Opinii

Gânduri din pandemie | Biblioteca și lectura, încotro?

Costică NEAGU
9 iun 2020 2458 vizualizări
Profesorul Costică Neagu
Profesorul Costică Neagu

Tragică și dramatică această întrebare, deoarece ne arată că omenirea se află în fața unei dileme fără precedent.

Odată intrat în Galaxia Marconi, pare că omul a uitat de binefacerile tiparului – Galaxia Gutemberg (1450). Care să fie cauza unei asemenea dileme!?

Este lectura (parcurgerea unei cărți), un lucru atât de greu, încât nu mai corespunde cerințelor omului contemporan, care nu mai e dispus să zăbovească asupra cărții, să afle binefacerile ei.

Cuvântul bibliotecă vine din limba greacă: Biblion – carte, teca – dulap/cufăr;

- Născocirea scrisului a fost una dintre invențiile cele mai importante pentru progresul omenirii. Scrisul a permis tezaurizarea înțelepciunii acumulate de omenire de-a lungul mileniilor. Prin scris, omul nu a mai avut nevoie să o ia de la capăt cu fiecare generație.

Ce a fost descoperit și fixat prin scris, a rămas pentru veșnicie în memoria lumii și s-a păstrat în biblioteci, aceste cufere/ dulapuri gigantice, unde se păstrează toate descoperirile și gândurile omului.

Biblioteca de la Alexandria a fost una dintre cele șapte minuni ale Antichității. Aceasta conținea peste 700.000 de publicații. Dacă ținem cont de suportul pe care se scria (table de argilă, papirusuri pergamente etc)și mai ales cât de greu era să se manevreze o asemenea ,,carte”, atunci înțelegem cât de mult a fost prețuită biblioteca. Cu cărțile din Biblioteca ,,Lomonosov” din Moscova, puse una lângă alta, poți înconjura Pământul pe la Ecuator.

În timp, omul s-a îngrijit să-și ușureze munca și să diminueze costurile cărții (apariția hârtiei, tiparul fix, tiparul mobil, tiparul electronic), pentru ca scrierea să devină accesibilă pentru cât mai mulți cititori.

Tiparul inventat de Gutemberg a căpătat o productivitate amețitoare, ajungând în timpurile noastre la cifre copleșitoare, în ceea ce privește producția de carte, dar și în ce privește numărul de cititori, consumul deștiință și cultură scrisă.

Pe de altă parte, la începutul secolului trecut apărea la orizont comunicarea cu ajutorul undelor radio, realizată de Guglielmo Marconi (1874-1937), cel care avea să deschidă o altă epocă în civilizațiaomenirii – Galaxia Marconi, epoca audio-video (telefonul, radioul, cinematograful, televiziunea, calculatorul etc.), care a modificat în totalitate comportamentul omului modern.

Dacă fenomenul Marconi se va folosi și de internet (1983), ca suport de înregistrare și multiplicare, credem că Galaxia Gutemberg, va dispărea aproape complet.

Ca în orice revoluție socială, și aici sunt de așteptat schimbări epocale.

Criza mondială creată de ,,noul virus”, împinge omenirea către Civilizația Marconi (au apărut ,,infirmiere virtuale”).

Noile reguli de comunicare, de distanțare fizică(nu socială), de organizare a grupurilor (clase de elevi/ studenți; săli de lectură, adunări publice, întâlniri electorale), modifică în mod dramatic actualelecanoane de conviețuire socială, de instrucție și educație.

Astăzi când ne ,,bucurăm” că a trecut valul noului virus, când ne relaxăm, ieșind la terase, la plajă, în aer liber, pare că am uitat de motoarele culturii: biblioteca, cercetarea, muzeul, teatrul etc., pare că am uitat de ceea ce afirmam ieri, că nimic nu va mai fi ca înainte.

În privința bibliotecii clasice, aceasta va trebui să-și ajusteze misiunea, dar mai ales, metodele de lucru, din temelii.

Actualele săli de lectură, conferințele pe diverse teme de interes științific, cultural, filosofic, istoric, politologic; lansările de carte, întâlnirile cu scriitori, oameni de cultură, oameni de știință; târgurile de carte, toate apreciate și așteptate cu interes de publicul focșănean și vrâncean, vor trebui să-și schimbe formatul.

Lectura online va deveni forma principală de instrucție, de educație și de receptare a științei și culturii, dacă nu se va găsi un vaccin sau un medicament care să ucidă complet acest ucigaș pervers și nevăzut al omului – corona virus.

Pentru ca misiunea bibliotecii să se ridice la înălțimea vremilor de azi, să coaguleze și să dea continuitate muncii bibliotecarului, din Antichitatepână în Prezent și apoi înViitor, bibliotecarul trebuie să iese dintre rafturi și să meargă în sufletul cititorului, să răspundă cerințelor acestuia. Să se orienteze către cititorul activ (elev, student, dascăl, preot, cercetător, om de cultură,om de știință etc.), pe care să-l îndrume pe drumul cunoașterii și al înțelegerii.

Pentru ca acest lucru să se împlinească, iar biblioteca să devină adevărata călăuză a omului spre învățătură, ,,casa cărții” trebuie să se orienteze către școală, familie, societate și să-și creeze baza materială a viitorului, adică digitalizarea întregului fond propriu de documente (biblioteca virtuală), să intre în relație cu marile biblioteci din țară și din străinătate, să pună la dispoziție bibliografii pe diverse domenii, să-și creeze platforme și rețele proprii cu ajutorul cărora să-și organizeze activitățile clasice sau altele cerute de cititori.

Ca dascăl și om apropiat de carte și de bibliotecă, felicit Biblioteca Județeană ,,Duiliu Zamfirescu”, pentru eforturile de modernizare pe care le face, dar cred că trebuie să îndrăznească mai mult.

Educarea și cultivarea cititorului activ (elev, student) să devină o realitate permanentă prin: oferta de bibliografii tematice pe discipline, în colaborare cu instituțiile de învățământ; oferta de ,,lecții on-line” integrate (bibliotecă, școală, muzeu, oeng-uri de adulți și elevi, biserică, organizații de sănătate publică, Biblioteca CCD, bibliotecile publice comunale și orășenești, așezămintele de cultură comunale și orășenești etc.)

Asistăm astăzi la o schimbare de paradigmă a educației. Este tot mai evident că educația se sprijină pe trei piloni: școală, familie, comunitate.Instituția bibliotecii și a căminului cultural (biblioteca școlară, cenușăreasa școlii românești, sora ei cea mai săracă) trebuie să devină reali factori activi în formarea inițială și permanentă a omului.

Cu mască sau fără mască, lectura trebuie înfăptuită de bibliotecarul fizic sau virtual...

Costică Neagu, Focșani


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.