Hartuire si intimidare pe gratis
Intrucit la ultima sa aparitie televizata pe un post local, la sfirsitul saptaminii trecute, cel disperat de existenta Ziarului de Vrancea si-a etalat, in functie de interesele sale, variante ce ocolesc binisor adevarul, consider ca este bine pentru cititorii nostri sa stie cum stau lucrurile in realitate.
Actiunile lui Marian Oprisan in justitie, indreptate impotriva jurnalistilor si a societatii editoare a cotidianului care-l deranjeaza atit de mult, cer negru pe alb "condamnarea penala " a celor care au avut curajul sa scrie despre el.
Poate observa oricine ca intentia este una pura de hartuire si intimidare - abuz in care se persista de nu mai putin de trei ani - in scopul aducerii la tacere a celor care "Iti spun ce altii iti ascund!"
Constitutia Romaniei are intre prevederile sale una in care se afirma cert, referitor la libertatea de exprimare, ca "o publicatie nu poate fi suprimata".
Cit pret pune pe ea cel care se proclama demagogic unul dintre campionii respectarii si aplicarii legii in Vrancea - se poate lesne observa numai atunci cind in joc nu sint interesele sale - poate aprecia oricine.
"Ziarul de Vrancea" a scris in toata aceasta perioada despre Oprisan si o va face in continuare, numai in calitatea sa de persoana publica.
In tarile democratice, dar mai cu seama si in jurisdictia Curtii Europene a Drepturilor Omului, faptul ca demnitarii sint permanent sub lupa celor care din taxe si impozite le platesc salariile, deci implicit - sau mai ales - a presei, este aproape o axioma.
Cum intelege baronul acest lucru si cit pret pune el pe principii fundamentale ale democratiei - pe care insa le invoca zgomotos atunci cind la mijloc se regaseste propria-i persoana si mai cu seama interesele sale - pentru noi nu mai reprezinta de mult o curiozitate.
Secretul ultimelor 4 (patru) actiuni penale in care ne tiraste si ne se cere despagubiri de 36 de miliarde de lei - in afara de dorinta lui tare stravezie dar irealizabila, oricit ar incerca, de a ne elimina din competitia cu ziarele care-l cinta pe consistente fonduri publice - mai este si acela ca, actionindu-ne in penal, nu plateste nici un fel taxa de timbru.
La zecile de miliarde pe care viseaza sa le obtina de la noi, Oprisan ar trebui sa plateasca statului, daca actiunile ar fi in civil, citeva sute de milioane de lei. Asa, hartuirea si intimidarea sunt pe gratis.
P.S: Nelamurirea simulata de Oprisan ca numai noi sintem cei care avem inconstienta sa scriem adevarul despre el, nu-i deloc greu de explicat.
In spatele concurentei noastre de pe piata sta practic el, cum lesne se poate obseva si la o sumara analiza a continutului respectivelor productii. Dispunem si ii putem pune la dispozitie, ori de cite ori uitarea ii mai joaca feste, o hotarire judecatoreasca ramasa definitiva care atesta exact acest lucru.
Mai este cazul sa vorbim despre radiourile domnului Burci - in legatura cu care multi birfesc ca de fapt Mitrea ar fi proprietarul! - sau despre cei pe care fiecare manifestare a Consiliului Judetean, dar si a altor institutii publice ii "gratuleaza" cu insemnate fonduri pentru publicitate out-door?
Si reactiile la intrebarile incomode puse de moderatorul Catalin Stancu din emisiunea TV in direct de vineri, arata comportamentul sau vis-a-vis de cei care nu-s sub papucul baronesc.
E drept, in Vrancea foarte, foarte putini.
