Criza pe care politicienii nu par să o înțeleagă. O analiză pe marginea ultimelor alegeri
Precum un bolnav care nu acceptă că are o problemă gravă de sănătate, politicienii (și nu numai) au ales să ignore criza profundă pe care au provocat-o. Rezultatele înregistrate la alegerile parlamentare și prezidențiale nu sunt întâmplătoare.
Cu șapte partide care au trecut pragul electoral, noul parlament seamănă cu cele din primii ani de după 1989.
Este de așteptat, însă, o coagulare a forțelor populist-suveraniste. Personal cred că va urma o fuziune între SOS-ul Dianei Șoșoacă și POT. Sau, de ce nu, o alianță mai largă, AUR – SOS – POT, sub conducerea lui Claudiu Târziu. După eșecul de la prezidențiale, nu cred că showman-ul George Simion are prea multe șanse să apuce anul 2028 în fruntea AUR.
În ce privește USR, chiar dacă scorul obținut este sub cel din 2020, nu se poate spune că a avut chiar un an dezastruos. Confruntat cu probleme interne, lipsit de organizare în teritoriu, demonizat pe parcursul ultimilor ani, formațiunea a rezistat, deși glonțul i-a trecut pe la ureche, cum se spune.
Marii perdanți ai ultimelor alegeri din super-anul electoral 2024 sunt PSD și PNL, care controlează scena politică din 1990.
Sub conducerea tripletei
Ciolacu-Grindeanu-Tudose (cei trei mușchetari promovați de Liviu Dragnea), social-democrații au înregistrat două recorduri negative. Este pentru prima oară în istoria partidului când nu reușește să ducă un candidat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
În al doilea rând PSD a obținut cel mai mic scor la alegerile parlamentare din istorie, undeva în jur de 22%. Și, chiar dacă liderii social-democrați susțin că partidul lor rămâne cel mai puternic despre scena politică, situația este relativă. Al doilea clasat, AUR, a înregistrat în jur de 18%, astfel că situația se poate răsturna în cazul unei fuziuni cu SOS sau POT (cum arătam mai sus).
Este evident că partidul se află în declin, motiv pentru care mă aștept ca (cel puțin în parte, dacă nu în totalitate) PSD să-și radicalizeze discursul suveranist și să abandoneze calea europeană în favoarea celei iliberale. Ar fi vorba, practic, de reluarea mesajelor anti-UE și anti-democrație din perioada 2012 – 2019, când social-democrații au fost conduși de Victor Ponta și Liviu Dragnea.
Despre PNL nu prea sunt multe de spus,
în acest context, dat fiind că eșecul lor era previzibil. Liberalii au avut o conducere incompetentă, ghidonată de la Cotroceni care a implementat o strategie dezastruoasă.
Din 2020 și până în prezent liberalii au schimbat patru președinți dar au păstrat la conducere „Echipa câștigătoare”. Nici aducerea lui Ilie Bolojan nu garantează revirimentul partidului câtă vreme în jurul lui rămân (fie și în parte) cei responsabili de catastrofă. Reformarea unui partid implică nu doar schimbarea personajului din mijlocul pozei, ci și a celor din jurul său.
Revenind, trebuie spus că pe lângă strategia proastă, „Echipa câștigătoare” a devenit victimă propriilor intoxicări și manipulări îndreptate împotriva electoratului și a bazei partidului. A ajuns să se lase păcălită de sondajele mincinoase pe care le-a plătit substanțial, și de laudele deșănțate, lipsite de fundament. S-a lăsat prinsă în propria capcană ignorând realitatea și semnalele venite din societate.
Așa se face că, la alegeri, PNL a decontat din greu alianța cu PSD, din 2021, dar și dublul limbaj, gafele și minciunile pe care le-a promovat. Alegătorii anti-PSD nu au înghițit gogoașa cu „stabilitatea” și nici nu au fost impresionați de „generalul profesionist și patriot” care urma să ne apere la nevoie. Dimpotrivă au ales să-i sancționeze pe Nicolae Ciucă și pe camarazii săi.
Unii au ales USR (partid demonizat de liberali și de social-democrați, în egală măsură), însă cei mai mulți au preferat AUR, SOS ori POT.
Rezultatul la alegerile prezidențiale și parlamentare
a fost o formă de protest împotriva PSD și PNL. Dintr-o anumită perspectivă, alegătorii au continuat ceea ce au început la europarlamentare din 2019 când, după trei ani de proteste în stradă, s-au răzbunat, la vot, împotriva lui Liviu Dragnea și a partidului său.
Drept care, ceea ce a urmat a fost dezamăgitor și greu de înghițit pentru ei. În 2021, au constatat că președintele Klaus Iohannis și PNL și-au bătut joc de mesajul pe care l-au transmis și au readus PSD la putere.
Frustrarea în societate a crescut, mai ales că reforma statului, promisă în 2020, tăierea pensiilor speciale, alegerea primarilor în două tururi, reabilitarea justiției demolate de Dragnea, au fost abandonate. La acestea s-au adăugat proasta gestionare a pandemiei de coronavirus și dezastrul economic provocat de guvernul PSD-PNL, pe care îl trăim cu toții.
Dezamăgirea populară s-a manifestat, în special, pe rețelele de socializare, acolo unde fiecare utilizator poate posta ce dorește. Oamenii și-au dat seama că nu sunt singuri atunci când spun că politicienii sunt de rahat, și că opinia lor este împărtășită de mulți alții, milioane.
Nemulțumirea de pe TikTok și Facebook a fost exploatată și manipulată, cu ajutorul ingineriei sociale, de indivizi precum George Simion, Diana Șoșoacă sau Călin Georgescu. La rândul lor, aceștia sunt ghidonați de interese dubioase, externe, dar și interne, ale unor „patrioți” care-și doresc un stat slab, în disoluție, ușor de corupt și de controlat de o clasă de oligarhi cu acces la putere. Ceva cam ca în Moldova sau în Georgia.
Voturile în favoarea lui Călin Georgescu
și a partidelor suveraniste sunt reale, însă. Alegătorii au fost manipulați, cu siguranță, de Rusia sau de alții, dar cele câteva milioane de buletine ștampilate și introduse în urne există și au fost numerate.
Votanții au intrat singuri în cabine și au pus ștampila pe candidații pe care i-au dorit, fără să fie teleghidați, căci Rusia nu deține(încă) tehnologia necesară. Plus că nici la renumărare nu s-a dovedit că s-a votat una și s-a numărat după metoda lui Stalin.
Cu toate acestea nu voi comenta decizia Curții Constituționale, de anulare a alegerilor. Sunt suficient de multe comentarii în online, „pro” sau „contra”.
Altceva mi se pare de interes. Votul dat de români, manipulat sau nu, reprezintă o formă de protest împotriva politicienilor PSD și PNL. Ne confruntăm cu o criză social-politică uriașă care s-a acumulat în timp de refuzul politicienilor de a-și schimba apucăturile și de a reforma statul, așa cum promiteau, de altfel.
Campania de caricaturizare a lui Călin Georgescu nu rezolvă problema, ci o atinge doar marginal. Data viitoare, în locul lui, va fi altcineva dat fiind că TikTok și Facebook au suficiente resurse. Iar numărul celor care postează tâmpenii și caută să ajungă la sufletul românilor nemulțumiți este în creștere.
Singurii care par să nu vadă criza profundă
cu care se confruntă societatea românească sunt politicienii PSD și PNL, responsabili pentru situația în care s-a ajuns. După cum se manifestă par să creadă că este ceva trecător, ceva ce pot controla. Dar Curtea Constituțională nu poate anula și relua alegerile până când rezultatele vor ieși așa cum trebuie.
Lucrurile sunt mult mai grave și este nevoie de o schimbare profundă a statului și a partidelor. O schimbare pe care românii să o perceapă, ca pe un cutremur, la toate nivelurile societății, iar nu o simplă cosmetizare. Reformele trebuie anunțate și implementate rapid, chiar dacă politicienii nu și le doresc.
Amânarea unor decizii, în speranța că alegătorii se vor lua cu tăierea porcului, cu Crăciunul sau petrecerea de Revelion și vor uita de situația politică, reprezintă o greșeală.
Pe platformele sociale, spre deosebire de ceea ce se petrece în cazul grevelor și a protestelor de stradă, se macină în continuare, chiar și atunci când gospodinele înfășoară la sarmale sau coc la cozonaci. Frustrarea se acumulează, pericolul crește, iar deznodământul va fi doar amânat.
