Opinii

Este medierea obligatorie?

Ziarul de Vrancea
20 aug 2013 2198 vizualizări
Toată lumea ştie că începând de la 1 august cererile de chemare în judecată nu mai pot fi introduse direct la instanţă dacă nu ai trecut mai întâi pe la mediator.

Mass-media au anunţat insistent şi zgomotos că medierea a devenit procedură prealabilă obligatorie. Ni se spune că medierea este obligatorie, că poţi merge la instanţă doar dacă mediatorul nu a reuşit să te împace cu cel pe care vrei să-l chemi în judecată. Enunţul privind obligativitatea medierii este inexact iar entuziasmul celor ce o anunţă ca o speranţă pentru reuşita instituţională a medierii este cel puţin pripit.
Prin definiţie, medierea este o formă alternativă de rezolvare pe cale amiabilă a litigiilor între două sau mai multe părţi. Mediatorul ar trebui să asculte argumentele părţilor şi să propună soluţii astfel încât acestea să ajungă la un numitor comun, fără a mai fi nevoie să se ajungă în instanţă (pentru toate capetele litigiului sau doar pentru o parte). Dacă părţile implicate cad la pace, atunci se încheie acordul de mediere care reprezintă stingerea conflictului dintre părţi. Conflictul părţilor nu mai ajunge în instanţă, adică nu mai ia formă judiciară, iar dacă medierea se face în timpul judecăţii acesta se stinge, în condiţiile consemnate într-un înscris care trebuie prezentat fie notarului pentru autentificare, fie instanţei pentru pronunţarea unei hotărâri de expedient.
Finalitatea medierii este deci stingerea litigiului dintre părţi, într-o modalitate alternativă soluţionării pe calea justiţiei. Conţinutul medierii constă în încercarea mediatorului de a convinge părţile să renunţe reciproc la pretenţii, să şi le modifice sau să depăşească conflictul iniţial sub orice modalitate convenită. Pe scurt, medierea reprezintă negocierea părţilor asistată de specialistul care este mediatorul.
Textele legale intrate în vigoare la 1 august, precum şi cele din noul cod de procedură civilă, nu obligă la mediere în înţelesul descris mai sus. Reclamantul nu este obligat ca anterior introducerii cererii de chemare în judecată privind anumite litigii să încerce să se împace cu pârâtul. Singura obligaţie prealabilă legală priveşte obligaţia de a participa la o şedinţă de informare privind medierea.
Consiliul de Mediere, într-un ghid recent, spune următoarele cu privire la conţinutul şedinţei de informare cu privire la mediere: „aceasta va cuprinde, fără a se limita, elementele relevante cu privire la definirea medierii şi principiile acesteia, rolul mediatorului, drepturile şi obligaţiile parţilor, avantajele medierii, efectele juridice ale acordului de mediere şi posibilitatea autentificării de către notarul public a acordului rezultat din mediere”. Altfel spus, reclamantul trebuie doar să participe la o şedinţă de informare în faţa unui mediator unde i se vor aduce la cunoştinţă beneficiile teoretice ale medierii, chiar în cazul lui concret, fără însă ca mediatorul să treacă efectiv la activitatea de negociere asistată care constituie conţinutul propriu-zis al medierii. De altfel, şedinţa de informare este gratuita chiar potrivit legii, în timp ce desigur activitatea propriu-zis de mediere este contra cost. Conform legii, dovada participării la şedinţa de informare se va face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Certificatul de informare trebuie semnat de mediator şi de părţile participante la şedinţa de informare, iar eliberarea documentului se va face numai după semnarea lui de către mediator şi toate părţile conflictului independent de susţinerea informării în comun sau individual.
Iată că reclamantul nu este obligat să încerce o împăcare cu pârâtul, iar certificatul care îi va permite înregistrarea cererii de chemare în judecată va cuprinde doar referiri cu privire la faptul că părţile s-au prezentat la un mediator şi nu că au încercat activ stingerea pe cale amiabilă a conflictului lor. Obligatorie este deci prezenţa la mediator, ascultarea directă a informării acestuia cu privire la beneficiile generale ale medierii, iar nicidecum încercarea de stingere a conflictului prin renunţări reciproce, achiesări sau negocieri asistate.
Este deci medierea obligatorie? Sau mai degrabă obligatorie este doar prezenţa în faţa mediatorului spre informare, cum de altfel specifică în mod expres legea atunci când vorbeşte de „şedinţa de informare”?
Întrebarea este desigur retorică. Medierea nu este obligatorie.

Adrian NEACŞU

Adrian Toni Neacşu este fost judecător la Judecătoria Panciu şi Tribunalul Vrancea. A fost preşedintele tribunalului în două mandate, începând din 2006, şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii din 2011. În prezent conduce mai multe publicații naționale de specialitate juridică şi este autor de studii, eseuri şi opinii juridice. 



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Leghia, acum 2821 zile, 15 ore, 15 minute, 50 secunde
Păcat de pregătirea lui și de felul cum realiza actul juridic ,dar a ignorat sluga din jurul său un țărănoi nesătul care l-a făcut la ilegalități. Nu același lucru se poate spune despre citeste integral
danb, acum 2822 zile, 7 ore, 2 minute, 37 secunde
Sa vezi ce jale si ce plansete pe mediatori acum. Dragi mediatori eu zic sa va organizati, sa puneti mana de la mana si vedeti poate se mai impiedica Neacsu asta, poate-i cade o caramida in cap, cine citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.