Opinii

După Congresul PNL

Alexandru Lăzescu
1 oct 2021 3276 vizualizări
Alexandru Lăzescu
Alexandru Lăzescu

În acest moment pare mai probabilă o formulă de guvern minoritar PNL - UDMR decât una în care să se refacă vechea coaliţie cu USR-Plus.

Dacă rezultatul votului pentru preşedintele PNL, desfăşurat sâmbătă în cadrul Congresului partidului, era previzibil - lucru pe care îl ştia şi Ludovic Orban, în ciuda declaraţiilor sale optimiste -, este mai greu de estimat ce se va întâmpla în mod concret în perioada următoare din perspectiva formulei de guvernare. Până la urmă scorul de 60 la 40 de procente a fost ceva mai strâns decât ceea ce estimau cei din „echipa câştigătoare” a lui Florin Cîţu care avansau cifre de două treimi sau chiar de 70 de procente în sprijinul acestuia. Şi, a fost clar pentru toată lumea că un vot lăsat liber, lucru care, trebuie spus, se întâmplă foarte rar la congresele partidelor politice, ar fi pus serios sub semnul întrebării victoria premierului. S-a văzut asta din atmosfera existentă din sala Congresului. Şi nu e vorba neapărat de scandările în favoarea lui Orban, ci mai ales de apatia, totala lipsă de entuziasm, chiar ostilitatea, din sală, cu excepţia primelor rânduri, din timpul discursului lui Klaus Iohannis. Pentru că am asistat în realitate la un meci Klaus Iohannis - Ludovic Orban, nu între ultimul şi Florin Cîţu. Premierul fiind doar instrumentul prin care preşedintele şi-a împlinit dorinţa de a-l elimina pe Ludovic Orban din fruntea PNL.

Numai că această victorie va avea costuri pentru că, deşi liberalii ştiu foarte bine că fără Klaus Iohannis nu ar fi nicidecum la guvernare, nu au cum să nu fie iritaţi văzând cum a fost impus în fruntea partidului un personaj mediocru şi arogant. Şi în mod clar nu au de ce să fie bucuroşi că, deja sever prăbuşiţi în sondaje, sunt nevoiţi să navigheze în continuare în spaţiul politic cu un preşedinte şi, deocamdată, un premier, aflaţi la un record de percepţie negativă în rândul publicului. Contrastul dintre aşa-zisa „moţiune” prezentată de Florin Cîţu, o adevărată înşiruire de platitudini, şi discursurile susţinătorilor săi, mai ales cele ale lui Gheorghe Flutur şi Emil Boc, a fost atât de evident încât până şi cei din grupul de sprijin al premierului au fost jenaţi. Gheorghe Flutur are meritul de a fi ridicat chestiunea poziţionării ideologice a partidului, care să-l definească ca formaţiunea de dreapta, pentru că Florin Cîţu nu a reuşit să explice nici măcar minimal ce înţelege el prin acea „Românie liberală” de care tot pomeneşte. Deşi unora li se poate părea un moft acum în plină pandemie şi cu o explozie a preţurilor la energie, în viitor marile confruntări vor fi pe două direcţii: 1. în plan cultural, între progresiştii a căror vârf de lance este USRPlus (a plasa formaţiunea la dreapta, aşa o fac mai toţi în mod automat, doar pentru că este în opoziţie faţă de PSD, nu are nici o bază în realitate) şi un curent conservator; 2. poziţionarea faţă de evoluţiile din cadrul UE, pentru că dacă lucrurile vor merge pe linia pe care merg acum, vom ajunge să avem un Imperiu de facto Franco-German în care ceea ce se va întâmpla politic pe plan intern va deveni până la urmă nerelevant.

Dacă revenim însă la realitatea politică românească actuală pare tot mai vizibil faptul că atât Klaus Iohannis, cât şi mulţi lideri liberali sunt destul de puţini doritori să readucă înapoi la guvernare USRPlus, o formaţiune pe care o consideră agresivă şi arogantă. Sigur, ca acoperire, se avansează încă ideea unei astfel de ipoteze, dar probabilitatea ca acest lucru să se şi întâmple e redusă între altele chiar din cauza useriştilor care şi-au îngheţat singuri opţiunile insistând că nu acceptă o variantă cu Florin Cîţu prim-ministru. Iar această formulă de guvern minoritar pare cea mai probabilă chiar şi fără Florin Cîţu premier, în cazul în care actualul guvern pică în Parlament, în urma unei moţiuni de cenzură. Motivul fiind acela că PSD nu este deloc interesat să preia guvernarea în această perioadă extrem de dificilă. Strategia USRPlus de a-şi impune revenirea la guvernare în condiţiile sale se va dovedi astfel a fi una perdantă, iar asta va induce destule tensiuni interne. Se vehiculează ideea că, în aceste condiţii, formaţiunea va creşte puternic în opoziţie. Dar asta este destul de puţin probabil. Oamenii au văzut între timp ce face USRPlus atunci când câştigă puterea: se comportă la fel de clientelar ca şi partidele tradiţionale. În plus, după cum se vede în Bucureşti, dar şi în cazul ministerelor arondate partidului, useriştii s-au dovedit în destule cazuri incapabili să asigure o administrare cât de cât decentă, au fost complet depăşiţi de situaţie. Daniel Funeriu i-a descris foarte bine drept un partid de slogan. Într-adevăr pe cât de inspiraţi au fost în a lansa slogane despre reforme grandioase, pe atât de ineficienţi s-au dovedit atunci când au trebuit să treacă de la vorbe la fapte.

Ce se va întâmpla în continuare? Liberalii ne spun că trebuie să aşteptăm să se termine şi congresul USRPlus pentru a vedea în ce măsură mai este posibilă refacerea fostei coaliţii de guvernare. Cu precizarea, ne-a spus Florin Cîţu, că USRPlus trebuie să se delimiteze de AUR. Altfel colaborarea nu va mai fi posibilă. Oricum e foarte puţin probabil ca useriştii să renunţe la moţiunea de cenzură; se pare că se intră din start într-un blocaj. Aşa că e mai degrabă probabil ca liberalii să tatoneze în Parlament o soluţie de guvern minoritar. Evident, dacă se va ajunge în final la un astfel de aranjament, mai probabil la o a doua strigare, după ce actualul guvern va cădea în Parlament, e greu de crezut că multe dintre ambiţioasele proiecte de guvernare enunţate se vor mai putea implini. Însă nu e mai puţin adevărat că probabil lucrurile nu ar sta foarte diferit chiar dacă s-ar reface coaliţia cu USRPlus. Fractura dintre aceştia din urmă şi liberali este atât de mare încât s-ar merge din criză în criză.

Alexandru Lăzescu

Articol preluat de pe site-ul:ziaruldeiasi.ro

Citiți și:Biografie Alexandru Lăzescu

Fondator al rețelei naționale de cotidiane locale „Monitorul” (1991), fost Director Executiv al SRTV (Societatea Română de Televiziune), Președinte al Colegiului Editorial al « Ziarul de Iași », autor a mai multor analize pe probleme politice și economice pentru Radio „BBC”, TVR, N24, Realitatea TV. Predă cursuri de „Marketing pentru mass-media”, de „Managementul instituțiilor de presă” și cursuri de masterat la Facultatea de Jurnalism, Univ. Al. I Cuza din Iași. Expert media pentru proiectul de Media Relations al Delegației Comisiei Europene în România și pentru proiecte derulate de Banca Mondială în România. Președinte al asociației „eRomania Gateway”, membru în Consiliul de Administrație al organizatiei „Transparency International” – Romanian Chapter, fost membru în Consiliul de Administrație al FDSC (2000-2004), fundație care gestionează proiectele Uniunii Europene legate de Democrație/ Societate Civilă (precum PHARE), Alexandru Lăzescu este membru fondator și ulterior membru în Consiliile de Administrație al unor importante organizații profesionale precum BRAT (auditarea tirajelor publicațiilor românești) sau ARCA și de asemenea membru în organizații internaționale de profil: INMA – International Newspapers Marketing Association, WAN-FIEJ -World Association of Newspapers, IPI – International Press Institute, IAA – International Advertising Association.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.