Portret instituțional: cum a ajuns IȘJ Vrancea din arbitru, jucător!
Când instituția chemată să aplice legea începe să o ocolească.
Inspectoratul Școlar Județean Vrancea ar fi trebuit să fie, prin definiție, arbitrul legalității în sistemul de educație preuniversitar din județ. Instituția care verifică, corectează, sancționează. Cea care trage linie atunci când lucrurile derapează.
În cazul Colegiului Național Pedagogic „Spiru Haret” Focșani, însă, IȘJ Vrancea pare să fi abandonat acest rol și să fi intrat, treptat, într-unul cu totul diferit: jucător activ într-un sistem al tolerării neregulilor.
Nu printr-o decizie explicită, ci printr-o succesiune de tăceri, avizări formale și reacții întârziate.
Arbitrul care a fluierat… fără să se uite la joc
Timp de aproape două decenii, documente esențiale – state de funcții, încadrări, salarizări – au fost avizate de IȘJ Vrancea. Exact aceleași documente care, ulterior, au stat la baza unui prejudiciu de peste 580.000 de lei, constatat oficial de Curtea de Conturi.
Aici apare prima fractură instituțională:
Cum poate arbitrul să nu observe ceea ce, ulterior, auditorii Curții de Conturi au constatat fără echivoc?
Sunt două variante. Ambele grave:
-
fie controalele IȘJ au fost superficiale;
-
fie au existat semnale ignorate deliberat.
Raportul Prefecturii din 2022 – momentul ratat
Decembrie 2022 ar fi trebuit să fie un punct de cotitură. Raportul prezentat la Prefectura Vrancea vorbea despre concluzii foarte grave, inclusiv suspiciuni de angajări ilegale, proceduri viciate și conflicte de interese.
Pentru IȘJ Vrancea, acel raport ar fi trebuit să declanșeze:
-
controale extinse;
-
comunicate publice;
-
măsuri administrative clare.
Ce a urmat?
Liniște.
Nicio explicație publică. Nicio delimitare. Nicio asumare.
Când tăcerea devine politică instituțională
Între 2022 și 2025, IȘJ Vrancea a ales să nu deranjeze echilibrul fragil al sistemului. Deși avea informații, atribuții și competențe, instituția a preferat neutralitatea pasivă, care, în administrația publică, echivalează adesea cu complicitatea prin inacțiune.
În tot acest timp:
-
persoanele vizate și-au continuat activitatea;
-
documentele au fost avizate în continuare;
-
problemele s-au adâncit.
Curtea de Conturi spune ce IȘJ nu a spus
Abia în 2025, Curtea de Conturi – o instituție externă sistemului educațional local – a pus pe masă cifrele, faptele și obligațiile.
Raportul de audit a confirmat nu doar existența prejudiciilor, ci și caracterul sistemic al acestora. Cu alte cuvinte: nu o eroare singulară, ci un mecanism care a funcționat ani la rând.
În acel moment, rolul IȘJ Vrancea ar fi trebuit să fie clar:
explicații publice și delimitare fermă de nereguli.
În schimb, reacțiile au fost fragmentare, defensive și tardive.
De la arbitru la jucător
Momentul în care ISJ Vrancea încetează să mai fie arbitru este acela în care:
-
aprobă documente fără să le verifice substanțial;
-
ignoră rapoarte grave;
-
reacționează doar când prejudiciile devin publice;
-
evită asumarea răspunderii instituționale.
Din acel punct, instituția devine parte a problemei, nu soluția ei.
Schimbarea conducerii – semnal greșit
Schimbarea conducerii CN Pedagogic „Spiru Haret” Focșani, produsă exact în plin scandal public, fără o analiză transparentă a cauzelor, întărește percepția că ISJ Vrancea a ales gestionarea crizei de imagine, nu rezolvarea cauzelor.
Mesajul transmis sistemului este unul periculos:nu contează cine semnalează problemele, contează cine păstrează liniștea.
Întrebarea care rămâne
ISJ Vrancea mai poate reveni la rolul de arbitru?
Poate recâștiga încrederea publică prin transparență, asumare și răspunsuri clare?
Sau va continua să joace într-un sistem în care tăcerea este moneda forte, iar responsabilitatea este mereu „a altcuiva”?
Pentru educația din Vrancea, răspunsul la această întrebare nu mai este opțional.
Corneliu Condurache
