Rectificarea si prudenta baronului
O hotarire a guvernului Romaniei din 13 septembrie 2006, referitoare la utilizarea Fondului Solidaritatea provenit de la Uniunea Europeana, evidentiaza faptul ca tarii noastre i s-au alocat aproximativ 72 milioane de euro pentru decontarea cheltuielilor publice eligibile aferente actiunilor intreprinse in
vederea inlaturarii pagubelor provocate de inundatiile din 2005. Desi asa cum am aflat pina acum prin vocea presedintelui legislativului vrincean - care a spus-o oridecite ori a avut ocazia, pe o tonalitate grava - ca nevoile judetului se cifreaza la valori mult mai mari, surprinzator: rectificarea de ieri s-a ridicat la doar 86 milioane de lei noi. Explicatia poate fi descoperita cel mai probabil in procedura
pretinsa de Uniunea Europeana celor care au nevoie sa incaseze efectiv acesti bani. Astfel, acestia elibereaza urmatoarele transe numai dupa consumarea si justificarea celor precedente prin intermediul Ministerului Administratiei si Internelor. Tocmai cu astfel de cerinte si respectiv justificari ale cheltuielilor,
este mai greu in Vrancea. Nu de mult Oprisan caracteriza sugestiv astfel de rigori europene impuse ca neavind legatura cu realitatea. Sa nu omitem: sintem, totusi, in judetul unde procurorii anticoruptie descriu in rechizitorii consistente Prunachi si Grauri incasind nestingheriti prin firmele lor (lucru imposibil, fara ingaduinta sau pixul strapului local) multe zeci de miliarde din bugetul public fara sa aiba muncitori si utilaje. Si-n consecinta, fara sa fi miscat o piatra pe la lucrarile executate doar prin hirtiile mincinoase ale baronului local. Hiba cu justificarile lucrarilor din bani publici a fost descoperita si de Corpul de control al guvernului in urma cu un an (cind a verificat utilizarea fondurilor guvernamentale destinate repararii
infrastructurii distruse de inundatiile din vara anului 2005) iar gratie ei a aparut un dosar ce a ajuns, asa cum afirma minstrul Cristian David simbata la Focsani, la Parchetul General de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie. Fiind insa vorba in acest caz defonduri guvernamentale, administratia publica judeteana de pe meleagurile noastre pare a nu avea mari emotii. Cu UE este mai periculos. Ea nu poate fi pacalita asa usor. In plus, are si organisme specializate in lupta antifrauda, mult mai eficiente decit procurorii bastinasi. Si atunci nu strica un pic de prudenta. Pe care o manifesta, iata, pina si baronii, atit de versati iluzionisti in fiturirea banilor publici.
