De la Focșani la Harvard: eleva Denissa-Emanuela Lăbunț scrie despre lumea fără „plasa de siguranță” a controlului nuclear
O perspectivă din Vrancea asupra marilor teme de securitate ale lumii. Denissa-Emanuela Lăbunț, elevă a Colegiului Național „Unirea” Focșani și colaboratoare a Ziarului de Vrancea, pornește de la participarea la Harvard Undergraduate International Relations Scholars Program și de la întâlnirea cu fostul diplomat american Thomas Countryman pentru a analiza ce se întâmplă atunci când încrederea și mecanismele de verificare dintre marile puteri dispar.
Programul oficial confirmă că HUIRSP s-a desfășurat online în perioada 14–16 august 2026 și a fost destinat liceenilor interesați de politica externă, reunind discuții cu specialiști, oficiali și experți în relații internaționale. Thomas Countryman este prezentat în documentația programului drept diplomat de carieră și fost Assistant Secretary of State for International Security and Nonproliferation, iar sesiunea sa din 16 august a avut tema „Nuclear Weapons: Hard Realities”.
De la Focșani la Harvard: Denissa-Emanuela Lăbunț, despre securitatea unei lumi fără reguli
Pe ecranul unui laptop din Focșani, în mijlocul unei conferințe Zoom, fostul diplomat american Thomas Countryman vorbește cu o voce calmă, aproape didactică. Nu are nimic din agitația sau teatralitatea de la televizor. Este duminică după-amiaza în Massachusetts și târziu în noapte în România. Totuși, la conferința organizată de Universitatea Harvard,100 de tineri din întreaga lume îl ascultă captivați pe omul care a gestionat ani de zile securitatea internațională a Statelor Unite. Ne explică, fără vreun strop de patos, cum arată o lume în care nimeni nu mai deține controlul asupra informației.
La 5 februarie 2026, lumea s-a schimbat. Ultimul tratat de control al armelor nucleare dintre America și Rusia, New START, a expirat definitiv. Fără reînnoire. Fără camere de filmat sau discursuri mari, s-au stins în liniște luminile peste Nordul Îndepărtat. Pentru prima dată din 1970, două mari puteri nucleare nu mai au inspectori pe teren care să numere focoasele din silozuri sau să verifice submarinele din bazele Arcticii.
În lipsa acestor reguli scrise, fiecare manevră devine un joc de ghicit. O patrulă submarină în Marea Barents sau un exercițiu al Flotei Ruse de Nord nu mai reprezintă o simplă rutină militară, ci o sursă imediată de suspiciune. Pentru a umple golul de date, NATO a acoperit culoarul dintre Groenlanda, Islanda și Marea Britanie cu un sistem de monitorizare bazat pe inteligență artificială și patrule de drone. Însă în geopolitică, nicio mișcare nu rămâne neutră: Moscova acuză o încercuire, iar gheața de la Polul Nord continuă să se topească, deschizând rute noi și aducând la masa negocierilor un al treilea actor masiv — China.
Până mai ieri, jocul avea doi actanți și un manual clar de instrucțiuni. Astăzi, ecuația s-a reconfigurat: trei puteri majore, zero tratate funcționale și un teren fizic — gheața arctică — care dispare treptat, schimbând valoarea tactică a celei mai scurte rute aeriene pentru rachetele balistice.
Sesiunea cu ambasadorul Countryman nu a fost o prognoză apocaliptică, ci o doză de realitate. Pacea ultimelor decenii nu s-a menținut datorită unui sentiment de prietenie între superputeri sau datorită declarațiilor diplomatice. Ci prin posibilitatea de a verifica, pas cu pas, ce face celălalt. În lipsa acestor inspecții reciproce, pericolul nu este neapărat intenția cuiva de a porni un război, ci accidentul. O interpretare greșită pe un ecran de radar, un exercițiu neanunțat la timp, un minut de ezitare într-un moment de tensiune.
Privit dintr-un birou din Vrancea, un submarin care patrulează sub apele înghețate ale Arcticii pare o realitate dintr-un film. Însă întreaga liniște a lumii în care ne facem planuri pentru duminică dimineața depinde de această structură a securității. După ore de discuții cu experți consacrați în domeniu, una dintre cele mai mari dileme rămâne: cum rescriem regulile într-o lume care nu mai are încredere în niciun tratat?
Denissa-Emanuela Lăbunț
