Da’ ce știți să faceți pentru 15.000 de lei, dom’ președinte?
Este întrebarea pe care Marian Oprișan ar primi-o dacă s-ar prezenta la un interviu de angajare pentru un post într-o firmă privată. Iar, în cele mai multe din cazuri, după ce și-ar prezenta portofoliul de (ne)realizări, dacă și-ar menține pretențiile salariale, cu siguranță ar primi un zâmbet amabil, o strângere de mână și indicații spre ieșire.
Nu cred să fie vreo companie serioasă, doar din cele care fac bani din afacerile cu statul, să-și permită să plătească 15.000 de lei, în fiecare lună, unui personaj care trece pe la serviciu din an în paște, își asumă sarcini mult peste competențele sale, pierde milioane de euro din bugetul firmei și căruia îi ia cam zece ani ca să finalizeze un proiect. Nu cred să existe vreun patron care să aibă nevoie de un angajat care, pe lângă salariul de aproape 4.000 de euro, are pretenții la mașină de serviciu, ultimul model de SUV Toyota, cotă nelimitată de carburant și care, peste toate, încarcă factura de electricitate, lăsându-și lumina aprinsă în birou noapte de noapte. Doar așa să se vadă din stradă ca să creadă lumea că muncește din greu.
Cum Oprișan n-a ridicat aceste pretenții salariale într-o companie privată ci în fața colegei sale de partid, Olguța Vasilescu, are toate șansele să-i fie satisfăcute. Poate nu acum, însă cu siguranță până la finalul mandatului. Căci la stat, la statul român, acolo unde își ține el cartea de muncă, nu se cer nici studii prea aprofundate, nici competențe deosebite.
În meseria de politician, pe care o exercită Oprișan, te poți califica la locul de muncă iar marele avantaj este că obținerea performanețelor și atingerea planului de producție sunt opționale.
Nimeni nu-ți taie din salariu dacă nu-ți îndeplinești sarcinile de serviciu, nici după 17 ani de la instalarea în funcție. Poți să repari un drum, precum cel de la Nereju la Focșani, în zece ani sau să pierzi 15 – 20 de milioane de euro din bugetul județului din cauză că n-ai finalizat proiectele din fonduri europene, fără să-ți ceară nimeni socoteală. Nu ești amenințat cu concedierea când îți depășești cu zecile de ani termenele de predare pentru investiții precum sediul vechii primării, drumuri județene etc. Plus că nici un șef nu-ți bate obrazul dacă promiți proiecte fanteziste, cu șanse mici de realizare sau de funcționare, precum o stațiune de schi, un parc industrial sau un aeroport.
Iar despre beneficii, ce să mai vorbim…
Vii la serviciu când ai chef, fără teamă că îți sunt tăiate zilele de muncă, primești orice model de SUV, la care visezi, ca mașină de serviciu, cotă nelimitată de carburant, șofer și secretară la dispoziție. Mai ai dreptul (cine să te oprească?) să te înconjuri de o camarilă formată din colegi de partid și apropiați pe care-i hrănești cu bani de la buget.
Însă cel mai tare și mai tare este că poți lăsa lumina aprinsă la birou și mașina cu motorul pornit zi și noapte, cât vrea mușchii tăi.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
dan grigoriu, acum 2526 zile, 19 ore, 12 minute, 53 secunde 
