Check in - în orașul cu ”fumuri”
Olimpia SĂPUNARU
Desigur, un oraş are fumurile lui! De ziua lui sunt şi îndreptățite... Nu?! Dar ce s-ar întâmpla dacă într-o zi am posti de ziua Lui, a Mărețului Oraş?! Sau, dacă, vrând să-l sărbătorim, am înceta să-l mai împuțim? Da, e plictisitor fără, ştiu! De ce să mergi să vezi "Tache, Ianke şi Cadâr" la Teatrul Municipal, care se joacă tot în ideea sărbătoririi? Mai bine te plimbi pe seară şi respiri "rahat". Românesc! Unguresc...
De fapt, noi, cei ai oraşului, nu facem decât să ne repetăm în idei şi prăvălioare de Piața Unirii, căreia, an de an îi zicem vreo 2-3 zile Piața Urinii, după care uităm şi mergem la nevoile noastre. Uşurați! Uite, spre exemplu, ce s-ar întâmpla dacă într-o bună zi n-ar mai mirosi Centrul Oraşului numai a mici şi a peşte? Şi, dacă, cu gândul la progres sau mai bine (?), la sărăcie, n-am mai arunca resturile înfometărilor noastre oriunde am vedea cu ochii?
Cred că ați auzit de atâtea ori “libertatea mea începe acolo unde se termină libertatea ta”. Nu în forma asta, pe care mi-o asum. Azi m-am uitat cu tristețe spre geamurile locatarilor din zona de “sărbătoare” şi mă gândeam, văzându-le închise, dacă e şi sărbătoarea lor? Este?! E comod să fie poziționată central această sărbătoare, dar e corect? Da, “poporul trebuie distrat”! Imperiile îşi domoleau aşa răzmerițele aşa, o facem şi noi, din aceleaşi considerente.
S-a mai zis şi asta. Nu mai dezvolt şi alte reproşuri, că toți putem asta. Dar, cred că se poate să nu ne mai simțim săraci, înghițind micul ăla deloc elegant, chiar dacă “mândrie națională”. Sunt sigură! În spații aerisite, intime, ca să nu ne mai simțim gloata...
Nu, nu mi-am cumpărat mici! Am sărbătorit mergând la Teatru. Singurul teatru din oraş. Apoi, pentru o bere şi o gustărică am ales o afacere locală.
Insă ,articolul...Oau!!!