Apa de ploaie și europarlamentarele
De zile bune plouă cu găleata, plouă în dușmănie, plouă electoral. Orașele patriei au gropile pline cu apă de ploaie. De sate, ce să mai vorbim? Discursurile politicienilor au devenit apă de ploaie. Ce e prea mult strică .Apa de ploaie e valoroasă când e cu măsură. În exces, provoacă neajunsuri. La fel se întâmplă în aceste zile cu zbaterea politicienilor pentru a obține un succes răsunător la apropiatele alegeri pentru Parlamentul Eurropei. Orice scaun de europarlamentar e mănos. Bun de tot! Mii de euro și liber pentru o pensie nesimțită, cum se spune în popor. Termenul mi se pare impropriu. E o pensie pe care noi, alegătorii, o vom simți pe pielea noastră. Vrem, nu vrem, acesta-i jocul.”...îl joci în doi,în trei,îl joci în câte câți vrei” (Tudor Arghezi).
Perioadele preelectorale sunt cele mai păguboase pentru traiul de zi cu zi al cetățeanului. Ochii tuturor stau pe sondaje trucate la comandă, partidele își dau unul altuia brânci, caută cancanuri prin care să-și pună adversarul la pământ. În tot acest timp, băieții deștepți lucrează la beneficii în folosul lor. Cresc prețul la carburant, lasă moneda națională să-și spargă capul, își aduc aminte pe sticlă că trebuie să revigorăm fabricile și uzinele patriei, fiindcă așa nu se mai poate. În această gălăgie națională se aruncă, bineînțeles, și televiziunile, încercând, chipurile, să fie imparțiale. În rest,ce contează viața cetățeanului care se împiedică de pavelele desprinse, se minunează de așa –zisa piață liberă, unde bișnițarii vând roșii românești, cică, cu 20 de lei kilogramul, își face cruce când vede cursul valutar. Cei responsabili, Guvernanții și Opoziția au alte subiecteîn care să-și dea cu părerea. .Moartea unui creator de modă este întoarsă pe toate părțile. Nefericitul telespectator stă cu ochii holbați în televizor, uitând de datoriile către bancă și către companiile de utilități.
De la Bruxelles se întorc sătuii. Se pregătesc flămânzii. Mulți vor uita repede pe cine reprezintă și vor arunca zoile spre țara care i-a trimis. Ce actual este Eminescu! Nu mai vorbesc de Caragiale! Dar cetățeanul votant de ce nu se implică? Cade în cunoscuta stare de blegeală națională și,când nu-i convine ceva, pune placa omului fără creier și simț național:„`Asta-i România!”
În principal,două sunt partidele mari care-și dau la picioare în aceste ultime săptămâni premergătoare primelor alegeri din acest an.
La o discuție informală cu vreo doi amici, s-a vorbit puțin despre celebrele mitinguri din Focșani și de niște marșuri ce aveau să strice asfaltul. Apă de ploaie! Unii s-au adunat să facă poze în parcarea de la Electrica, iar alții au renunțat,convinși că nu e nevoie să pună masele în mișcare, fiindcă oamenii sunt constanți și nu trec în barca Opoziției. E o campanie fleoșcăită, fără forță, fără actanți,formă fără fond. Singurul obiectiv pe termen lung și scurt este dărâmarea Puterii. Ce se vrea în loc? Nimeni nu știe exact, dar nici nu contează. România să fie bine și tot românul să prospere, în stil caragialian.
Aceeași întrebare și-o pun românii. Eu cu cine votez? Și aceste alegeri să fie doar apă de ploaie? Și ce dacă! Vin altele.Și uite așa viața românului curge între campanii electorale besmetice și păguboase, care ne ard la buzunar.
Dragi conaționali,fiți bărbați! Apă de ploaie avem din belșug în acest mai supărat. Nici măcar de detergenți nu mai avem nevoie. Economii! Ați uitat de leșia din balia bunicii? Economii, nu? Mai stricați o dată un vot! Cine știe?
VASILE LEFTER
