Opinii

Cine ne apără de clauzele abuzive

Ziarul de Vrancea
2 oct 2013 1115 vizualizări
Ce sunt clauzele abuzive din contractele de credit bancar, cum putem scăpa de ele, ce modificări legislative ni se pregătesc și de ce intervine FMI-ul?

Este absolut necesară discuţia publică în jurul problemei amânării intrării în vigoare a unor prevederi legale vizând protejarea clienţilor băncilor. Problema este veche și până acum bancherii au reușit în mai multe rânduri să amâne inevitabilul, cum vom vedea. Ultimele evoluţii privesc implicarea Băncii Naţionale de partea băncilor comerciale și asumarea de către Guvern prin scrisoare de intenţie cu FMI a obligaţiei de a interveni legislativ, cum altfel decât tot în favoarea băncilor. Cu toate acestea, există încă multe confuzii și neînţelegeri în mass media, iar redacţiile de știri au ridicat nivelul de alertă al populaţiei fără să explice însă foarte clar conţinutul problemei.

În România, ca și în întreg spaţiul de drept european, clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi și consumatori sunt interzise. O directivă europeană care obligă statele membre ale Uniunii Europene să reglementeze protecţia consumatorilor obișnuiţi faţă de clauzele abuzive există încă din 1993. Aceasta a fost implementată în România prin Legea nr. 193/2000 privind protecţia consumatorului. Este deci o certitudine că deși cel mai bun paznic este atenţia personală, cum spunea banal guvernatorul BNR, totuși statul are în mod direct obligaţia de a-și proteja cetăţenii. Chiar şi cetăţeanul neatent, grăbit, nepriceput sau indolent trebuie protejat - cere standardul european. Sau mai ales acesta, am spune noi.

Instanţele înlătură clauzele abuzive

Tocmai de aceea există o istorie lungă a soluţiilor instanţelor judecătorești în problema clauzelor abuzive din contractele comercianţilor cu consumatorii, inclusiv ale băncilor. Ce este o clauză abuzivă? Pe scurt, este orice clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul și care prin ea însăși sau împreuna cu alte prevederi din contract creează, în detrimentul consumatorilor și contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligaţiile părţilor. Altfel spus, este orice prevedere obscură dintr-un contract, trimiterile complicate la noţiuni tehnice inaccesibile omului obișnuit, clauzele ascunse sau în legătură cu care consumatorul nu a fost informat.

Deși în contractele obișnuite între cetăţeni cel care se obligă contractual trebuie să depună în general diligenţă pentru a nu se lăsa păcălit, consumatorul este considerat o persoană vulnerabilă și legile statului obligă la asigurarea către acesta a unei protecţii speciale. Sunt zeci de mii de procese terminate pe rolul instanţelor care au constatat definitiv existenţa unor clauze abuzive în contractele dintre comercianţi și clienţi, acestea fiind îndepărtate prin voinţa justiţiei. Mii de oameni trași pe sfoară, inclusiv prin neatenţia lor, de către comercianţi au câștigat în instanţă.

Clauze abuzive în contractele de credit

La fel stă situaţia în ce privește contractele de credit cu băncile. Au fost de exemplu declarate de instanţe drept clauze abuzive cele referitoare la comisioane ascunse, la comisionul de administrare, comisionul de monitorizare a riscului, clauza privind modificarea unilaterală a dobânzii, restrângerea dreptului consumatorului de a denunţa contractul ș.a. Sunt mii de procese câștigate în ultimii ani prin care nenumărate contracte au fost anulate iar clauzele abuzive înlăturate. Aceste procese se poartă direct între persoana păgubită, clientul băncii și banca respectivă. Dacă instanţa va constata existenţa unor clauze abuzive și va admite acţiunea, hotărârea va produce efecte doar cu privire la această persoană. Este o victorie personală, a celui ce a dat în judecată banca. Celelalte contracte identice ale băncii cu alte persoane vor rămâne în vigoare și-și vor produce efectele abuzive.

Astfel de litigii sunt de competenţa instanţelor obișnuite, adică de competenţa judecătoriilor în primă instanţa, sau eventual a tribunalului daca valoarea împrumutului este foarte mare. Acest tip de procese nu fac obiectul intenţiilor de modificare a legislaţiei și nici nu au fost discutate cu FMI-ul. Ca și până acum, orice persoană care se va considera nedreptăţită va putea invoca la instanţele de domiciliu obișnuite lipsa de valabilitate a clauzelor abuzive și va putea obţine modificarea pe cale judiciară a contractului său de credit.
Contractele băncilor sunt însă contracte standardizate, identice pentru toţi clienţii acestora aflaţi în situaţii similare. De regulă banca redactează unilateral contractul iar clientul, dacă își dorește împrumutul, îl semnează. Clauzele declarate abuzive faţă de părţile care au formulat acţiuni în instanţă rămân incluse în celelalte contracte de împrumut ale băncii cu alte persoane.

Cum vom scăpa de clauzele abuzive fără să dăm în judecată băncile.

Tocmai pentru a înlătura inechitatea ce rezultă din anularea clauzelor abuzive doar faţă de persoanele ce au dat în judecată, dar mai ales pentru a compatibiliza legislaţia cu cea europeană, în 2012 a fost promovată o modificare legislativă care introduce cu caracter de noutate procesele colective împotriva băncilor (precum și a oricărui comerciant). Concret, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului sau Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor puteau formula acţiuni prin care să solicite constatarea caracterului abuziv al unor clauze din contractele standardizate ale băncilor. Dacă instanţa constata existenţa clauzelor abuzive în contract, obliga la modificarea tuturor contractele în curs de executare. În această situaţie acţiunea pornită de ANPC sau asociaţiile pentru protecţia consumatorului profită automat tuturor clienţilor care s-au împrumutat în condiţiile similare contractelor declarate de instanţe abuzive. Acţiunea de lobby a băncilor, pe lângă Guvern și FMI vizează această modificare legislativă, iar nicidecum mecanismul comun şi individual pe care l-am descris mai sus.

Bănci în faliment? Să fim serioși.

Simularea recentă a BNR arată o pierdere pentru bănci ca urmare a intrării în vigoare a proceselor colective de 1,1 miliarde euro (5 miliarde lei). Desigur că această simulare ne arată și dimensiunea uriașă a răspândirii clauzelor abuzive în contractele bancare în executare în momentul de faţă, în chiar recunoașterea organului de reglementare a activităţii bancare. Deci, peste 1 miliard de euro par a fi “investiţi” de bănci în prezent în clauze abuzive cu clienţii lor! Activitatea de lobby a băncilor a dus la amânarea repetată a intrării în vigoare a acestor dispoziţii. Ele există din mai 2012, trebuiau să intre în vigoare la 15 februarie 2012, însă au fost amânate intempestiv mai întâi până la 1 iulie 2013 iar apoi, printr-o ordonanţă de urgenţă, până la 1 octombrie 2013. Amânările de până acum au intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. Între timp studiul a fost finalizat. Potrivit surselor la care am acces, studiul de impact arată o deteriorare a situaţiei financiare doar în cazul a două bănci mari, însă nici în această situaţie nu ar fi vorba de vreun pericol pentru ca vreo instituţie de credit să intre efectiv în faliment ca urmare a aplicării prevederii. Mai mult, există bănci care au susţinut că impactul este minim şi că nu ar putea pierde niciun proces, tocmai întrucât nu au pus în circulaţie contracte abuzive faţă de clienţii lor.

Ce ne cere FMI-ul?

În recenta scrisoare de intenţie a Guvernului României faţă de FMI nu se mai face referire la amânarea intrării în vigoare a acestor dispoziţii. Singurele obligaţii pe care și le asumă Guvernul vizează o modificare a competenţei de soluţionare a proceselor colective, care ar urma să treacă în prima instanţă de la tribunalele judeţene la curţile de apel sau chiar la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie. Modificarea competenţei nu afectează pe fond mecanismul proceselor colective. Dimpotrivă, judecăţile la nivel central ar putea facilita înlăturarea contractelor abuzive ale băncilor care funcţionează la nivel naţional, astfel încât drepturile cetăţenilor români să fie și mai bine apărate.

Vom vedea dacă Guvernul se va limita la modificările legislative convenite cu FMI sau va încerca din nou, la presiunea băncilor, tergiversarea întregii proceduri și după 1 octombrie. Cert este că procesele colective împotriva furnizorilor şi prestatorilor pentru populaţie, inclusiv bănci, reprezintă o reglementare ce face parte din directivele europene. Oricât ar dori autorităţile române, în cele din urmă aceste prevederi vor trebui să intre în vigoare. Până atunci, orice client care se simte neîndreptăţit de clauze posibil abuzive poate și acum să ceară modificarea contractului la instanţele de domiciliu.

Adrian Toni Neacşu

 


Adrian Toni Neacşu este fost judecător la Judecătoria Panciu şi Tribunalul Vrancea. A fost preşedintele tribunalului în două mandate, începând din 2006, şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii din 2011. În prezent conduce mai multe publicații naționale de specialitate juridică şi este autor de studii, eseuri şi opinii juridice.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Adrian Neacsu, acum 2700 zile, 1 ora, 39 minute, 5 secunde
Multumesc si eu. Nu-mi pot propune sa ofer solutii concrete, intrucat asta ar insemna consultanta juridica, cea ce nu este posibil.
danb, acum 2703 zile, 15 ore, 40 secunde
Multumesc, pentru actualele, trecutele si viitoarele analize juridice. Desi acest articol nu ofera concret solutii accesibile la problematica ofera o descriere detaliata a situatiei.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.