Cum a mutat Ponta Bucureștiul pe Potomac
S-a scris mult despre recenta vizită a lui Victor Ponta la Washington. Nu atât despre vizita în sine, pentru că, dacă excludem întâlnirea cu vicepreședintele Joe Biden, nu s-a mai întâmplat nimic altceva semnificativ, cât mai ales despre zgomotul mediatic care a însoțit-o. În rest, ca să treci oceanul pentru a te întâlni cu conducerea Chevron din România nu pare deloc o idee de aplaudat, iar așa-zisa agendă economică, inconsistentă și nepregătită serios, intră în aceeași categorie.
Dezbaterea din țară s-a concentrat pe întâlnirea Ponta-Biden. De fapt, pe ce a spus sau nu a spus primul ministru că s-a discutat cu acest prilej. În mare, d-l Ponta a făcut ceea ce face permanent și la București: declarații care se contrazic flagrant, plus obișnuitele glumițe îndoielnice din arsenalul său tradițional. Între altele, într-o manieră fudulă și copilărească, premierul s-a grăbit să ne informeze că la Washington doar el contează, președintele fiind un fel de relicvă istorică. Ceea ce i-a determinat pe americani să pună lucrurile la punct, făcând corecțiile necesare într-o formulă nu tocmai măgulitoare pentru Victor Ponta. Acesta este mesajul simbolic pe care a vrut să-l transmită telefonul dat de Joe Biden lui Traian Băsescu. Cum Casa Albă știe foarte bine că mandatul acestuia din urmă expiră peste un an, acest tip de semnal e, în același timp, și expresia exasperării Washingtonului față de comportamentul imatur și neserios al primului ministru.
Nu e prima întâmplare de acest gen. Cu doar câteva săptămâni în urmă, primul ministru francez a fost nevoit să „corecteze“ explicit interpretarea dată la București poziției oficiale a Parisului față de aderarea României la zona Schengen, iar înainte de asta am avut un episod similar, pe același subiect, în relația cu Olanda. Astfel de situații jenante nu sunt simple accidente de parcurs. Ele au devenit o regulă. Suntem în situația stânjenitoare în care, chiar la nivelul primului ministru al unei țări din UE, fie asistăm la angajamente care exced atribuțiile constituționale, așa cum s-a întâmplat în China, fie se distorsionează semnificativ, în interesul agendei politice interne, sensul pozițiilor adoptate de parteneri în cadrul unor întâlniri bilaterale. Și, lucru cu adevărat deprimant și îngrijorător, e faptul că nici Ponta, nici Corlățean nu par să fie conștienți de dimensiunea gafelor pe care le fac și de efectele pe termen lung pe care le au astfel de încălcări flagrante ale normelor care țin de exercițiul diplomatic. În acest fel, România, ca țară, se acoperă de ridicol și își diminuează semnificativ capacitatea de a-și promova interesele pe plan internațional.
Probabil mulți români nu realizează pe deplin ce deservicii majore fac țării noii lideri de la București. Dacă, acasă, pălăvrăgeala televizată inconsistentă, desele contraziceri flagrante, miștocăreala ridicată la rang de discurs public au devenit un loc comun, pentru principalii noștri parteneri din Europa și America acest comportament este îngrijorător și exasperant. E extrem de neplăcut să nu știi dacă te poți baza sau nu pe înțelegeri și angajamente asumate în cadrul unor întâlniri oficiale. Predictibilitatea e un element esențial pentru orice tip de partenariat strategic, în toate dimensiunile sale – politice, economice, militare. Conștient de asta, președintele Traian Băsescu, care a avut și el destule derapaje retorice pe plan intern, a tratat extrem de serios angajamentele asumate pe plan extern, nu doar la nivel general declarativ, ci și în planul acțiunilor concrete.
Atât Victor Ponta, cât și mulți dintre apropiații săi de la Palatul Victoria par să creadă că simplul fapt că deții o funcție înaltă în stat e suficient ca să-ți deschidă automat toate ușile pe plan extern. Nu e deloc așa. Dacă excludem un număr relativ mic de state cu impact major în plan economic sau din perspectiva chestiunilor de securitate, relațiile personale, reputația, încrederea reciprocă au mare greutate. Autoritatea morală informală a lui Václav Havel a contat mult mai mult decât faptul că era președintele Cehiei atunci când i-a solicitat Administrației Clinton să inițieze o extindere NATO în estul Europei. Fostul ministru german de Externe Hans-Dietrich Genscher amintea, într-un interviu acordat unei publicații britanice, că unul dintre cele mai importante sfaturi pe care le-a primit la debutul carierei sale a fost acela de a nu face niciodată promisiuni pe care să nu le poată onora.
Se pot îndrepta lucrurile, cât de cât, în cazul lui Victor Ponta? E destul de puțin probabil. Motivele țin atât de datele sale de caracter, el fiind un om profund neserios, inconsistent în declarații, dar și de elemente de context. Legat de ultimul aspect, capacitatea sa de a face față presiunilor exercitate de baronii locali din PSD, chestiune care este relevantă în special în ceea ce privește asigurările pe care le poate da referitor la independența justiției, este extrem de limitată. În plus, premierul s-a înconjurat cu oameni mediocri, pe care i-a plantat în poziții de autoritate cheie. Oameni care, până la urmă, sunt după chipul și asemănarea sa: superficiali, neserioși, slab pregătiți profesional. Când îl pui pe cineva precum Cătălin Ivan să conducă grupul europarlamentar social-democrat de la Bruxelles și apoi îl numești și purtător de cuvânt al PSD, la ce te poți aștepta?
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Opinii
De același autor
Foto | Aluncare masivă de teren pe drumul județean 205E, Vizantea Livezi - Vidra anunțată de primarul Dragoș Ciobotaru
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
k, acum 3436 zile, 13 ore, 58 minute, 5 secunde
danb, acum 3437 zile, 2 ore, 29 minute 
