Opinii

Primării pe datorie: când administrația locală trăiește din salarii, nu din dezvoltare

Corneliu Condurache
12 feb 2026 2393 vizualizări

Când una din trei primării din România ajunge să cheltuie pe salarii mai mult decât încasează din venituri proprii, nu mai vorbim despre excepții sau accidente bugetare. Vorbim despre un model administrativ care scârțâie din temelii.

Datele bugetare pe 2024 sunt seci, dar mesajul lor e tăios: administrația locală din multe comune nu mai produce, ci doar consumă. Iar în Vrancea, fenomenul nu este marginal. Zeci de UAT-uri se află în situația paradoxală în care banii generați local nu acoperă nici măcar salariile propriei primării.

Ce înseamnă asta, în termeni simpli? Că primăria există pentru ea însăși, nu pentru comunitate. Că bugetul local e înghițit de cheltuieli fixe, în timp ce investițiile, modernizarea și serviciile publice rămân la coadă. Că dezvoltarea depinde aproape exclusiv de „milă bugetară”: fonduri de echilibrare, transferuri, programe naționale sau europene.

Desigur, problema nu poate fi pusă exclusiv pe umerii primarilor. Sunt comune mici, îmbătrânite, cu populație în scădere, fără agenți economici și cu o bază de impozitare firavă. Dar aici apare întrebarea incomodă: cât de logic este să menținem aceeași structură administrativă, cu același aparat birocratic, în localități care nu mai pot susține nici funcționarea de bază?

În multe cazuri, statul finanțează salarii, nu dezvoltare. Plătim funcționari, nu drumuri. Plătim organigrame, nu rețele de apă. Plătim existența instituției, nu viitorul comunității. Iar asta nu este solidaritate, ci amânarea unei reforme necesare.

Mai grav este că, în lipsa presiunii publice, acest model se autosusține:

– salariile sunt plătite oricum;

– investițiile se fac „când se poate”;

– nimeni nu pierde politic pe termen scurt.

Cine pierde? Comunitatea, pe termen lung.

Editorialul acesta nu cere desființări grăbite și nici tăieri oarbe. Cere onestitate. Cere o discuție serioasă despre reorganizare administrativă, comasări, servicii partajate, digitalizare reală și, mai ales, despre corelarea aparatului administrativ cu realitatea economică a fiecărei localități.

Pentru că altfel, peste câțiva ani, nu vom mai vorbi despre „primării sărace”, ci despre localități blocate, care există doar pe hârtie și în statele de plată.

Iar o administrație care trăiește doar din salarii nu mai este un instrument de dezvoltare. Este, cel mult, o cheltuială permanentă.

Corneliu Condurache

Citiți și: Una din trei primării din România nu-și poate plăti salariile din veniturile proprii. Lista UAT-urilor din Vrancea aflate în această situație


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.