Opinii

Criza politică va avea probabil rezolvarea dorită de liberali, dar asta nu e o veste bună pentru ei

Alexandru Lăzescu
16 sep 2021 801 vizualizări
Alexandru Lăzescu
Alexandru Lăzescu

În acest moment, PNL are doar soluţii perdante la guvernare: o continuare disfuncţională alături de USRPlus sau o mezalianţă cu PSD, partid care, la fel ca şi AUR, nu trebuie decât să aştepte cu răbdare, fără să facă nimic, să-şi crească zestrea electorală.

În vremea regimului comunist a circulat o bucată de vreme un fel de teorie conform căreia „sistemul” nu ar fi chiar atât de rău. Şi nici măcar Nicolae Ceauşescu. Nu, răul cel mare era personificat de Elena Ceauşescu. Dacă ar fi să ne raportăm acum la discursul USRPlus, „sistemul” ar putea fi actuala coaliţie de guvernare, PNL-USRPlus-UDMR, Klaus Iohannis ar fi pe post de Nicolae Ceauşescu, iar Florin Cîţu ar fi, fără îndoială, echivalentul Elenei Ceauşescu. Aşa se explică de ce USRPlus, care a părut foarte mulţumit că o echipă de „atleţi AUR” l-a evacuat cu forţa pe Florin Roman de la prezidiul şedinţei în plen de joi a Parlamentului şi nu încetează să-i acuze pe liberali că se aliază cu PSD, ceea ce într-o logică elementară înseamnă că are o problemă în ansamblu cu PNL, nu doar cu premierul, ne spune că este gata să se întoarcă imediat la guvernare dacă Florin Cîţu pleacă din fruntea Executivului. Este evident o poziţionare imposibil de justificat în plan logic şi de fapt tot ceea ce se întâmplă, în acest moment, în relaţia dintre cele două partide, declaraţii dure, ameninţări cu plângeri penale, fac extrem de complicată orice colaborare între cele două părţi în viitor, chiar dacă la un moment se va ajunge la o altă formulă comună de guvernare.

Prin felul în care joacă destul de explicit alături de USRPlus, Ludovic Orban dă impresia că nu mai speră într-o victorie la congresul PNL. Se speculează chiar că ar intenţiona să rupă o parte din parlamentarii partidului iniţiind o nouă formaţiune politică. Este însă greu de crezut că un astfel de demers va avea succes. Oricât de nemulţumiţi ar fi mulţi liberali de Florin Cîţu, un premier extrem de nepopular chiar şi printre simpatizanţii partidului, susţinut în fruntea executivului şi pentru şefia PNL de preşedintele Iohannis, este greu de presupus că se vor lansa într-o astfel de aventură ştiind, dacă este să ne luăm după astfel de demersuri din trecut, că şansele de reuşită sunt minimale. S-a văzut asta chiar în cazul unora în fruntea cărora s-au plasat personalităţi cu net mai multă tracţiune electorală decât Ludovic Orban.

Aşa cum arată lucrurile în acest moment se întrevede următorul scenariu politic pe care ar putea merge Klaus Iohannis şi „echipa câştigatoare”.

1. Amânarea până după Congresul PNL a dezbaterii şi a votului moţiunii de cenzură care ar duce la demiterea actualului guvern. Prin tot felul de manevre procedurale. Deja acest lucru a fost practic obţinut prin introducerea în ecuaţie a Curţii Constituţionale. Deşi moţiunea a fost citită până la urmă în plen joia trecută, o moţiune în fapt ridicolă ca text pentru că în urma intervenţiei USRPlus s-a ajuns la o variantă în care acuzele sunt exclusiv la adresa lui Florin Cîţu şi deloc la adresa guvernului în ansamblu, este extrem de puţin probabil ca votul să aibă loc înaintea Congresului PNL. A contat decisiv din acest punct de vedere sprijinul PSD, chestiune exploatată de USRPlus care vorbeşte despre naşterea unui USL 2.0. Numai că o astfel de acuzaţie este puţin credibilă atunci când vine din partea unei formaţiuni în care unul dintre lideri, Dacian Cioloş, a condus un guvern sprijinit de PSD, cu un vicepremier PSD în persoana lui Vasile Dîncu. În ceea ce îl priveşte, PSD, care nu doreşte deloc să se implice într-o formă sau alta în guvernare, într-o situaţie extrem de critică în plan economic, are tot interesul ca tensiunile PNL - USRPlus să continue şi pe cât se poate ca Florin Cîţu, un premier tot mai nepopular, să rămână în funcţie. Mai trebuie spus şi faptul că în PSD există multă antipatie faţă de USRPlus, pe care pesediştii îl consideră un partid arogant şi agresiv. În plus, partidul condus de Marcel Ciolacu nu este deloc încântat de perspectiva ca USRPlus să preia controlul asupra Justiţiei, aşa cum s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi finalizat numirile pe care fostul ministru Stelian Ion dorea să le facă în poziţiile cheie din parchete, în special în DNA, având în vedere întâmplările din trecut în care DNA s-a implicat în lupta politică. Este de altfel şi ceea ce l-a deranjat enorm pe Klaus Iohannis şi probabil aici trebuie căutat şi motivul principal al rupturii PNL - USRPlus.

2. La Congresul PNL s-ar putea vota o rezoluţie prin care să se decidă ca preşedintele partidului să fie automat şi prim-ministru. Sau ceva similar din care să reiasă că Florin Cîţu este mandatat de întregul partid să ocupe această funcţie. Astfel s-ar bate în cuie irevocabil, cu excepţia unei demisii, varianta Florin Cîţu - premier. În perspectivă este o soluţie dezastruoasă pentru liberali pe termen mediu şi lung, dar în acest moment ar fi foarte greu şi umilitor pentru partid şi pentru Klaus Iohannis să capituleze în faţa presiunilor USRPlus.

3. PNL mizează pe faptul că, odată încheiată bătălia pentru şefia USRPlus, va prevala dorinţa membrilor acesteia din urmă, care între timp s-au obişnuit cu accesul la resurse, la putere şi influenţă, plus beneficiile personale, de a se reîntoarce la guvernare. Sunt unii tineri userişti numiţi în astfel de funcţii care nu avuseseră nici măcar o singură slujbă serioasă înainte de a primi această poziţie politică. De aceea, „sacrificiul” motivat cu „interesul naţional” poate oferi oricând o scuză pentru acest pas înapoi.

4. Dacă totuşi punţile între cele două formaţiuni se vor rupe complet, cel puţin pe moment, s-ar putea repune pe tapet o variantă cu un guvern minoritar PNL-UDMR cu sprijin PSD. Soluţie pe care amândouă, şi liberalii, şi pesediştii, o resping acum, dar s-ar putea totuşi invoca situaţia de criză (iarna, facturi energie etc.) şi „interesul naţional”. Nu e situaţia optimă pentru PSD, ei ar prefera revenirea la vechea coaliţie de guvernare, dar uzura partidului ar fi totuşi sensibil mai redusă decât dacă ar fi explicit la guvernare şi în plus ar putea obţine astfel unele resurse şi funcţii în favoarea propriei clientele politice.

Sigur, e posibil să existe în interiorul USRPlus un curent care să dorească intrarea în opoziţie. De pildă Dacian Cioloş ar putea spera că astfel va avea mai bune şanse într-o viitoare cursă prezidenţială. Şi Dan Barna a ţinut să ne spună într-o conferinţă de presă că dacă va rămâne în opoziţie partidul său va deveni principala forţă de dreapta din România. Însă este o opţiune riscantă în ciuda optimismului afişat de el. Nu este deloc clar că formaţiunea ar putea beneficia de intrarea în opoziţie. Din mai multe motive. În primul rând pentru că eticheta de partid de dreapta este falsă. USRPlus este un partid în care curentul majoritar este unul progresist, aliniat disciplinat în plan ideologic la linia de stânga dominantă de la Bruxelles. Acest lucru nu a contat prea mult până acum însă între timp lucrurile s-au schimbat. Confruntările ideologice între acest curent şi cel conservator, pe teme precum identitatea de gen, reinterpretarea istoriei, naţionalism vs globalism, atât de virulente în Occident, vor creşte în intensitate şi la noi. Asta înseamnă că formaţiunea va pierde sprijinul unei părţi din electorat care deşi nu a acordat importanţă acestor lucruri până acum o va face de acum înainte.

La ultimele alegeri cei de la USRPlus au beneficiat de statutul de actor perceput drept nou, integru şi reformist, jucând într-o piesă cu actori politici uzaţi. Acum au însă o istorie care contrazice această naraţiune idilică. Scandalurile gunoaielor asociat cu Clotilde Armand la Sectorul 1 din Bucureşti, „isprăvile” fostului ministru Vlad Voiculescu de la Sănătate, numiri discutabile prin ministere, agenţii şi companii de stat, au risipit această aură. USRPlus are cel mai pretenţios şi fluid electorat, iar asocierea cu AUR va avea un impact sever. Aşa că e greu de crezut că USRPlus va putea beneficia de un eventual statut de partid de opoziţie. Mai degrabă AUR are toate şansele să câştige procente electorale. În mare măsură USRPlus se află într-un blocaj: pe de o parte are şanse infime să devină, într-un viitor previzibil, un partid central într-o coaliţie guvernare, iar pe de alta nu poate să intre în combinaţie cu PSD pentru că s-ar prăbuşi electoral. Asta înseamnă că revenirea alături de PNL este singura variantă pe care o are dacă vrea să fie la guvernare. Va fi însă o coabitare teribil de grea şi nefuncţională pentru că ambele partide se antipatizează profund reciproc. Aşa că dacă se va reface coaliţia vom merge din criză în criză. Şi din păcate pentru liberali nu au nici o variantă mulţumitoare de continuare a guvernării. Cea alături de USRPlus ar fi una nefuncţională, în timp ce una cu sprijin PSD din Parlament, deşi ar fi mai liniştită, va veni la pachet cu un semnificativ cost electoral. Cost electoral la care se adaugă din start cel datorat ambiţiei preşedintelui Iohannis de a susţine cu orice preţ în fruntea guvernului un prim-ministru mediocru şi nepopular.

Articol preluat de pe site-ul ziaruldeiasi.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.