimbare și autonomie a școlii față de autoritatea locală, județeană și chiar națională:
1. Concursul trebuia organizat de sus în jos: inspector școlar general, inspectori de specialitate, directori de școli și licee etc.
Un guvern interimar nu poate da ordonanțe de urgență, nu poate lua hotărâri importante, ca un guvern cu drepturi depline. Cum poate un inspector școlar general sau inspectorii din subordine, să organizeze un concurs de o asemenea anvergură, dacă poziția lui nu este certificată printr-un concurs?!
Exprimăm această opinie nu că am avea ceva împotriva inspectorilor generali, a inspectorilor de specialitate ci ca o întrebare la afirmația Ministrului Educației care a spus că tot personalul managerial din învățământul preuniversitar public va trece prin proba concursului. Ce facem dacă un inspector general dintr-un județ nu promovează concursul? Ce autoritate morală și profesională mai au cei care au promovat concursul, organizat de inspectorul respectiv? Iată o întrebare-problemă, asta pentru că Ministerul tot a dat candidaților o listă de 52 de întrebări-problemă.
2. Orice demitere dintr-o funcție managerială trebuie să se facă în urma unei evaluări atente, fără comandă politică, concomitent cu comunicarea oficială a motivelor, altfel vestitele ,,demiteri” de la 1 septembrie sau după schimbarea puterii politice, înainte de concurs, vor fi taxate ca abuzuri sau ,,comenzi politice”, care par ,,nevinovate”, dar care intimidează pe ceilalți colegi să concureze pe același post cu ,,agreatul”.
Mai mult decât atât, agreatul își ,,deschide” calea prin reprezentanții colectivului didactic, ai consiliului local etc., pe care el îi propune să participe la concurs și cu care, de fapt, își negociază șansele de reușită, în prealabil.
3. De ani de zile, asemenea concursuri se organizează cu participarea unui cadru universitar ,,specialist în management educațional” și un inspector școlar, pentru asigurarea calității și neutralității comisiei (vezi comisiile de bacalaureat). În cazul de față, propunem ca reprezentanții colectivului didactic, ai consiliilor locale și ai departamentelor de resurse umane, să participe la alți concurenți și nu la colegii din unitățile de unde provin, sau notele să aibă ponderi diferite. În felul acesta se evită orice fel de subiectivism sau partizanat. Cândva, după 1990 circula o butadă: ,,A ajuns în funcția de director cu ajutorul femeilor de serviciu...!”
Pentru a mări obiectivitatea concursului, propunem ponderi diferite la note: președintele comisiei și reprezentantul Universității să aibă ponderi maxime (100%), iar notele reprezentanților colectivului didactic și ai consiliului local să aibă ponderi mai mici pentru nu polua rezultatul final în favoarea sau în defavoarea candidatului, ,,influențând” astfel, rezultatul final. ,,Negocierea” propusă de Metodologie este de ochii lumii..., pentru că fiecare își ia măsuri de precauție, dar influența tot se produce.
4. În ce privește reprezentantul sindicatului, credem că ar fi mai util (chiar dacă acesta nu pune note), să participe liderul sindicatului din școala respectivă, deoarece acesta cunoaște cel mai bine specificul unității și activitatea concurentului.
Trebuie să recunoaștem faptul că la nivel județean, sindicatele sunt ,,afiliate” mai mult sau mai puțin politic, mai ales acolo unde într-un județ sunt mai multe sindicate ale educației, cum este cazul Județului Vrancea. Am observat că reprezentanții județeni participă la concurs, selectiv, iar opiniile lor influențează în mod hotărâtor notarea, în favoarea sau în defavoarea unui candidat.
5. Considerăm că prevederea cea mai nocivă a Regulamentului o constituie permisiunea de a candida pe mai multe posturi și la școli unde respectivul candidat nu este titular. (La București, un candidat s-a înscris pentru 90 de unități școlare ca ,,să nu rămână fără coledzi”).
Așa numita profesionalizare în ce privește directorii, în special la școlile mici, este o adevărată degradare a funcției de director. Am deschis larg porțile carieriștilor: celor care n-au nimic comun cu familia, comunitatea și școala; celor care stau cu ochii pe ceas și pe orarul mijloacelor de transport care să-i ducă acasă după ore, și mai vorbim de tradiție, de curriculum local, de paradigma actuală a educației: școală, familie comunitate!
Toți directorii se plâng de faptul că au titulari la mai multe școli, situație în care activitatea educativă și extrașcolară este greoaie sau nulă. Ce ne facem atunci când și directorul este ,,flotant”?!
6. O altă prevedere la fel de nocivă a metodologiei este permisiunea ca foștii directori/,,agreații” care nu reușesc la concurs să rămână pe post în continuare, ,,să depună dosarele de candidatură pentru ocuparea prin detașare, în interesul învățământului, până la organizarea altui ,,concurs”... Unde este interesul învățământului în aceste împrejurări? Noi credem că avem de-a face cu mult ironizatul și blamatul concurs de ,,împrejurări” , deoarece ,,detașații” au rămas pe post ani în șir, până la ,,sfântu-așteptă”.
Experiența postdecembristă ne arată că ,,delegația până la organizarea unui concurs” a fost cea mai comodă cale de promovare a nepotismului ca politică de stat. Se cunosc cazuri de manageri, nu doar în învățământ, ci și în alte domenii, care au promovat pe această filieră și au funcționat ani de zile, fără să fie certificați printr-un concurs.
Această prevedere a actualei metodologii seamănă a ,,comandă”, nepotism, ,,cumetrie politică”, dacă nu abuz de putere sau ignorare a valorii profesionale și morale.
7. Concursul ,,Directori 2021”, cea mai amplă și mai trâmbițată acțiune de management educațional de după decembrie 1989, trebuia să fie organizat în timpul vacanței de vară, așa încât la 1 septembrie, școala să fie pregătită pentru deschidere în toate compartimentele, pentru ca mai mult decât oricând, în timpul pandemiei de covid, fiecare lucru să fie la locul său.
Pe 15 septembrie, în loc să plecăm la treabă, cu toate motoarele turate, a trebuit să ne preocupăm de concurs: unii să se pregătească, alții să-și aranjeze ,,ploile”, iar la final, eficiență îndoielnică, doar 70% de directori au trecut examenul. O treime din unitățile de învățământ cu personalitate juridică, nu au directori certificați nici după aproape patru luni de eforturi ,,organizatorice”.
Noi credem că directorii cu delegație sunt directori de conjunctură, care fac parte din ,,tagma agreaților”.
* * *
Toți pilonii educației – școala, familia, comunitatea – trebuie să conlucreze real și permanent, pentru ca tânăra generație să se poată dezvolta liber, integral și armonios în condiții autonome și creative, asigurând societății românești viitoare, progresul și prosperitatea.
Acest ideal educațional, înscris în Legea învățământului și în Constituție, trebuie promovat mai presus de interesele personale și de grup pentru ca să ajungem la adevărul rostit de revizorul școlar Mihai Eminescu cu peste 150 de ani în urmă: ,,Școala va fi bună când statul va fi stat și omul va fi om”.
Adevărul acesta ne îndeamnă să sperăm că directorul reușit ,,pe bune”, la concurs, va fi cu adevărat autonom și nu va putea fi demis timp de patru ani, decât pentru motive grave și nicidecum pentru mofturi politice sau de conjunctură.
N. B. a). Statisticile oficiale, privitoare la Concursul ,,Directori - 21” arată că au fost scoase la concurs 8652 de posturi (6231 directori; 2421 directori adjuncți), din care 29,05% au rămas neocupate (2513 posturi).
b). Din 42 de ISJ-uri, 38 sunt ocupate de PNL și UDMR.
Simion Mehedinți spunea că un partid trebuie să se ferească să ocupe toate ,,scaunele” în Parlament. Opoziția îl ferește de greșeli...
Costică Neagu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Opinii
De același autor
