Lecția japoneză
Țara Soarelui Răsare m-a fascinat dintotdeauna. De fiecare dată când citeam despre Japonia, treceam într-o stare de fascinație, acest tărâm apărându-mi ca un miracol. Citisem despre Hiroshima, despre Nagasaki, văzusem filme de mare dramatism cu tematică orientală, admiram de la distanță miracolul japonez, cu zeci de mii de roboți, cu ceremonia ceaiului, cu modul de implicare în asigurarea unui climat favorabil muncii pentru salariați.
Mereu m-am întrebat cum de un popor ca cel japonez reușește să se ridice mereu deasupra tuturor nenorocirilor și să iasă mereu mai puternic, mai încrezător în supraviețuire. Japonia nu a putut fi îngenuncheată nici de atacul criminal al avioanelor americane asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, atac nuclear unic în istoria umanității, nici prin cutremure, taifunuri, tsunami. Japonezii sunt binecuvântați și au renăscut de fiecare dată ca pasărea Phoenix din propria cenușă.
Care este secretul acestei treceri prin vreme a Japoniei? Răspunsul ar putea fi concentrat simplist în câteva cuvinte: tenacitate, hărnicie, corectitudine, solidaritate!
Ideea de a readuce în centrul atenției lumea de unde se pare că răsare soarele e legată de ultimul eveniment mondial, care a adunat laolaltă în Rusia toate etniile globului, de pe toate continentele-campionatul mondial de fotbal. Japonia a fost învinsă dramatic de Belgia la Rostov pe Don. Au condus cu 2-0, iar în ultimele secunde au pierdut meciul cu Belgia la scorul de 3-2. Triști, dezamăgiți, s-au întors la vestiar și au început să facă ordine, făcând totul ca la carte. Au lăsat chiar un bilet în care mulțumeau organizatorilor pentru felul în care au fost primiți. Nu au spart geamuri, nu au bătut cu pumnul în masă, nu au scuipat pe pereți. Educația primită acasă i-a învățat să fie mereu civilizați, indiferent de situație. La fel au procedat și spectatorii veniți să-și vadă conaționalii la lucru. Au făcut curățenie lună în sectoarele în care au fost repartizați, spre mirarea întregii lumi. Unde au învățat un asemenea comportament de excepție? În școală!
Vrem sau nu vrem, trebuie să recunoaștem că Țara Soarelui Răsare este cotată ca prima din lume în ceea ce privește sistemul educațional. Programele de învățământ pun pe prim-plan educația. Elevii învață mai întâi să se comporte și abia după aceea sunt îndrumați să achiziționeze cunoștințe.
Nu există absenteism școlar, nu există chiul. Formarea deprinderilor de comportament în spiritul respectului pentru ceilalți este un deziderat permanent. Japonezii uimesc pretutindeni datorită educației primite în școală, o școală în care își fac singuri curat, o școală în care învață că aparțin unui popor demn, care va ști să treacă mereu peste vitregiile vremurilor, indiferent din ce zonă vor veni. Anul școlar japonez începe la vremea înfloririi cireșilor!
Lecția dată de echipa de fotbal a Japoniei trebuie să ne dea de gândit. Și noi, românii, ar trebui să înțelegem că școala este șansa devenirii noastre, garanție a trecerii prin timp ca un popor mândru cu o istorie presărată cu modele de patriotism.
Poate într-o zi vom vorbi cu mândrie și de Lecția românească!
VASILE LEFTER
